5,253 matches
-
și ceea ce pot să găsească unii citind la diferiți scriitori, era cunoscut că strălucește în știința lui. Unii oameni răi se silesc să umbrească într-un mod calomnios numele lui glorios al lui și, prin aceasta, ei par să-și scuze până la un punct greșelile lor. Dar acela, după ce a părăsit răutatea veacului acestuia, cu ajutorul lui Dumnezeu fiind primit în pacea Bisericii, credem că are parte de comuniunea cu slujitorii lui Dumnezeu. Poate am adăugat și altele despre Sfântul bărbat, pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
modul său de a aborda problemele filozofice, Wittgenstein s-a declarat stupefiat de superficialitatea și neînțelegerea cu care se poate vorbi despre ceea ce gândește și spune cineva. Ayer, care participase la începutul anilor ’30 la lecțiile lui Wittgenstein, s-a scuzat exprimându-și regretul. Wittgenstein nu a vrut însă să mai știe de el.110 Poate că și ecouri ca acela că ceea ce propune el ar putea fi caracterizat drept „pozitivism terapeutic“ au accentuat dorința lui Wittgenstein de a încheia și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
învață sistematic sau învață superficial datorită faptului că părinții nu exercită un control permanent asupra activității lor, nu manifestă exigența necesară. Unii părinți nu numai că nu manifestă exigență față de activitatea copilului, dar se solidarizează cu el, caută să-l scuze în fața învățătorului (profesorului) pentru a-i acoperi lipsurile, oferind în felul acesta un prost exemplu copilului, care va munci mai puțin, mai neglijent pentru că știe că are cine să-i ia apărarea, cine să-i facă "dreptate". Părinții trebuie să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
accepta toate invitațiile la întâlnirile organizate la cină. Mai târziu, a început să-și dea seama după numele localului dacă acesta este destinat bărbaților sau ambelor sexe, iar dacă era un restaurant renumit pentru petrecerile masculine organizate acolo, refuza invitația, scuzându-se. O dată, în timpul vizitei unui oficial al Adunării Naționale în Japoniaxe "Japonia", un lider din cadrul partidului, bărbat, a rugat-o să nu vină cu ei la cină. Interviu cu dna Parkxe "Park" Youngxe "Young, Gay"-Sook, Seul, Coreeaxe "Coreea", 5
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
neauzit - greu de făcut, în aceste condiții, o carieră de retor abil, de sofist înzestrat sau de vorbitor emerit! Apoi, o imagine: într-o chichineață servind ca debara, pusă la dispoziție de Hipponicos, Prodicos dă lecții lui Pausanias și Agathon - scuzați modestia, vom găsi toată această lume bună și în dialogurile lui Platon -, dar într-o postură abracadabrantă: sub un morman de blănuri, învelit în niște pături... Asemenea simulacre de lux, de moliciune - un păcat grecesc -, de abandon, de delăsare te
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a luat ceva ani ca să le văd astfel. Pe la jumătatea cutiei de sardele, pictorul de război a simțit că se anunța Înțepătura unei dureri. A căutat alene cutia cu pastile, a luat două cu o Înghițitură de bere, s-a scuzat față de Markovic și a ieșit afară, la soare, sprijinindu-se de zidul turnului și așteptând să Înceteze durerea. Când s-a Întors, croatul Îl privea curios. - Necazuri? - Uneori. S-au privit fără alte comentarii. Apoi, când au terminat de mâncat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în angrenajul odiosului instrument al Puterii. Operând o necesară selecție, Hamlet reușește să-și deosebească aliații de informatorii puși să-l tragă de limbă. A reținut învățămintele desprinse din Principele lui Machiavelli și le aplică cu discernământ: acolo unde scopul scuză mijloacele, mai întâi trebuie să-i faci pe trădători să se demaște. Hamlet începe, așadar, prin a dezamorsa supravegherea lui Claudius, asigurându-și astfel securitatea, pentru a-și proteja secretul pe care Polonius speră să-l descopere: „... o să aflu eu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de fosta Securitate. La fel de evident este că Înaltul cler a fost constrâns să aibă nu relații sporadice, ci relații de serviciu cu oamenii Securității 56. Iar un istoric ieșean punea punctul pe i atunci când afirma că: ăBOR nu se poate scuza la nesfârșit, justificându-se prin statutul de victimă a puterii. Acest statut este avantajos, Într-adevăr, pentru că el reclamă compasiune și deculpabilizare, iar În timp, acumulând putere simbolică prin prestigiul pe care Îl are ca victimă, BOR poate pretinde revendicări
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mărci de validare a enunțului anterior (ah, oh, îm, da, ei bine) sau a unor conectori transfrastici (și, dar, pentru că, deci); (iii) să-și întrerupă interlocutorul ridicând tonul, folosind cuvinte de „alertă” (hei, ascultă, uite) sau făcând comentarii metalingvistice (mă scuzi că te întrerup o clipă; aș vrea să adaug ceva; lasă-mă să spun ceva; dați-mi voie; o clipă, vă rog; taci tu să spun eu!). Pentru a păstra cuvântul vorbitorul poate: (i) să-și continue pur și simplu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Gheorghiu-Dej, uitând faptul că acesta a instaurat și a consolidat teroarea comunistă în România, cu sutele sale de mii de morți, regimul lui Nicolae Ceaușescu venind să se instaleze pe terenul pregătit și curățat de ea. Alții au încercat să scuze ororile epocii Ceaușescu în numele pretinsului atașament față de valorile naționale. Adevărul e că acestea au fost invocate și supralicitate numai pentru a consolida puterea unui grup, prin recursul la un patriotism de paradă. Altfel spus, regimul comunist din România, un sistem
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mod samavolnic de ândată ce venise la putere. „Statul” era, în fond, Partidul, adică dușmanul. Mă gândesc, uneori, că explozia iresponsabilă a corupției în unele țări din Europa Răsăriteană de astăzi e supraviețuirea inerțială a acestei mentalități, ceea ce, firește, nu scuză nimic, chiar dacă poate explica multe... Alături de „pozitivarea” ideologică a furtului pot menționa și pozitivarea ideologică a viciului. Eram în Polonia, în 1981, când se instaurase „starea de urgență”. După o anumită oră, era interzis să ieși din casă și să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aparține, în relațiile ierarhice, superiorului, care introduce teme, întrerupe, schimbă tema, decide încheierea schimbului verbal; se presupune că inferiorul trebuie să reacționeze la intervențiile superiorului. Când, din diverse motive, inferiorul are inițiativa verbală, el recurge la presecvențe, prin care se scuză pentru perturbarea regulilor de dialog („Mă scuzați că vă deranjez, aș vrea să vă rog ceva”) sau prin care cere cuvântul („Aș putea să vă spun ceva?”). Între egali, inițiativa verbală este liberă. Oamenii care au inițiativă verbală sunt considerați
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
teme, întrerupe, schimbă tema, decide încheierea schimbului verbal; se presupune că inferiorul trebuie să reacționeze la intervențiile superiorului. Când, din diverse motive, inferiorul are inițiativa verbală, el recurge la presecvențe, prin care se scuză pentru perturbarea regulilor de dialog („Mă scuzați că vă deranjez, aș vrea să vă rog ceva”) sau prin care cere cuvântul („Aș putea să vă spun ceva?”). Între egali, inițiativa verbală este liberă. Oamenii care au inițiativă verbală sunt considerați inteligenți, simpatici, „ai ce vorbi cu ei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este tolerată, totuși gradul de intimitate dintre interlocutori modelează distanțele mai mari sau mai mici de interacțiune. Românii au o punctualitate moderată („sfertul academic” imitat după francezi); ei pretind punctualitate și o apreciază, deși uneori întârzie cu măsură (cerându-și scuze și invocând situații personale și sociale limită, exterioare, necontrolate de vorbitor: o problemă în familie, „nu a sunat ceasul”, „a fost un accident”, „a fost drumul înzăpezit”). Exerciții. Aplicații Spuneți-vă părerea în legătură cu valorile culturii române, așa cum apar ele prezentate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
brusc capul, deschide gura, uimit de acest răspuns, se ridică, iese fără a spune o vorbă) TURC ȘI CERȘETOR Dialog între un turc (T), care vorbește fluent germana, și un cerșetor german (G). T: ziua bună G: ziua bună T: scuză-mă că te întreb, nu ai nici un sprijin financiar de la Consiliul local? G: nu, am... sunt sub nivelul de subzistență, am 405 mărci pensie plus compensație pentru accident, mi s-a aprobat, dar încă nu am primit-o T: nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Vom încerca să facem tot ce putem mai bine. Domnnul Thomas: Tot ce puteți? Aici scrie că ați proiectat blocuri de două ori cât ăsta! Domnul Ohmae: Posibil... Domnul Thomas: Ezitați să luați acest proiect? Domnul Ohmae: Să ezităm? Mă scuzați, nu. Domnul Johnson: Ce părere ai de noul plan? Domnul Trudeau: Pare OK, dar, totuși, încă îl mai studiez. Domnul Johnson: Îl mai studiezi încă după trei săptămâni? Domnul Trudeau: Sunt câteva aspecte care încă mi se pare că pun
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere; plîns; plînset; posomorî; prietena; priveliște; problemă; profesor; prostie; provoacă; rană; ranchiună; răni; rănire; reacție; regret; reuși; revoltă; rîde; rîs; roși; scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu știu; tachina; teamă; test; timid; pe tine; ceva trist; tot; a trăda; țintă; ușor; vecin; vecina; vecinul; verb; vesel; veselie; veste; vină; viola; vorbă; vorbe; a vorbi cinstit; vulnerabil; zbucium
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
69 Nu sacrific satisfacția imediată pentru obținerea unui scop îndepărtat. 70 Mi se pare greu să-mi fixez propriile scopuri fără să mă gândesc cum vor reacționa ceilalți la alegerile mele. 71 Tind să fiu pesimist(ă). 72 Port pică chiar dacă persoana s-a scuzat. 73 În cea mai mare parte a timpului nu am avut pe cineva care să mă asculte cu adevărat, care să mă înțeleagă sau care să investească emoțional în mine. 74 Mă cuprinde disperarea când simt că cineva la care
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
86 Chiar dacă nu îmi place cineva, tot vreau ca el (ea) să mă placă. 87 Dacă oamenii se entuziasmează de ceva, mă simt inconfortabil și simt nevoia să îi avertizez că se va întâmpla ceva rău. 88 Mă enervez când oamenii se scuză și îi învinuiesc pe ceilalți pentru problemele lor. 89 Întotdeauna am fost genul om care ascultă problemele altora. 90 Mă controlez atât de mult, încât oamenii cred ca nu am emoții. 91 Simt că există o presiune constantă asupra mea să îndeplinesc și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și scopurile fiecăruia; f. demonstrați că aveți inițiative de cooperare; g. examinați și măriți motivația de a comunica și negocia cu bună-credință. Etapa 3: Înțelegeți punctul de vedere al celeilalte părți: a. nu vă exprimați propriile temeri; b. nu vă scuzați; c. discutați părerile celuilalt; d. încurajați participarea celeilalte părți; e. asigurați-vă că și valorile celuilalt se reflectă în propunerile dumneavoastră. Etapa 4: Identificați opțiuni de interes comun: a. mențineți accentul pe scopuri și necesități; b. lămuriți întâi diferențele de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în calea atingerii scopurilor lor profesionale sau a celor ale firmelor lor. De fapt, una dintre cele mai dificile teme de dezbatere la locul de muncă este - pentru noi toți - problema limbajului abuziv. Avem tendința să trecem cu vederea, să scuzăm ori să pretindem că am uitat aceste incidente cam în același fel în care violența sau abuzurile verbale domestice sunt ascunse de privirile prietenilor sau vecinilor. În unele cazuri, ne este rușine că suntem victimele agresiunilor verbale la locul de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de ce un agresor verbal vă vizează tocmai pe dumneavoastră. Fiind cel mai apropiat obiect al frustrării atacatorului, dumneavoastră și felul dumneavoastră de a vedea lumea îl înfurie și îl face să se simtă amenințat. Deși atacul verbal nu poate fi scuzat astfel, totuși simpla identificare a diferenței de personalitate dintre dumneavoastră și atacator poate reprezenta un element valoros pentru a preveni abuzurile verbale pe viitor, dar și pentru a continua să puteți colabora cu cineva care v-a abuzat verbal. De
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
cum ar fi continuat lucrurile dacă conversația ar fi continuat, șeful său s-ar fi calmat, iar ea ar fi avut oportunitatea să îi explice în detaliu de ce făcuse raportul în maniera respectivă. Urmările: șeful lui Evelyn nu s-a scuzat niciodată pentru izbucnirea sa. Elastoplex a intrat pe piață și a cunoscut rezultate mediocre, pentru care șeful, în sinea sa, o consideră pe Evelyn vinovată. În lunile care au urmat incidentului, Evelyn și-a asumat numai sarcini minore, iar datorită
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
să se apere și să se justifice în fața unui bigot. „Nu am să mă cobor la nivelul lui încercând să îi explic că și persoanele de 60 de ani pot să facă treaba, sau că mexicanii nu trebuie să se scuze pentru cultura sau etnia lor”, și-a spus el. „Prejudecățile sunt problema lui Johnson și nu am să fiu eu cel care îi deschide ochii”. O opțiune finală - cea pe care Francisco și-ar fi dorit să o adopte - ar
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
se justifica. Dar acest tip de interacțiune binevenită nu mai are cum să aibă loc după ce șeful își lansează insulta, apoi se pune fizic la adăpost de orice posibilă conversație. Aceștia sunt șefii care adoptă stilul de management „explodează, apoi scuză-te”. Ei cred cu sinceritate că reîntoarcerea lor spășită în biroul Donnei câteva ore mai târziu - „Îmi pare rău că am izbucnit așa. Însă am avut o zi proastă” - vor șterge efectele traumatice ale exploziei lor verbale de mai devreme
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]