5,527 matches
-
îl iubește pe Lenin, iar atunci când nu înțelege ceva, se îndoiește de sine, nu de sistem. De fapt, acest roman este o încercare de a surprinde sentimentul sovietic. Trebuie să recunosc că această carte s-a scris la sugestia unui sociolog. Este vorba de Dan Lungu, de care eram apropiat și care, în lungile noastre discuții, mi-a sugerat că ar fi extraordinar să scriu un roman despre Imperiul Sovietic văzut cu ochiul copilului. Desigur, eu nu am luat aceasta în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
tind să multiplice întrebuințările termenului și să-i dea o turnură oarecum magică. Etimologia latină a cuvîntului comunicare trimite la două semnificații principale, a împărți și a transmite sau a stabili o relație care se perpetuează în ambiguitatea modernă. Numeroși sociologi au considerat că trăsătura fundamentală a comunicării constă în stabilirea unei legături sociale, oricare ar fi influențele teoretice. Gînditori contemporani precum J. Habermas și N. Luhmann consideră comunicarea politică drept conceptul cheie al teoriei lor: unul cercetează condițiile de existență
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
partidelor politice, mișcările sociale etc. Întrepătrunderea dintre politică și comunicare este, între altele, sensibilă în însăși structura sa. În Statele Unite, anumiți autori sînt considerați "părinții fondatori" ai științelor comunicării: Paul Lazarsfeld, Kurt Lewin, Carl Hovland și Harold Lasswell, adică un sociolog, doi psihosociologi și un politolog. Primul s-a dedicat, în mod special, studierii mijloacelor media și consecințelor acestora în context electoral. Al doilea autor și-a concentrat atenția asupra problemelor de comunicare în cadrul grupurilor. Cel de-al treilea s-a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
din 1940, Lazarsfeld și colegii săi de la Bureau of Applied Social Research, din Columbia, pornesc anchete sistematice asupra influenței comunicării în campaniile electorale. În anii '50 și '60, se înmulțesc studiile asupra efectelor comunicării de masă în momentul generalizării acesteia. Sociologii înclină să considere că mass media au efecte limitate asupra publicului lor, în timp ce psihosociologii studiază mecanismele cauzatoare de influență și de schimbare de atitudine. Spre a rezuma principalele etape ale studiului efectelor comunicării electorale, se disting trei generații de modele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
reciprocă și care face posibilă imaginarea spațiului public. CAPITOLUL II TEHNICI ÎN SPAȚIUL PUBLIC Comunicarea politică a avut întotdeauna o dimensiune tehnică. În Antichitatea greacă, retorica era manifestarea fundamentală care permitea întrebuințarea strategică a discursului cu finalități persuasive. Pentru mulți sociologi, una din trăsăturile esențiale ale secolului al XX-lea constă în revoluția mediatică și apariția unei societăți a comunicării, în care dimensiunea tehnică tinde spre conturarea unor noi practici. Astfel, mai ales în Statele Unite, în anii '50, se dezvoltă noi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prezintă deci ca o consecință a revoluțiilor tehnologice apărute, înainte de toate, în cadrul mediilor de informare electronice și care tind să dezvăluie faptul că formele tradiționale ale comunicării politice sînt învechite. Pentru a descrie mutațiile sociale care țin de această modernizare, sociologii folosesc diverse expresii: revoluție media, revoluție de informare, revoluție tehnotronică, societate de comunicare, societate informațională, societate digitală, societate telematică... Oricare ar fi meritele lor, aceste expresii acoperă teme comune care structurează discursul jumătate prospectiv, jumătate normativ asupra societății de informare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
o prospecțiune, programul de acțiune urmează a fi aplicat. Miza comunicării electorale nu e mai puțin importantă decît controlul asupra construirii unei realități prin intermediul reprezentărilor, deoarece în funcție de aceste reprezentări se vor orienta și conduitele. Acesta este sensul celebrei afirmații a sociologului W.I.Thomas care, în 1928, scria: Dacă oamenii consideră că situațiile sînt reale, acestea sînt reale prin consecințele lor", fraza definind foarte clar partea reprezentărilor subiective care trec drept consecințe obiective ale interacțiunii. Cu alte cuvinte, dacă un actant
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
6%), sondajele (3,9%). Aceasta este o practică de comunicare între cetățeni, prin care se verifică universalitatea în cadrul studiilor comparative, cu ocazia alegerilor europene 77. O explicare a acestei universalități decurge și din principiul homofiliei, pe care l-a intuit sociologul Lazarsfeld (The People's Choice, 1948). Comunicăm mai ușor cu cineva care ne seamănă din punct de vedere social și care ne împărtășește atitudinile. Această comunitate de proprietăți justifică posibilitatea unei interpretări convergente a comunicării. Homofilia și comunicarea se susțin
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ale vieții cotidiene? Bine cunoscut în spațiul cercetărilor de sociologie și antropologie, autorul ne propune o manieră nouă de a discuta despre ceea ce ar fi propriu astăzi vieții noastre sociale. Ca și cum ar lua o necesară distanță față de discursul academic al sociologului, se repliază și revine la ceea ce realmente poate să ne provoace în viața de zi cu zi. Preferă modul direct și personal de a vorbi, cu referințe abrupte și cu indicarea francă a faptului în atenție. Caută să-l descrie
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
la lumile multidimensionale. Mama proștilor e mereu gravidă mai radiografiază și alte realități sociale: dezamăgirea națională provocată constant de fotbalul românesc; desacralizarea prostituției și legalizarea viciilor; ipostazele fricii la români în anul 2009. Toate acestea dau seama împreună de misiunea sociologului publicist în cetate: aceea de interpreta o patologie socială și de a oferi necesarele terapii. Mulțumiri speciale lui Ovidiu Mihaiuc, cotidianului Ziua de Iași și Editurii Institutul European pentru că au făcut cu putință acest exercițiu jurnalistic al autorului. Iași, 30
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
așa de bun. Marele succes din perioada campaniei electorale a primului președinte american de culoare este pus de oficialul Vaticanului (și) pe seama tăinuirii unor teme morale, cum ar fi, printre altele, (ne)interzicerea avorturilor. Din punctul de vedere al unui sociolog semnificative sunt, în felul lor, și comentariile anonime la articolele din presă în legătură cu acest subiect. Admir și respect pe cei care își semnează intervențiile, indiferent care sunt acestea. Detest însă anonimii care-și camuflează înainte de toate lașitatea, apoi ignoranța, frustrările
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
75, L. 205/93 și, în mod special, articolul 3 din L.654/75 privind "incitarea publică la ură rasială". Autorul plângerii penale este avocatul Giancarlo Germani, președintele Partidului Românilor din Italia. Legal, soluția aleasă este perfect îndreptățită. In realitate, sociologii stiu că o lege ori cât de bună ar fi ea nu rezolvă în profunzime și definitiv situația. Nu operează la nivelul subtil al acelei părți bolnave din corpul social al "României profunde" autoexilată în Italia. De ce? Pentru că dintotdeauna legile
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ispășitor. Trebuiesc mediatizate cazurile pozitive ale românilor din Italia: medici, manegeri ai firmelor de mare succes despre care vorbea ministru Diaconescu. Este doar una dintre soluțiile ce se cer urgent aplicate. Românii specialiști în violuri? (2) Un studiu realizat de sociologul Marzio Barbagli pe baza datelor oferite de Ministerul Italian de Interne susține că numărul agresiunilor sexuale din Italia a crescut în 2008 de la 9% la 40%. În clasamentul anului 2008, românii din Italia ocupau primul loc în topul violatorilor, urmați
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
peninsulă, mai ales în sud. Ca de obicei, românii prestau muncile grele, umile, prost plătite. Alungându-i pe români, o parte a politicienilor italieni speră să facă aceste locuri de muncă rămase libere mult mai atractive pentru virtualii angajați italieni. Sociologul Alfred Bulai are perfectă dreptate să susțină un asemenea punct de vedere. Dezavantajul creat este dublu: o dată pentru România, apoi pentru românii cinstiți din Italia. Imaginea catastrofală creată în special de rromi le face românilor cinstiți imposibilă (re)negocierea salariilor
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
dacă nu s-ar fi prezentat la alegeri, Traian Băsescu le-ar fi pierdut. Drama este că staff-ul PSD-ist trebuie să ofere mai marilor partidului explicații. Victor Hrebenciuc le-a preferat pe cele esoterice. De ce? Răspunsul îl dă sociologul Vasile Dâncu: "oamenii politici se bazează pe absolut orice i-ar putea ajuta în campanie. De aceea ajung să apeleze la vrăjitoare, numerologi, consultanți de campanie care se bat cap în cap, iar strategiile lor ajung să semene precum un
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
al supoziției referitoare la pelerinajul religios din România înțeles (și) ca sursă de acumulare a capitalului politic de către partide și politicieni. În sfârșit, vom putea afla dacă în cuprinsul pelerinajelor religioase din România actuală avem de-a face cu ceea ce sociologii religiilor din Occident numesc a fi "rentabilizarea sfințeniei ", "publicitatea extazului ", "soteriologia turistică" sau "mercantilizarea loisir-ului". Proiectul este important (și) pentru faptul că va demonstra științific existența/inexistența unei extraordinare prețuiri și a unei profunde devoțiuni pe care credincioșii creștini-ortodocși
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
aici subtila legătură dintre bunici-părinți-copii. Dacă bunicii definesc (de cele mai multe ori inconștient) condiția nepoților, atunci și noi, părinții, ne "creștem" o dată cu copii și nepoții! Transmitem copilului nostru mentalitatea în care își va crește și el proprii copii. La rândul lor, sociologii, psihologii și filosofii vor afla din textele lui Bruce Lipton ceea ce unii știau deja din lecturi. Noutatea este aceea că biologul american vine cu argumente științifice, bazate pe experimente, care confirmă vechea gândire metafizică. Este vorba de ideea că lumea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
refer la cea organizată de Asociația Ziariștilor și Editorilor Creștini (AZEC) la Sala Radio din București în 22 ianuarie 2009. Au participat ziariști familiarizați cu spiritualitatea religioasă, reprezentanți ai Ministerului de Interne (nefamiliarizați cu respectiva spiritualitate), preoți profesori și un sociolog al religiei, Dan Dungaciu. Cu privire la prima interpretare am serioase rezerve. Pentru a invoca o legătură între tehnologia modernă (pașapoarte biometrice, cărți de identitate cu cipuri implantate etc.) și scenariul conspiraționist al controlului și manipulării mondiale trebuie să ai și serioase
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Răbdarea este o virtute pe care trebuie să ne o asumăm cu toții... Dincolo de toate interpretările posibile, subiectul este realmente fascinant și de o permanentă actualitate. Aștept, prin urmare, dezbateri publice cu adevărații specialiști în subtilitățile teologiei, cu istorici, antropologi și sociologi ai religiilor. Cultura pop instrument de manipulare sau religie alternativă? (1) Muzica pop a fascinat dintotdeauna. Eroii pop-ului sunt semizeii desacralizați ai cotidianului. Au făcut și fac istorie. Ieri i-am avut pe Beatles, Rolling Stones, Pink Floyd, Bob
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Lumea continuă să se intereseze de ele la modul total. Viața lor publică și privată provoacă în continuare un imens și inegalabil interes. Megastarurile ne populează copios imaginarul colectiv. Devin modele sociale, repere solide de socializare anticipativă, cum ar spune sociologii. În România, Michael Jackson a provocat ample "ritualuri sociale de purificare" (Mihai Coman) de mizeriile și servituțile tranziției. Prin concertul său din 1992, Michael Jackson a funcționat asemenea unui veritabil terapeut național. Muritorul de rând și-a proiectat în mesagerul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
depresiei. Prima este cea a factorilor biologici (oxigenare cerebrală insuficientă, disfuncții hepatice, splenice și tiroidiene, proastă alimentație etc.). Urmează factorii psihologici (nesfârșite războaie interioare, frământări, ambiții frânte și permanente frustrări). Nu lipsesc nici factorii sociali, deseori livrați stereotipic mass-mediei de sociologi: familie în criză, medii sociale ostile, suprasolicitări profesionale etc. În ultimul timp se fac frecvente trimiteri (și) la factorii de mediu: radiații, poluare, viruși devastatori, străvechi molime reactivate etc.. Nu minimalizez deloc importanța acestori factori în apariția și dezvoltarea stresului
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Măsura "ar ameliora situația acestora" (Ibidem). Cealaltă soluție, frecvent mediatizată, propune (nu decide) "Legalizarea sexului comercial (nu și a intermediarilor de servicii sexuale)" (Ibidem). În acest fel ar exista "o posibilitate de control a bolilor cu transmitere sexuală" (Ibidem). Prudența sociologilor este imediat dublată de o subtilă și esențială observație: "Impunerea unei astfel de măsuri în absența unei analize bazate pe experiența altor state și în funcție de particularitățile României ar putea genera totuși efecte nedorite"(Ibidem). Oferirea de soluții de asistență prostituatelor
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sân" ? În mod inspirat, un sondaj CURS (25 septembrie 7 octombrie 2009) radiografiază fenomenologia fricii la români. Sunt românii fricoși? Ce forme ale fricii ne bântuiau înainte de 1989 și ce tipuri de frică ne stăpânesc azi? Pentru a răspunde concludent, sociologii au intervievat 1039 de români. Ceea ce trebuie spus dintru început e faptul că de frică nu scăpăm niciodată. Frica este consubstanțială condiției umane. E o emoție negativă, dar universală, în termenii psihosociologului Septimiu Chelcea. Apoi mai trebuie spus că frica
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de pierderea vieții. Acum doar 4% se mai îngrijorează direct de iminenta tragedie a morții. Mutația spectaculoasă după Revoluție aduce în prim plan frica de economic, susține același Septimiu Chelcea pe baza sondajului CURS. Rezultatele sunt analizate și interpretate de sociologul român într-un excelent articol din Jurnalul Național. Patru din zece persoane se simt amenințate de criza economică. În procente, pericolul economic era resimțit personal doar de 3% dintre români înainte de 1989. Azi, el copleșește pe 39% dintre semeni. A
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sînt cu totul altfel afară...", " Nu mi-aș fi imaginat vreodată că ajung așa..." sînt afirmații pe care le rostesc deopotrivă cadrele și arestații, ca formă de recuperare a unei demnități umilite. Cine stabilește totuși comportamentele indivizilor în aceste organizații? Sociologii spun că ele au fost stabilite doar în mică parte prin consens, de regulă fiind impuse cultural. Unele comportamente se impun datorită voinței puternice a anumitor indivizi, care ajung repede conducători și care trasează anumite atitudini specifice. Cei mai mulți oameni se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]