4,791 matches
-
transmis un mesaj este numit client SMTP iar procesul SMTP care primește mesajul este serverul SMTP. Protocolul nu se referă la modul în care mesajul ce trebuie transmis este trecut de la utilizator către clientul SMTP, sau cum mesajul recepționat de serverul SMTP este livrat utilizatorului destinatar și nici cum este memorat mesajul său de câte ori clientul SMTP încearcă să transmită mesajul. SMTP a început să fie folosit mai des la începutul anilor ‘80. La acea vreme era mai puțin folosit decât UUCP
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
bine când atât expeditorul cât și destinatarul mesajului sunt legați în rețea tot timpul. Sendmail a fost unul din primele programe care au implemetat acest protocol. Din 2001 au apărut încă cel putin 50 de programe care implementează SMTP( atât servere cât și clienți). Printre cele mai cunoscute servere SMTP amintim Postfix, qmail, Novell GroupWise, Exim, Novell NetMail și Microsoft Exchange Server. Comunicarea între client și server se realizează prin texte ASCII. Inițial clientul stabilește conexiunea către server și așteaptă ca
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
sunt legați în rețea tot timpul. Sendmail a fost unul din primele programe care au implemetat acest protocol. Din 2001 au apărut încă cel putin 50 de programe care implementează SMTP( atât servere cât și clienți). Printre cele mai cunoscute servere SMTP amintim Postfix, qmail, Novell GroupWise, Exim, Novell NetMail și Microsoft Exchange Server. Comunicarea între client și server se realizează prin texte ASCII. Inițial clientul stabilește conexiunea către server și așteaptă ca serverul să-i răspundă cu mesajul “220 Service
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
care au implemetat acest protocol. Din 2001 au apărut încă cel putin 50 de programe care implementează SMTP( atât servere cât și clienți). Printre cele mai cunoscute servere SMTP amintim Postfix, qmail, Novell GroupWise, Exim, Novell NetMail și Microsoft Exchange Server. Comunicarea între client și server se realizează prin texte ASCII. Inițial clientul stabilește conexiunea către server și așteaptă ca serverul să-i răspundă cu mesajul “220 Service Ready” . Dacă serverul e supraîncărcat, poate să întârzie cu trimirea acestui răspuns. După
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
Din 2001 au apărut încă cel putin 50 de programe care implementează SMTP( atât servere cât și clienți). Printre cele mai cunoscute servere SMTP amintim Postfix, qmail, Novell GroupWise, Exim, Novell NetMail și Microsoft Exchange Server. Comunicarea între client și server se realizează prin texte ASCII. Inițial clientul stabilește conexiunea către server și așteaptă ca serverul să-i răspundă cu mesajul “220 Service Ready” . Dacă serverul e supraîncărcat, poate să întârzie cu trimirea acestui răspuns. După primirea mesajului cu codul 220
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
implementează SMTP( atât servere cât și clienți). Printre cele mai cunoscute servere SMTP amintim Postfix, qmail, Novell GroupWise, Exim, Novell NetMail și Microsoft Exchange Server. Comunicarea între client și server se realizează prin texte ASCII. Inițial clientul stabilește conexiunea către server și așteaptă ca serverul să-i răspundă cu mesajul “220 Service Ready” . Dacă serverul e supraîncărcat, poate să întârzie cu trimirea acestui răspuns. După primirea mesajului cu codul 220 , clientul trimite comandă HELO prin care își va indica identitatea. În
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
cât și clienți). Printre cele mai cunoscute servere SMTP amintim Postfix, qmail, Novell GroupWise, Exim, Novell NetMail și Microsoft Exchange Server. Comunicarea între client și server se realizează prin texte ASCII. Inițial clientul stabilește conexiunea către server și așteaptă ca serverul să-i răspundă cu mesajul “220 Service Ready” . Dacă serverul e supraîncărcat, poate să întârzie cu trimirea acestui răspuns. După primirea mesajului cu codul 220 , clientul trimite comandă HELO prin care își va indica identitatea. În unele sisteme mai vechi
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
Postfix, qmail, Novell GroupWise, Exim, Novell NetMail și Microsoft Exchange Server. Comunicarea între client și server se realizează prin texte ASCII. Inițial clientul stabilește conexiunea către server și așteaptă ca serverul să-i răspundă cu mesajul “220 Service Ready” . Dacă serverul e supraîncărcat, poate să întârzie cu trimirea acestui răspuns. După primirea mesajului cu codul 220 , clientul trimite comandă HELO prin care își va indica identitatea. În unele sisteme mai vechi se trimite comandă EHLO, comandă EHLO indicând faptul că expeditorul
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
HELO prin care își va indica identitatea. În unele sisteme mai vechi se trimite comandă EHLO, comandă EHLO indicând faptul că expeditorul mesajului poate să proceseze extensiile serviciului și dorește să primească o listă cu extensiile pe care le suporta serverul. Dacă clientul trimite EHLO iar serverul îi răspunde că aceasta comandă nu e recunoscută, clientul va avea posibilitatea să revină și să trimită HELO. Odată ce comunicarea a fost stabilită, clientul poate trimite unul sau mai multe mesaje, poate încheia conexiunea
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
identitatea. În unele sisteme mai vechi se trimite comandă EHLO, comandă EHLO indicând faptul că expeditorul mesajului poate să proceseze extensiile serviciului și dorește să primească o listă cu extensiile pe care le suporta serverul. Dacă clientul trimite EHLO iar serverul îi răspunde că aceasta comandă nu e recunoscută, clientul va avea posibilitatea să revină și să trimită HELO. Odată ce comunicarea a fost stabilită, clientul poate trimite unul sau mai multe mesaje, poate încheia conexiunea sau poate folosi unele servicii precum
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
comandă nu e recunoscută, clientul va avea posibilitatea să revină și să trimită HELO. Odată ce comunicarea a fost stabilită, clientul poate trimite unul sau mai multe mesaje, poate încheia conexiunea sau poate folosi unele servicii precum verificarea adreselor de e-mail. Serverul trebuie să răspundă după fiecare comandă indicând astfel dacă aceasta a fost acceptată, dacă se mai așteaptă comenzi sau dacă există erori în scrierea acestor comenzi. Pentru a trimite un mesaj se folosește comandă MAIL prin care se specifică adresa
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
indicând astfel dacă aceasta a fost acceptată, dacă se mai așteaptă comenzi sau dacă există erori în scrierea acestor comenzi. Pentru a trimite un mesaj se folosește comandă MAIL prin care se specifică adresa clientului. Dacă aceasta comandă este corectă serverul va răspunde cu mesajul “250 OK”. Clientul trimite apoi o serie de comenzi RCPT prin care specifică destinatarii mesajului. Serverul va răspunde cu “550 No such ușer here”, sau “250 OK”, în funcție de corectitudinea comenzii primite. După ce se specifică destinatarii, si
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
Pentru a trimite un mesaj se folosește comandă MAIL prin care se specifică adresa clientului. Dacă aceasta comandă este corectă serverul va răspunde cu mesajul “250 OK”. Clientul trimite apoi o serie de comenzi RCPT prin care specifică destinatarii mesajului. Serverul va răspunde cu “550 No such ușer here”, sau “250 OK”, în funcție de corectitudinea comenzii primite. După ce se specifică destinatarii, si serverul accepta comenzile, se trimite comandă DATĂ, prin care serverul e anunțat că expeditorul va începe să scrie conținutul mesajului
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
va răspunde cu mesajul “250 OK”. Clientul trimite apoi o serie de comenzi RCPT prin care specifică destinatarii mesajului. Serverul va răspunde cu “550 No such ușer here”, sau “250 OK”, în funcție de corectitudinea comenzii primite. După ce se specifică destinatarii, si serverul accepta comenzile, se trimite comandă DATĂ, prin care serverul e anunțat că expeditorul va începe să scrie conținutul mesajului. Serverul poate răspunde cu mesajul "503 Command ouț of sequence" sau "554 No valid recipients" dacă nu a primit comenzile MAIL
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
o serie de comenzi RCPT prin care specifică destinatarii mesajului. Serverul va răspunde cu “550 No such ușer here”, sau “250 OK”, în funcție de corectitudinea comenzii primite. După ce se specifică destinatarii, si serverul accepta comenzile, se trimite comandă DATĂ, prin care serverul e anunțat că expeditorul va începe să scrie conținutul mesajului. Serverul poate răspunde cu mesajul "503 Command ouț of sequence" sau "554 No valid recipients" dacă nu a primit comenzile MAIL sau RCPT sau aceste comenzi nu au fost acceptate
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
va răspunde cu “550 No such ușer here”, sau “250 OK”, în funcție de corectitudinea comenzii primite. După ce se specifică destinatarii, si serverul accepta comenzile, se trimite comandă DATĂ, prin care serverul e anunțat că expeditorul va începe să scrie conținutul mesajului. Serverul poate răspunde cu mesajul "503 Command ouț of sequence" sau "554 No valid recipients" dacă nu a primit comenzile MAIL sau RCPT sau aceste comenzi nu au fost acceptate. Dacă serverul va răspunde cu mesajul “354 Start mail input”, clientul
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
anunțat că expeditorul va începe să scrie conținutul mesajului. Serverul poate răspunde cu mesajul "503 Command ouț of sequence" sau "554 No valid recipients" dacă nu a primit comenzile MAIL sau RCPT sau aceste comenzi nu au fost acceptate. Dacă serverul va răspunde cu mesajul “354 Start mail input”, clientul va putea introduce textul mesajului. Sfârșitul mesajului e marcat cu <CR><LF>.<CR><LF>. Un server SMTP trebuie să cunoască cel putin următoarele comenzi : Funcționarea protocolului SMTP poate fi testată simplu
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
nu a primit comenzile MAIL sau RCPT sau aceste comenzi nu au fost acceptate. Dacă serverul va răspunde cu mesajul “354 Start mail input”, clientul va putea introduce textul mesajului. Sfârșitul mesajului e marcat cu <CR><LF>.<CR><LF>. Un server SMTP trebuie să cunoască cel putin următoarele comenzi : Funcționarea protocolului SMTP poate fi testată simplu prin inițierea unei conexiuni TCP folosind un client de telnet.
SMTP () [Corola-website/Science/298413_a_299742]
-
sunt deseori responsabile de asigurarea calității serviciilor într-o rețea cu arie geografică mare (WAN), astfel încât pot avea mai multe interfețe WAN, multă memorie și putere de procesare. Acest tip de rutere poate oferi acces și la anumite grupuri de servere sau chiar la unele rețele externe. Dacă acest lucru se întâmplă, ruterele trebuie incluse în politica de securitate a companiei. De aceea, sunt folosite firewalluri sau alte dispozitive de securitate. Când firma este concentrată într-un singur campus, este posibil
Ruter () [Corola-website/Science/298414_a_299743]
-
În tehnologia informației, un server este un program de aplicație care furnizează servicii altor aplicații (numite aplicații client), aflate pe același calculator sau pe calculatoare diferite. De obicei, aplicația server așteaptă conexiuni din partea aplicațiilor client. Se mai numește server și calculatorul pe care rulează una
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
În tehnologia informației, un server este un program de aplicație care furnizează servicii altor aplicații (numite aplicații client), aflate pe același calculator sau pe calculatoare diferite. De obicei, aplicația server așteaptă conexiuni din partea aplicațiilor client. Se mai numește server și calculatorul pe care rulează una sau mai multe asemenea aplicații. Deseori soluția pentru mari aplicații cu mulți utilizatori se bazează tocmai pe arhitectura client-server, care constă din cel puțin 2
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
În tehnologia informației, un server este un program de aplicație care furnizează servicii altor aplicații (numite aplicații client), aflate pe același calculator sau pe calculatoare diferite. De obicei, aplicația server așteaptă conexiuni din partea aplicațiilor client. Se mai numește server și calculatorul pe care rulează una sau mai multe asemenea aplicații. Deseori soluția pentru mari aplicații cu mulți utilizatori se bazează tocmai pe arhitectura client-server, care constă din cel puțin 2 aplicații (și deseori cel puțin 2 computere). ele ocupă
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
se bazează tocmai pe arhitectura client-server, care constă din cel puțin 2 aplicații (și deseori cel puțin 2 computere). ele ocupă un loc important în tehnologia informaticii, la fel ca și minicomputerele în trecut, care însă au fost înlocuite. Un server este o aplicație pe computer, uneori chiar un computer întreg, care operează continuu în rețeaua sa și așteaptă solicitări din partea altor calculatoare din rețea. ele pot fi folosite simultan și pentru alte scopuri, dar când nevoile o cer, ele pot
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
chiar un computer întreg, care operează continuu în rețeaua sa și așteaptă solicitări din partea altor calculatoare din rețea. ele pot fi folosite simultan și pentru alte scopuri, dar când nevoile o cer, ele pot fi rezervate exclusiv pentru funcția de server. De exemplu, un calculator se poate folosi într-un birou simultan pentru două scopuri, ca stație de lucru și ca server pentru celelalte calculatoare din birou. Cuvântul "server" provine din cuvântul englez "to serve" - a servi: calculatorul server poate în
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
folosite simultan și pentru alte scopuri, dar când nevoile o cer, ele pot fi rezervate exclusiv pentru funcția de server. De exemplu, un calculator se poate folosi într-un birou simultan pentru două scopuri, ca stație de lucru și ca server pentru celelalte calculatoare din birou. Cuvântul "server" provine din cuvântul englez "to serve" - a servi: calculatorul server poate în principiu deservi întreaga rețea de calculatoare clienți, pentru a asigura accesul la toată paleta de forme de conectare și servicii. Deseori
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]