5,503 matches
-
De menționat că pigmeii au un nivel constituțional scăzut de IGF-I și IGF-II. V: deficit de transport al IGF-I. Pentru a-și crește afinitatea pentru IGF-I, IGF-BP3 se leagă de subunitatea acid labilă (acid labile subunit, ALS), sintetizată de hepatocit. Deficitul de ALS va determina incapacitatea legării și transportului IGF-I la țesuturile-țintă. VIA și VIB: în mod analog cu rezistența la acțiunea GH, mutațiile inactivatoare ale IGF-R de tip I, comun pentru IGF-I și IGF-II, pot
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de pe ecran, cu violuri și crime la kilogram. Televiziunile știu să lucreze, foarte bine, cu ipocrizia publicului țintă. O arată un sondaj de opinie ce mi-a rămas pe retină, în care am asociat două răspunsuri total incongruente, dar care sintetizează indirect „rețeta succesului“ pentru astfel de programe. Întrebați fiind dacă ei consideră nocivă prezența violenței în programele TV, o majoritate covârșitoare de indivizi au răspuns afirmativ; aceeași majoritate se regăsește însă tot cu un „da“ hotărât și în răspunsul la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
la Palme d’Or - alături de filmul lui Cristian Mungiu -, n-a mai luat până la urmă nici un capăt uscat de frunză de palmier. Nici un premiu. Curios. No Country for Old Men este una dintre cele mai bune pelicule ale fraților Coen, sintetizând multe dintre temele exploatate de ei până acum și fiind mai multe filme într-unul singur. Coen-ii ecranizează romanul de succes al lui Cormac McCarthy, găsind în el subiectul potrivit pentru a fi infuzat cu propria lor viziune. No Country
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
concepte cu care se încearcă surprinderea logicilor de funcționare a comunicării politice. Teoriile, conform lui Gerstlé, rivalizează între ele în funcție de concepția lor asupra comunicării, politicului, a relației dintre ele, precum și după distribuirea accentului pe aspectul pragmatic, simbolic sau structural. Autorul sintetizează pluralismul teoretic în patru perspective: comportamentistă, structural-funcționalistă, interacționistă și dialogică. Primele două disociază comunicarea de politică, privilegiind comunicarea și aspectele pragmatic și structural, în timp ce ultimele două perspective mizează, mai curînd, pe consubstanțialitatea politicii și comunicării, privilegiind, în același timp, aspectul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
limfocitele, sau celulele B și celulele T (fig. 1.1). Limfocitele T au fost încadrate în două categorii „helper” și „killer”, în funcție de rolul pe care acestea îl joacă în realizarea răspunsului imun, raportat la interacțiunea lor cu linfocitele B, care sintetizează imunoglobulinele (Ig), adică anticorpii (Ac), față de antigenele (Ag), specifice. Aflate în repaus, celulele T și B nu pot fi deosebite morfologic (A). Diferențierea apare însă atunci când aceste celule devin active. Astfel, celula B activă (celulă plasmatică) (B) are o citoplasmă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
T helper, în realizarea unui răspuns imun eficient. Schimbul de limfokine între celulele sistemului imunitar coordonează răspunsul imun. Când unei celule T helper îi este prezentat un antigen de către o celulă B sau un macrofag, celula T răspunde prin a sintetiza și secreta un potpuriu de molecule peptidice mici, semnalizatoare, numite limfokine. Limfokina IL-2 revine în celula T și determină ca aceasta să crească și să se multiplice. Alte limfokine acționează asupra celulelor B prezentatoare de antigen, ordonându-se proliferarea acestora
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
c. reprezentarea grafică a modalităților în care celulele T helper ajută celulele B: 1) odată legată la o celulă B, celula T helper secretă limfokine care stimulează celula B să se dividă prin mitoză și să sufere diferențiere spre a sintetiza anticorpul specific antigenului, devenind celulă plasmatică (din Kimball, 1994). Pe de altă parte, există un răspuns imun mediat celular, realizat de către o clasă de limfocite T numite celule T citotoxice sau celule T ucigașe , adică T killer. Un asemenea răspuns
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reglatoare, cele care realizează echilibrul optim al răspunsului imun. 1.2.1.1. Limfocitele B Limfocitele B reprezintă 5-15% din totalul limfocitelor circulante și constituie o fracțiune funcțională majoră a populației limfocitare. Împreună cu descendenții lor diferențiați (limfoblastul, plasmacitul), limfocitele B sintetizează anticorpi, efectorii răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Limfocitul B imunocompetent, (matur, dar neangajat) sintetizează cantități mici de molecule ale unui izotip de Ig, care rămân legate de membrana limfocitului, având rol de receptori de antigen, adevărate „antene” de detectare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
B Limfocitele B reprezintă 5-15% din totalul limfocitelor circulante și constituie o fracțiune funcțională majoră a populației limfocitare. Împreună cu descendenții lor diferențiați (limfoblastul, plasmacitul), limfocitele B sintetizează anticorpi, efectorii răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Limfocitul B imunocompetent, (matur, dar neangajat) sintetizează cantități mici de molecule ale unui izotip de Ig, care rămân legate de membrana limfocitului, având rol de receptori de antigen, adevărate „antene” de detectare a antigenului (Ag) specific (fig. 1.14). Sub aspectul specificității de legare a Ag, fiecare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
organism posedă milioane de clone de limfocite B, adică mici populații celulare identice, descendente din aceiași celulă-stem, care recunosc și leagă același Ag și produc Ac cu aceeași conformație spațială a situsului de combinare. După activare, toți descendenții limfocitului B sintetizează imunoglobuline (Ig) și le secretă ca Ac, cu aceeași specificitate de legare pe care a avut-o receptorul. Receptorul de Ag al limfocitelor B. Majoritatea limfocitelor B umane mature din sângele periferic exprimă două izotipuri de Ig pe suprafața lor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
din numărul total de limfocite T ale organismului uman;- limfocite Ts (supresoare), purtătoare ale markerului CD4;- limfocite TD sau TDH (de la delayed hypersensitivity): exprimă markerul CD8. Funcțiile limfocitelor Th se realizează prin intermediul limfokinelor secretate. In funcție de limfokinele pe care le sintetizează, limfocitele Th se clasifică în două subseturi:Th-1 și Th-2. Celulele Th-1 (Th-c) secretă, citokine de tip 1, stimulatoare ale imunității mediate celular (IFN γ, IL-2 și TNF β). Citokinele de tip 1 produc următoarele efecte: stimulează reacția de citotoxicitate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenele peptidice. După distrugerea structurii de rezistență a peretelui celular, celula bacteriană aflată într-un mediu neprotejat osmotic, se lizează. Macrofagele secretă cantități mari de lizozim și îl depozitează în granulațiile citoplasmatice, spre deosebire de celelalte tipuri care îl secretă pe măsură ce îl sintetizează. 46 Cap. 1. Bazele celulare și moleculare ale imunității Lizozimul se găsește în granulațiile neutrofilelor, macrofagelor, în celulele epiteliale ale glandelor exocrine (celulele Paneth). Macrofagele secretă constitutiv lizozimul, dar rata sintezei crește în macrofagele activate. Neutrofilele și celulele Paneth depozitează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
uman, în lacrimi, este abundentă în lapte și în alte secreții. S-au descris trei variante de lactoferină desemnate alfa, beta și gamma, primele două având activitate RN-azică. Celulele intestinale și fagocitele mononucleare au receptori pentru lactoferină, dar nu o sintetizează. Lactoferina leagă Fe, făcându-l indisponibil pentru metabolismul bacterian. Bacteriile Gram negative, în prezența lactoferinei, eliberează LPS și devin sensibile la lizozim, ceea ce denotă faptul că acțiunea ei se exercită asupra membranei externe a peretelui celular. Lactoferina are proprietăți microbiostatice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
stimulează inducția sistemului imunitar adaptativ (Akira și colaboratorii, 2006). În drosofilă, Toll activează sinteza unor peptide antimicrobiene (AMP) de către corpii grași, care reprezintă echivalentul funcțional al ficatului de la om și al țesutului adipos (Lemaitre și colaboratorii,1996). Întrucât AMP este sintetizată de către corpii grași și este secretată în hemolimfă - componenta echivalentă a sângelui care scaldă toate țesuturile și organele interne, peptidele antimicrobiene realizează o protecție sistemică împotriva patogenilor care pot invada cavitatea corpului. La om, patogenii sunt direcționați către TLR, însă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
O enzimă cheie în biositeza melaninei este fenol oxidaza (PO), care catalizează oxidarea fenolilor la quinone, și care prin polimerizare dau melanină. O consecință a activității PO este apariția speciilor reactive de oxigen (ROS), un puternic agent antimicrobian. PO este sintetizată sub formă de zimogen inactiv, denumit proPO (PPO). Acesta este eliberat de către celulele care circulă în hemolimfă și este clivat la sfârșitul unei cascade proteazice pentru a genera PO activă (Cerenius și Soderhall, 2004). Proteazele din această cascadă există de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunoglobulină la altul. Variația secvenței de aminoacizi din catenele imunoglobulinice este consecința mutațiilor punctiforme apărute în decursul evoluției, dar, mai ales, ea reprezintă rezultatul interacțiunii cu o imensă diversitate de epitopi ai antigenelor, față de care organismul a fost nevoit să sintetizeze anticorpi cu situsuri de cuplare pentru antigene, de o egală diversitate cu a acestora. Deși lamarckistă în esența ei, o asemenea interpretare se bazează pe mecanismul complementarității structurale dintre antigene și anticorpi, de la nivelul CDR, considerându-se principiul potrivirii „broască-cheie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale acestor subclase imunoglobulinice sunt mici. De exemplu, între IgG 1 și IgG4 s-a identificat o diferență de 24 aminoacizi. Cea mai importantă deosebire dintre aceste două subclase Ig constă în numărul legăturilor disulfidice intercatenare. Moleculele diferitelor subclase sunt sintetizate în celule diferite. Clasele, ca de altfel și subclasele Ig, sunt elemente de nivel populațional, întâlnite însă la toți indivizii speciei. Genele codificatoare ale claselor Ig nu segregă în descendență fiind acelea de nivel populațional existente și în genotipul părinților
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mutațiilor genice punctiforme care determină substituții de baze azotate în segmentele genice și respectiv, de aminoacizi în regiunile CH și CL ale catenelor imunoglobulinice. 2.1.4. VARIAȚIA IDIOTIPICĂ A IMUNOGLOBULINELOR Idiotipul imunoglobulinic reprezintă o populație omogenă de molecule imunoglobulinice sintetizate de celule care aparțin unei anumite clone celulare și care recunosc și se unesc complementar cu epitopul unui singur determinant antigenic (fig. 2.7). Variantele idiotipice ale imunoglobulinelor sunt determinate de particularități structurale ale regiunilor hipervariabile ale catenelor H și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
idiotipică a unei populații de anticorpi s-a dedus pe cale experimentală:Celule de Salmonella typhi, cu valoare de antigen, au fost injectate în iepuri aparținând la două linii distincte A și B, în cadrul fiecărei linii, indivizii fiind identici genetic. Se sintetizează Ac aglutinanți anti-Salmonella typhi. Ac aglutinanți 1 (produși de organismul A) s-au injectat la organismul C (iepure din aceeași linie genetică). Se sintetizează Ac anti-anticorpi 1, evidențiați în reacția de precipitare. Surprinzător, Ac anti-Ac 1 nu precipită Ac 2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aparținând la două linii distincte A și B, în cadrul fiecărei linii, indivizii fiind identici genetic. Se sintetizează Ac aglutinanți anti-Salmonella typhi. Ac aglutinanți 1 (produși de organismul A) s-au injectat la organismul C (iepure din aceeași linie genetică). Se sintetizează Ac anti-anticorpi 1, evidențiați în reacția de precipitare. Surprinzător, Ac anti-Ac 1 nu precipită Ac 2, deși Ac 1 și Ac 2 au aceeași specificitate față de Ag de S. typhi, dar, la rândul lor ei au determinanți antigenici proprii. De
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Surprinzător, Ac anti-Ac 1 nu precipită Ac 2, deși Ac 1 și Ac 2 au aceeași specificitate față de Ag de S. typhi, dar, la rândul lor ei au determinanți antigenici proprii. De aceea, Ac anti-Ac 1 nu precipită Ac 2, sintetizați de un alt organism. De aici, s-a dedus că moleculele de Ac au aceeași specificitate de combinare față de un Ag dat, deși sunt sintetizate de organisme identice genetic, prezintă o individualitate antigenică distinctă. Această individualitate antigenică a fost denumită
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lor ei au determinanți antigenici proprii. De aceea, Ac anti-Ac 1 nu precipită Ac 2, sintetizați de un alt organism. De aici, s-a dedus că moleculele de Ac au aceeași specificitate de combinare față de un Ag dat, deși sunt sintetizate de organisme identice genetic, prezintă o individualitate antigenică distinctă. Această individualitate antigenică a fost denumită specificitate idiotipică. Termenul de idiotip este extins la produsul unic al unei clone de celule producătoare de imunoglobuline, adică orice combinație a unei secvențe particulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
respectiv proteine, ci de multiple segmente genice, transmise pe linie germinală în toate celulele, dar care sunt supuse unor rearanjamente strict controlate într-o dinamică funcțională, riguroasă, doar într -o categorie aparte de celule somatice, reprezentate de limfocitele induse să sintetizeze Ig sau TCR față de antigenele cu care organismul vine în contact la un moment dat. Fiecare segment genic imunoglobulinic, luat individual, nu are capacitatea de a funcționa ca genă, dar informația genetică deținută în secvența sa de nucleotide devine parte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
șoarece cu mielom. Cele două eșantioane de ADN au fost supuse aceluiași tratament cu endonucleaza de restricție BamHI, după care s-a realizat electroforeza lor. După denaturare, fiecare probă eluată de ADN este hibridizată cu markeri moleculari cADN, marcați radioactiv, sintetizați pe matriță de ARNm, purtător al mesajului genetic pentru regiunile VK și CK ale catenei ușoare LK, a imunoglobulinei. ARNm a fost extras atât din limfocite embrionare, cât și din celule mielomice (limfocite transformate malign). Marcarea acestui cADN se realizează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ceea ce a fost interpretat ca fiind consecința asocierii cu continuitate covalentă a segmentelor genice pentru regiunile V și C ale catenelor imunoglobulinice LK, proces care are loc în limfocitele B aflate în cursul maturației, când acestea devin capabile de a sintetiza și secreta imunoglobuline cu specificitate de legare a antigenului specific. Cele două probe radioactive de ADN au fost specifice pentru secvențele ADN care codifică pentru regiunea C și pentru regiunea V a catenei ușoare a imunoglobulinei produse în mielomul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]