3,740 matches
-
din condensarea cromatinei interfazice. Cromozomul metafazic este format din două structuri paralele numite "cromatide surori", fiecare fiind alcătuită dintr-o moleculă de ADN asociată cu proteine. În 1956 doi cercetători, J.H. Tjio și A. Levan, au descoperit că în celulele somatice umane există 46 de cromozomi (2n=46) din care 44 sunt numiți "autozomi" și doi sunt "heterozomi" (cromozomi sexuali) notați cu XX la femeie și XY la bărbat. Cromozomii umani sunt variabili în ceea ce privește dimensiunea și forma, ei fiind clasificați după
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
psihiatriei de alte discipline medicale este în mare măsură arbitrar. Psihoterapeuții tratează în special pacienți cu nevroze și stări anxioase, în departamentele de medicină psihosomatică sunt tratați bolnavi la care traumatisme psihice joacă un rol determinant în apariția unor tulburări somatice, de ex. tulburări în alimentație (bulimie, anorexie nervoasă). Psihosidroamele organice și demențele aparțin în același timp neurologiei cât și psihiatriei, din motive practice bolnavii sunt internați în servicii de psihiatrie când tulburările psihice sunt pe primul plan sau apar brusc
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
clisme și diuretice, folosirea de substanțe anorexigene, și excesul de exerciții fizice (anorexia nervoasă de tip eliminator, purgativ). Boala afectează mai ales tinerele adolescente, însă 10 % din cazuri apar la tineri de sex masculin. Anorexia nervoasă este o tulburare psiho - somatică sau psiho - fiziologică complexă, implicând componente psihologice, neurobiologice și socio-culturale. Bolnavul de anorexie nervoasă e numit de obicei „anorectic”, deși termenul simplu de anorexie (fără adaosul "nervoasă") este de fapt sinonim cu „inapetență”, adică lipsa de apetit, lipsa de poftă
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
pigmentația), atribuindu-li-se o importanță exagerată, dar fără a fi studiate în amănunt ; a doua - începe cu Mik (1878) și se termină cu Villeneuve (1914), când se întrebuințează mai ales caracterele chetotaxice, fără a se neglija și celelalte caractere somatice ; a treia - cea modernă, când se operează cu cele mai stabile caractere, printre care cele ale genitaliei, ale stadiilor larvare sau cele ecologice ș.a. Începutul examinării organelor de reproducere poate fi stabilit în secolul al XVII-lea, când Swammerdam - probabil
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
nici eminentul parazitolog român N. Leon, singurul care s-a preocupat de importanța parazitologică a speciilor sarcofage din România, insistând în special asupra acțiunilor miazigene ale acestora. Pentru determinarea taxonilor supragenerici, generici și specifici este necesară cunoașterea corectă a caracterelor somatice “exterioare” (cum sunt numite cele generale ale corpului) și, mai ales, a celor postabdominale sau ale genitaliei mascule și femele. Acestea sunt indicate în figurile de mai jos. Calliphoridele sunt diptere erante, antofile, saprofile și creofile, rareori coprofile și zoofile
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
la cicatrizarea rănilor, a dat rezultate satisfăcătoare în osteomielitele cronice. Sistemul taxonomic al familiei Calliphoridae este astăzi foarte controversat, pentru că el nu a fost încă cercetat pe baza unor criterii științifice și sigure. A se lua în considerație numai caracterele somatice de culoare, de pilozitate și de chetotaxie, care prezntă o foarte mare variabilitate individuală, fără a se cerceta caracterele anatomice ale specimenelor și, mai ales, cele ale postabdomenului lor, nu se ajunge la stabilirea unor relații de rudenie între grupele
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
de rudenie și, de aceea, divergențele autorilor sunt mari. După Zumpt (1956), pentru regiunea palearctică, Calliphoridele au următoarele subfamilii : "Calliphorinae", "Chrysomyiinae", "Phormiinae", "Rhiniinae", "Cephenomyiinae" și "Rhynchoestrinae". Pentru fauna României, Lehrer (1972) a mai introdus subfamilia "Polleniinae", care prezintă atât caractere somatice deosebite, cât și genitaliile mascule distincte. În alte regiuni geografice au mai fost incluse diferite subfamilii, ca de exemplu "Ameniinae" (pentru zona austraiană) sau "Fainiinae" Lehrer, 2007 (pentru zona afrotropicală) și "Stomorhiniinae" Lehrer, 2007 (pentru zonele palearctică, afrotropicală și orientală
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
profundă a caracterelor postabdominale, Lehrer (1970) a reușit să stabilească că « genul "Bengalia" » este de fapt o subfamilie. Mai târziu (2003) el a dovedit prin argumente de morfologie comparată a scleritelor abdominale mascule, corelate cu caracterele particulare ale trompei, colorația somatică, morfologia insolită a aparatului genital și ecologia sa, că el reprezintă o familie distinctă, monofiletică, Bengaliidae, ce nu mai poate coexista cu dipterele Calliphoridae s. str. Ba mai mult, alți taxonomiști (ca de exemplu Knut Rognes) s-au încăpăținat să
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
care se leagă. Neurohipofiza are rolul de a elibera hormonii secretați de nucleii anteriori ai hipotalamusului. Hipofiza este alcătuiră din trei lobi: adenohipofiza, lobul intermediar și neurohipofiza. Secretă: Secretă: Depozitează: 1. Hormoni hipotalamici stimulatori: 2. Hormoni inhibitori: Definiție - totalitatea modificărilor somatice și metabolice apărute ca urmare a creșterii secreției de hormon de creștere (GH/STH) după pubertate. Cauze: tumorale- 95%, prin hiperplazie 2-5%. 1. Sindrom endocrin: 2. Sindrom tumoral 1. Biologic 2. Hormonal 3. Radiologic La femei sân bine „pregătit” estrogenic
Hipofiză () [Corola-website/Science/306082_a_307411]
-
din două structuri paralele numite cromatide surori unite printr-o regiune numită centromer. Fiecare cromatidă este formată de o moleculă de ADN asociată cu proteine ce permit condensarea ei. În 1956, J.H. Tjio și A. Levan au descoperit că celulele somatice umane conțin 46 de cromozomi și nu 48 cum se credea înainte. Celulele somatice umane sunt diploide și conțin două seturi haploide de cromozomi, fiecare set haploid format din 23 de cromozomi, câte unul din fiecare pereche. Cei 46 cromozomi
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
cromatidă este formată de o moleculă de ADN asociată cu proteine ce permit condensarea ei. În 1956, J.H. Tjio și A. Levan au descoperit că celulele somatice umane conțin 46 de cromozomi și nu 48 cum se credea înainte. Celulele somatice umane sunt diploide și conțin două seturi haploide de cromozomi, fiecare set haploid format din 23 de cromozomi, câte unul din fiecare pereche. Cei 46 cromozomi se împart în 22 de perechi de cromozomi identici la bărbați și la femei
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
(n. 12/25 aprilie 1884, București; d. 29 aprilie 1955, București) a fost un medic, fiziolog și farmacolog român, profesor universitar la facultatea de medicină din București. A studiat interdependența dintre sistemul nervos somatic și cel vegetativ, a creat metoda viscerografică în medicina experimentală și în clinică, a adus contribuții la patogenia și tratamentul anginei pectorale. Precursor al teoriei sistemelor biologice și al biociberneticei, promotor al farmacologiei nespecifice. Membru de onoare (din 1938) al
Daniel Danielopolu () [Corola-website/Science/305712_a_307041]
-
apar doar după fertilizare, sunt numite mutații noi. Mutațiile noi pot explica tulburările genetice în situația în care un copil are o mutație în fiecare celulă, însă nu are în familie alte cazuri de acest gen. Mutațiile genetice dobândite sau somatice apar în ADN-ul celulelor individuale, într-un anumit moment al vieții unei persoane. Cauzele acestor modificări pot fi factorii de mediu (radiațiile ultraviolete ale soarelui) sau pot apărea în cazul în care apare o eroare în copiile ADN-ului
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
un anumit moment al vieții unei persoane. Cauzele acestor modificări pot fi factorii de mediu (radiațiile ultraviolete ale soarelui) sau pot apărea în cazul în care apare o eroare în copiile ADN-ului, în timpul diviziunii celulare. Mutațiile dobândite în celulele somatice nu pot fi transferate din generație în generație. De asemenea, mutațiile pot să apară într-o singură celulă, într-un embrion timpuriu. Cum toate celulele se divid în timpul creșterii și dezvoltării, persoana va avea unele celule cu mutații și unele
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
cromozomice, genomice sau plastidice. Din punctul de vedere al semnificației lor în relațiile organismului cu mediul, ca și în procesul evoluției (deci ca fenomen individual), variațiile se pot împărți în două mari categorii: Mutațiile gametice reprezintă motorul evoluției, pe când mutațiile somatice sunt irelevante în acest domeniu, însă înțelegerea lor este foarte importantă pentru studierea procesului îmbătrânirii și a cancerului. Acestea reprezintă singura categorie de mutații care afectează structura ADN și anume, în mod obișnuit, ele determină modificări în structura codului genetic
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
Acestea constau în modificarea numărului cromozomilor, deci a garniturii cromozomice, prin modificarea numărului unuia, câtorva sau a tuturor cromozomilor. Aceste modificări reprezintă fenomene reunite sub numele de poliploidie. Diferite forme de poliploidie rezultă din anomalii în diviziunile celulelor germinale sau somatice și se pot datora celor mai diferite cauze ca, de pildă, fuziunea de nuclei, diferite traumatisme, parazitism, substanțe chimice, înțepături ale unor insecte, altoiri etc. Fenomenul este larg răspîndit la plante, dar mult mai rar la animale. În mod obișnuit
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
diploid (2n=14) și adesea este mai puțin viguroasă. Campanula rotundijolia — forma diploidă (2n = 34) este arctică, pe când forma tetraploidă (2n=48) este subarctică și central europeană. La plante adesea se produce poliploidia somatică-constând în multiplicarea garniturii cromozomice din celulele somatice. Prin urmare, apar unele părți ale plantei cu structuri poliploide. Prin înmulțire vegetativă din aceste părți se pot obține plante întregi poliploide. În regnul animal, după cum s-a mai arătat, poliploidia, deși există, este mult mai puțin răspândită și nu
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
Goodman and Gilman’s the Pharmacologic Basis of Therapeutics, Pergamon Press, 1990) se preciza că „reducerea/eliminarea sau nu a simptomelor după administrarea unui placebo nu constituie o bază de încredere pentru a determina dacă simptomele au origine psihogenica sau somatica”. Este foarte puțin probabil ca un studiu similar să releve o situație mai bună în România, având în vedere atenția redusă acordată acestui complex fenomen în manualele utilizate în cadrul facultăților de medicină românești. „Efectul Placebo” constă în efectul fiziologic și
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
elenistică începu și practicarea artei portretului, până atunci neobișnuită la vechii greci. Marea personalitate a lui Lysipp precum și schimbarea condițiilor sociale și culturale au îndepărtat și ultimele reticențe din calea artei portretistice, prin care erau redate în mod fidel trăsăturile somatice ale personajelor reprezentate. În portretul lui Alexandru cel Mare, Lysipp transformă defectul fizic al suveranului, care îl obliga să țină capul ușor înclinat spre umărul stâng, într-o atitudine îndreptată spre înălțimi, care îi conferă o impresie de contact cu
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
a poate fi considerată ca o polidistrofie cronică evolutivă a perioadei de viață consecutive maturării reproductive și somatice. a este asociată progresiv cu boli cronice a căror acutizare duce organismul -în cele din urmă- la dispariție (moarte). Îmbătrânirea este urmată de moarte. Unul dintre factorii-cheie asociați cu îmbătrânirea este lungimea telomerelor. Telomerele sunt elemente ale ADN-ului care
Îmbătrânire () [Corola-website/Science/323513_a_324842]
-
pentru terapia cu acid acetilsalicilic, deoarece această terapie nu crește riscul de hemoragii retiniene (A). R 58 bis. Includerea tratamentului injectabil intravitros cu anticorpi monoclonali antiVEGF (bevacizumab) pentru maculopatia diabetică. 10.3. Screeningul și tratamentul neuropatiei Afectarea sistemului nervos periferic, somatic și vegetativ, este una dintre cele mai frecvente complicații cronice ale diabetului zaharat. Neuropatiile diabetice sunt heterogene, cu manifestări clinice diverse. Cele mai frecvente sunt: polineuropatia diabetică periferică simetrică, senzitivo-motorie și neuropatia autonomă. Consecințele clinice majore ale polineuropatiei se referă
GHID din 1 martie 2016 la Ordinul nr. 226/2015 , privind modificarea anexei nr. 12 la Ordinul nr. 1.059/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270343_a_271672]
-
se realizează de către medicul specialist psihiatru; ... c) repartizarea bolnavilor în camere se face avându-se în vedere și gravitatea bolii, sexul, cu asigurarea măsurilor de profilaxie a infecțiilor nosocomiale; ... d) în primele 24 de ore de la internare se urmărește starea somatică și psihică pentru confirmarea diagnosticului și a tratamentului ce urmează să fie aplicat. ... Articolul 23 Farmacia cu circuit închis din cadrul spitalului are următoarele atribuții: a) asigură și gestionează întreaga medicație necesară bolnavilor internați în secțiile pe care le deservește, potrivit
REGULAMENT din 11 aprilie 2016 de organizare şi funcţionare al Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271424_a_272753]
-
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. Articolul 86 (1) Gradele de handicap sunt: ușor, mediu, accentuat și grav. ... (2) Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. ... Articolul 87 (1) Comisia de evaluare are următoarele atribuții principale: ... a) stabilește încadrarea în grad și tip de handicap și perioada de valabilitate a certificatului, după caz, data ivirii handicapului, orientarea profesională a
LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273233_a_274562]
-
pretabile pentru cultivarea în spații protejate; - obținerea de genitori valoroși, stabilizați, care să posede caracteristicile impuse de programul de ameliorare; - testarea capacității combinative generale prin folosirea genitorilor tester recunoscuți; - selectarea genitorilor valoroși, care au manifestat în descendență fenomenul heterozis (reproductiv, somatic, adaptativ, metabolic) și studierea acestora în câmpul de testare a capacității combinative specifice, prin realizarea de încrucișări dialele între ei; Rezultate scontate: - realizarea și consolidarea unor baze valoroase de germoplasmă la speciile implicate în proiect; - inventarierea și evaluarea principalelor caracteristici
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
predispoziție genetică mai mare pentru BEN are mare însemnătate. Calitatea laptelui. În general calitatea laptelui vizează mai multe aspecte și anume: organoleptică, compozițională, tehnologică și igienică (siguranță). Acest proiect vizează aspecte legate de calitatea grăsimii din lapte, conținutul de celule somatice și de lactoferina a laptelui. Acizii grași din grăsimea laptelui provin: - direct din rația de furaje; - din sinteza "de novo" în glanda mamară; - formarea în rumen prin biohidrogenare ori degradare bacteriană; - prin eliberarea din grăsimea corporală. Schimbările compoziției grăsimii laptelui
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]