12,660 matches
-
mijlocă Oricum ar fi, personajul este - din acest punct de vedere, cel puțin - mult mai aproape de Traian Herseni decât a vrut să recunoască În aceea discuție de la Catedra de sociologie. Și asta spune, iarăși, ceva semnificativ despre un tronson al sociologiei românești postbelice, despre necercetata ei disponibilitate În a exersa - oximoronic - nuanțele unei neadeziuni funciare. LIPSA NOTA!!!! Bibliografia problemelor evocate În studiul de față este deosebit de bogată, nu o pot reproduce aici; notez, de aceea, studiile pe care le-am semnat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1918. Lucrarea recentă a lui Francis W. Carter (1977) vorbește totuși În cuprins de ,,Europa de Sud-Est” și pune În discuție o serie de relații Între mediul natural și viața socială. Traian Herseni semnează o erudită prezentare a relațiilor dintre sociologie și geografie (1972). Auzeam de curând oameni de stat români explicând că noi nu facem parte din Sud-Estul Europei, ci din Centrul continentului. Pur geografic și admițând că Europa se termină cu lanțul Uralilor, așa s-ar părea. Social Însă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a studiilor lui Le Play și a elevilor săi (Thourville, Demolins, de Rousiers, Pinot, ș.a.) referitoare la structurile de rudenie și la tipurile de comunități familiale pe care le circumscriu a fost realizată În 1994 de către Ilie Bădescu În Istoria sociologiei perioada marilor sisteme (1994, 101-159). În cadrul unei reflexii asupra istoriei, a memoriei colective și a timpului social, generație este un termen polisemantic (polisemia este dată de rădăcina sa greacă, genos, a verbului genesthai, și care Înseamnă „a veni la viață
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spirituală, chiar și atunci când sunt dispersați În spațiu, prezentând afinități În ceea ce privește maniera În care au fost formați prin experiențele lor comune (Manheim, 1928/1990, 51). Importanța acestui aspect a fost subliniată de L. Rosenmayr (1979/1998) În lucrările sale de sociologia tinereții, el aducând și unele nuanțe personale atunci când arăta că acest fenomen nu poate fi generalizat la ansamblul tinerilor, pentru că noul acces implică o calitate particulară la tineri și corespunde unei anumite forme de dezvoltare privilegiată În adolescență și tinerețe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înaintate În vârstă. În cadrul acestora din urmă s-a constat că, În cazul familiilor ce aparțineau păturii burgheze, educația primită de către copii era mai severă decât cea primită de către copiii din familiile populare (sărace) (Attias-Donfut, 2000, 653). Este, după cum afirmă sociologii francezi, de același tip cu evoluția din agricultură, evidențiată În tabelele de mobilitate: tinerii agricultori sunt aproape exclusiv de origine agricolă, dar numai un procent mic din descendenții bătrânilor agricultori devin, ei Înșiși, agricultori (majoritatea tinerilor migrând către alte domenii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de 409 p. În cartea d-sale La science et ľhypothèse. „În studiul omenirii totul este istorie, chiar prezentul; căci prezentul a devenit trecut În momentul chiar În care 1-am observat.” (Monod, 341) FILENAME \p D:\CARTI\Revista de sociologie romaneasca 1 2005.doc PAGE 301 1936 DIRECTOR fondator Institutul Social Român
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
neamului”. O. se remarcă mai degrabă prin diversitate decât printr-un program teoretic limpede formulat. Cuprinde articole din domenii variate ale studiilor clasice: lingvistică (Iorgu Iordan, D. Evolceanu), filosofie (Cezar Papacostea), arheologie (Vasile Pârvan, Petre Drăgoescu), istoria religiei (T. Sauciuc-Săveanu), sociologie (A. Marinescu), economie (G. Pamfil). În ce privește studiul literaturii, sunt publicate atât sinteze, cum e cea a lui Dimitrie Marmeliuc despre originea tragediei eline sau a lui G. Popa-Lisseanu despre alexandrinismul latin, cât și analize ale operei unui autor clasic, cum
ORPHEUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288594_a_289923]
-
în calitate de director politic, până în 1892. Tipărite în fiecare număr, articolele sale politice se disting prin stringența logicii, bogăția argumentării și mai ales prin incisivitatea analizei și vehemența tonului. În 1896 dirijează „Ziua”, unde abordează și chestiuni de literatură și de sociologie. În același timp scrie la „Epoca”, „Epoca literară”, „L’Indépendance roumaine”, „Fântâna Blanduziei”. În 1901 întemeiază revista „Săptămâna”, pe care o scrie singur, în întregime, până în preajma morții. Fără a fi prea rodnice, preocupările de critic și de teoretician literar
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
Petrescu ș.a. În Proza comportamentului (1992) P. face anatomia behaviorismului în literatură, subliniind că „romanul comportamentului [...] este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția sa nu e singulară, ipostaza literară este întregită de manifestări în psihologie, sociologie, politologie, filosofie, lingvistică și semiotică”. Definitorie pentru modalitatea narativă comportamentistă - scrie criticul - este cultivarea onticului conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă a evenimentelor, fără incursiunea în universul propriu eului fiecărui
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
natal, localitate de munte cu o străveche civilizație pastorală, care i-a modelat de timpuriu personalitatea. Învață la gimnaziul din Sebeș (1928-1931), la liceul din Orăștie (1931-1936) și face studii universitare la Cluj și București, devenind licențiat în filosofie, specialitatea sociologie rurală, filosofie și estetică literară, la Universitatea din Cluj (1940). Este doctor în sociologie al Universității din București (1942), doctor în filosofia culturii al Universității din Cluj - Sibiu (1942) și doctor în etnografie și folclor al Universității din Cluj (1945
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
timpuriu personalitatea. Învață la gimnaziul din Sebeș (1928-1931), la liceul din Orăștie (1931-1936) și face studii universitare la Cluj și București, devenind licențiat în filosofie, specialitatea sociologie rurală, filosofie și estetică literară, la Universitatea din Cluj (1940). Este doctor în sociologie al Universității din București (1942), doctor în filosofia culturii al Universității din Cluj - Sibiu (1942) și doctor în etnografie și folclor al Universității din Cluj (1945), având ca îndrumători științifici pe Dimitrie Gusti, Lucian Blaga și Romulus Vuia. A funcționat
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
e prezent cu o serie de articole vizând unele contribuții românești și străine la cercetarea și valorificarea culturii tradiționale în „Pagini literare” și „Symposion”, precum și în ziarul „Tribuna” din Cluj. După 1940 e un asiduu colaborator al revistelor „Transilvania”, „Apulum”, „Sociologie românească” și „Anuarul Arhivei de Folclor”, unde publică și prima contribuție științifică mai importantă - Pasărea suflet (1942). Acest studiu închinat riturilor funerare va inaugura una dintre direcțiile activității sale - cercetarea mentalității arhaice sătești (credințe, superstiții, obiceiuri), preocupare constantă vreme de
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
fel, eroina principală a acestui eseu. Altă carte, Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române (1999), are un caracter mai teoretic, cel puțin în prima parte. Spre a obține definiția conceptului, exegeta apelează și la alte discipline, precum filosofia, sociologia lecturii, istoria mentalităților. Trece în revistă și delimitează o lungă serie a prejudecăților literare (prejudecata și termenii apropiați - prostie, superstiție, clișeu, canon etc.), observând rolul lor paradoxal: prejudecățile împiedică, dar uneori și ajută judecata de valoare. Spirit foarte informat, cu
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
Sociologie și modernitate Tranziții spre modernitatea reflexivă CUPRINS Prefață Recunoștință Opțiuni preliminare 1 Partea I: Tranziții în modernitate 15 Capitorlul 1. Proiectul iluminist de societate și știință socială 22 Capitorlul 2. Tranziții în modernitate. Spre o nouă societate și o nouă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la sine pentru a-și gestiona atât împlinirile, cât și riscurile, incertitudinile sau pericolele. Tranziția societății românești actuale o privesc, astfel, dintr-o dublă perspectivă: ca tranziție postcomunistă și ca tranziție în cadrul modernității. În al treilea rând, mă refer la sociologie ca mod de cunoaștere a societății moderne și a tranzițiilor ei, pentru a chestiona măsura în care a păstrat acel ritm cu dezvoltarea societății care ar fi făcut-o să ajungă în prezent la stadiul de a răspunde cerințelor de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care ar fi făcut-o să ajungă în prezent la stadiul de a răspunde cerințelor de reflexivitate individuală și socială pe care le solicită modernitatea vremurilor pe care le trăim. Prima parte a lucrării se referă la începuturile și consacrările sociologiei din perioada modernității inițiatoare și a modernității organizate în secolele al XIX-lea și XX. Partea a doua analizează aspecte ale tranziției spre modernitatea reflexivă cu referire la câteva dintre axele principale ale vieții individuale: ocupația, familia și învățarea (în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
am încercat să le și înțeleg; mă plasez pe traiectele propriei istorii de viață, dar mă și despart de ele pentru a mă situa într-un spațiu mai cuprinzător al reflecției. Cealaltă premisă am căutat să o găsesc teoretic în sociologie, în special, și în științele sociale, în general. Tot căutând-o, am sfârșit cu o nemulțumire față de mare parte din sociologia noastră oficială, mai ales față de cea academică, inclusă în manuale și tratate, și față de cea prezentată sub forma produselor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a mă situa într-un spațiu mai cuprinzător al reflecției. Cealaltă premisă am căutat să o găsesc teoretic în sociologie, în special, și în științele sociale, în general. Tot căutând-o, am sfârșit cu o nemulțumire față de mare parte din sociologia noastră oficială, mai ales față de cea academică, inclusă în manuale și tratate, și față de cea prezentată sub forma produselor de consum din destule sondaje de opinie. În virtutea nemulțumirii, ajung să spun că sociologia românească are o acută nevoie de înnoire
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu o nemulțumire față de mare parte din sociologia noastră oficială, mai ales față de cea academică, inclusă în manuale și tratate, și față de cea prezentată sub forma produselor de consum din destule sondaje de opinie. În virtutea nemulțumirii, ajung să spun că sociologia românească are o acută nevoie de înnoire, o înnoire metodologică și teoretică, întrucât numai astfel poate fi contemporană cu modernitatea reflexivă pe care trebuie să o analizeze și să o construiască cu propriile mijloace. De la premise la împlinire e întotdeauna
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
căutat acel fir al Ariadnei care a subîntins această distanță și, când l-am găsit, l-am urmat prin și printre rândurile acestei cărți. Autorul București, septembrie 2006 Opțiuni preliminare Această lucrare este despre modernitate și despre modul în care sociologia s-a raportat la ea pentru a-i identifica manifestări, configurări, dezvoltări, tranziții, întoarceri sau înaintări; de fapt, acele transformări care se prezintă fie ca structuri instituționale moderne, cu o existență transindividuală, fie ca moduri de viață cu care individualitățile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a-i identifica manifestări, configurări, dezvoltări, tranziții, întoarceri sau înaintări; de fapt, acele transformări care se prezintă fie ca structuri instituționale moderne, cu o existență transindividuală, fie ca moduri de viață cu care individualitățile s-au identificat în perioada modernității. Sociologia și reflexivitatea modernității Premisa abordării propuse este că analiza sociologică oferă actorilor sociali temeiuri cognitive pentru construcția reflexivă a modernității. Opțiunea pentru analiza sociologică nu exclude alte abordări (inter)disciplinare ale modernității. Așa cum se știe, acestea sunt pe cât de multiple
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
gen de „cultură” sau „ideologie” a modernității, ele au fost consacrate în filosofia modernității (de la Kant și Hegel la Nietzsche sau de la Habermas la Vattimo) și în diversificatele științe socio-umane particulare, de la economie, psihologie, demografie, antropologie sau știință politică la sociologie. Dintre acestea, sociologia a insistat însă mai mult asupra studiului modernității, concentrându-se întâi asupra tranziției de la societatea zisă „tradițională” la cea „modernă”, iar apoi asupra cristalizărilor specifice modernității recente. O astfel de angajare teoretică a fost făcută într-o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau „ideologie” a modernității, ele au fost consacrate în filosofia modernității (de la Kant și Hegel la Nietzsche sau de la Habermas la Vattimo) și în diversificatele științe socio-umane particulare, de la economie, psihologie, demografie, antropologie sau știință politică la sociologie. Dintre acestea, sociologia a insistat însă mai mult asupra studiului modernității, concentrându-se întâi asupra tranziției de la societatea zisă „tradițională” la cea „modernă”, iar apoi asupra cristalizărilor specifice modernității recente. O astfel de angajare teoretică a fost făcută într-o asemenea măsură încât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernizatoare. Rezultă astfel o „hermeneutică dublă” (A. Giddens), prin care cunoașterea sociologică se reconstruiește pe sine odată cu (re)construcția universului constitutiv al modernității. În acest proces pot apărea, desigur, și decalaje, mai ales că nimeni nu ar admite astăzi că sociologia și/sau economia ar oferi bazele unui control extensiv și predictiv al dezvoltării sociale. Mi se pare însă important să căutăm a identifica astfel de decalaje și eventuale convergențe între configurările modernității și cele ale cunoașterii sociologice, iar această lucrare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
convergențe între configurările modernității și cele ale cunoașterii sociologice, iar această lucrare se înscrie pe o asemenea cale. Origini și distanțări Opțiunea proprie pentru analiza sociologică a modernității are o triplă origine. Mai întâi, ea a fost generată de istoria sociologiei însăși, care de la începuturi s-a preocupat, prin cei mai străluciți reprezentanți clasici (Montesquieu, A. Comte, K. Marx, A. de Tocqueville, V. Pareto, M. Weber, E. Durkheim ș.a.), de tranziția de la societatea tradițională la cea modernă. Mai recent, adică spre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]