7,710 matches
-
firme, mai ales mici și mijlocii, au trecut rapid la transformarea economiilor existente în lei în valută convertibilă, iar hiperinflația declanșată încă din 1991 a stimulat această tendință. Ca urmare, cifra de afacere a oficiilor de schimb valutar a crescut spectaculos, depășind-o repede pe cea a oficiilor de schimb ale băncilor, care, fiind mai puțin interesate în desfacerea cu amănuntul a acestor servicii și fiind nevoite să respecte condițiile legale de schimb, au trebuit să lase piața schimbului valutar pe seama
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
SAFI, a unui nou fond deschis de investiții, Fondul Național de Investiții (FNI). Și mai surprinzător a fost succesul de piață de care s-a bucurat acesta vreme de aproape patru ani, dimensiunea capitalurilor pe care le-a gestionat și spectaculoasa sa prăbușire în 2000. FNI a reprezentat apogeul „ingineriilor financiare” ale tranzițiilor românești și, totodată, sfârșitul acestora. A reprezentat, de asemenea, cea mai importantă colectare de fonduri private de la populație. A susținut și a produs o rețea de companii private
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dețin participării, într-o formă directă sau indirectă, la aceste mecanisme de redistribuire create prin concentrarea banilor populației în forme la fel de. Ele au încetat să joace un rol semnificativ abia în momentul în care integrarea occidentală a României a mărit spectaculos presiunile capitalului străin pentru preluarea economiei românești și eliminarea acestor „inginerii financiare” produse, în marea lor majoritate, pentru susținerea și afirmarea unui capitalism autohton. Mai merită notat faptul că toate aceste mecanisme și instituții de colectare nu au avut niciodată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Viteazul - pe care le prețuim atât de mult în cultura românească - în opoziția lor față de expansiunea Imperiului Otoman. În orice caz, transferul de resurse între capitalul străin și cel autohton a avut loc. În primul rând, ca rezultat al creșterii spectaculoase a investițiilor străine directe. Pentru deceniul 1992-2002, ele au atins un vârf spectaculos în perioada 1997-1998, când au reprezentat 3,5%, respectiv 4,8% din PIB! O parte semnificativă a acestor sume a fost cheltuită pe piața privată de capital
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lor față de expansiunea Imperiului Otoman. În orice caz, transferul de resurse între capitalul străin și cel autohton a avut loc. În primul rând, ca rezultat al creșterii spectaculoase a investițiilor străine directe. Pentru deceniul 1992-2002, ele au atins un vârf spectaculos în perioada 1997-1998, când au reprezentat 3,5%, respectiv 4,8% din PIB! O parte semnificativă a acestor sume a fost cheltuită pe piața privată de capital, pentru achiziționarea acelor 30% din proprietate care reprezenta participarea populației la capital și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la capital și care se afla deja în posesia capitalului autohton. O expresie mai clară a acestui transfer de capital străin către capitalul românesc este oferită de evoluția celor două piețe bursiere românești, pe care volumul tranzacțiilor și capitalizarea crește spectaculos în aceeași perioadă, pentru a scădea apoi, la fel de rapid. Scăderea a fost pusă, de regulă, pe seama slabei performanțe a economiei românești în acea perioadă (Pogonaru și Apostol, 1999) și a crizei generale de pe piața de capital provocată de criza financiară
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au fost la fel de intolerante, iar volumul mic al creditului acordat sectorului privat este mai curând rezultatul slabei dezvoltări a acestuia decât al unei opțiuni politice de limitare a creditului acordat acestuia. Începând însă cu 1995, creditul privat cunoaște o evoluție spectaculoasă. În numai doi ani, el crește de aproape trei ori, ajungând, la sfârșitul lui 1996 și începutul lui 1997, să aibă o pondere aproximativ egală cu cea a sectorului de stat. Astfel încât, dacă a avut loc o schimbare de politică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un dezastru, noul canal de televiziune nu a avut nici pe departe succesul scontat și, până la urmă, a fost salvat de la faliment prin achiziționarea sa de către o companie internațională. Începând cu 1995, creditul bancar acordat sectorului privat începe să crească spectaculos. În numai doi ani de zile el se triplează în mărime absolută și ajunge să reprezinte aproximativ jumătate din totalul creditului bancar. În 1997, în urma noului acord cu FMI, el se reduce cu aproape o treime - deși mai puțin decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întreaga operație. Ceea ce interesează este capacitatea capitalului autohton de a-și menține mecanismele specifice de funcționare, în ciuda schimbărilor și măsurilor destinate tocmai desființării acestora. Ca rezultat al măsurilor luate pentru restructurarea sectorului bancar, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor scade spectaculos. În 1999 mai sunt doar 35,4% credite neperformante; un an mai târziu, acest procent se reduce de aproape zece ori, până la 3,8%, după care scăderea are un ritm mai aproape de normal, creditele neperformante atingând 2,3% din total
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
începe privatizarea lor. Prin decizie politică, ele sunt însă privatizate cu „investitor strategic”, fiind astfel, practic, rezervate capitalului străin. Acesta pătrunde pe scară ceva mai largă în economia românească după 1999, când investițiile străine directe în România încep să crească spectaculos: 85% din capitalul social vândut investitorilor străini în toată tranziția românească este concentrat în perioada 2001- septembrie 2004, când a fost de 5,7 ori mai mare decât în perioada 1997-2000 (Guvernul României, 2004). Privatizarea industriei avansează lent și sectorul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
României în Uniunea Europeană, planificată pentru 2007. Industria românească poate fi, în consecință, considerată privatizată. În paralel a avut loc și o restructurare, realizată mai degrabă spontan și cu costuri foarte mari. Unul dintre cele mai importante a constat în reducerea spectaculoasă a populației ocupate în industrie. Dacă în 1990 industria românească angaja 3,8 milioane de salariați și producea 46,2% din produsul intern brut, în 2004 mai producea doar 28% din PIB (estimat) și angaja mai puțin de jumătate din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și în 2003, el înregistra pierderi de peste 21.000 miliarde de lei (cam jumătate de miliard de euro), cele mai multe concentrate în sectorul de stat - dar nici sectorul privat nu ajunsese la un bilanț global pozitiv. Reușise însă să-și reducă spectaculos pierderile față de anul precedent, la mai puțin de jumătate. Nu același lucru se poate spune despre sectorul de stat, ale cărui pierderi au rămas cele mai mari din întreg sistemul. Este foarte interesant de urmărit modul în care oscilează pierderile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
inclusiv. În 2000, marea industrie românească (întreprinderi cu peste 500 de salariați) înregistra pierderi de peste 27.000 miliarde de lei, dintre care pierderile produse în sectorul privat nu reprezentau decât 1,5%. În anul următor, situația se modifică radical și spectaculos. Au loc alegeri, se schimbă guvernarea și, corespunzător, se schimbă politica industrială. Pierderile marii industrii se reduc de la 27.700 miliarde la numai 22.700 miliarde de lei, dar, de data aceasta, pierderile sectorului privat al întreprinderilor cu peste 500
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se schimbă guvernarea și, corespunzător, se schimbă politica industrială. Pierderile marii industrii se reduc de la 27.700 miliarde la numai 22.700 miliarde de lei, dar, de data aceasta, pierderile sectorului privat al întreprinderilor cu peste 500 de angajați cresc spectaculos, de aproape trei ori, de la 425 miliarde la 11.400 miliarde de lei. În consecință, pierderile înregistrate de sectorul de stat se reduc la aproape o treime (de la 27.200 miliarde la numai 11.300 miliarde de lei). Industria de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de faptul că, prin jocul ratelor de schimb și al dobânzilor, monedele relativ ieftine ale lumii occidentale - dolarul și euro - deveneau scumpe pe piața românească, inclusiv pe ceea ce BNR consideră a fi „termen lung”. Ca urmare, profiturile bancare au crescut spectaculos exact pentru banii „importați” din lumea occidentală dezvoltată. Cum era de așteptat, finanțarea externă s-a orientat spre acele domenii care asigură cea mai mare rentabilitate, dar care nu sunt neapărat prioritare în materie de dezvoltare: consumul de produse cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se eliberează, cu această ocazie, de „tirania” politică a FMI. Atât capitalul străin, cât și cel românesc reiau ofensiva împotriva politicilor FMI și, în 2005, noul guvern de dreapta renunță la colaborarea cu instituția internațională. Datoria externă a României crește spectaculos, deficitul balanței comerciale urmează aceeași evoluție, capitalul autohton este nevoit să facă un pas înapoi, iar capitalul străin își transferă, în folos propriu, grosul subvențiilor către economie pe care le amplifică, pe căi directe sau pe căi indirecte, statul român
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
amplifică acum, pentru a-i sprijini creșterea. Inflația, care se redusese substanțial, ajungând în 1996 la 57%, urcă la 151% în 1997, stingând o bună parte din datoriile acumulate. Începând cu 1995, creditul bancar acordat sectorului privat începe să crească spectaculos: în numai doi ani, se triplează în mărime absolută și ajunge să reprezinte aproximativ jumătate din totalul creditului bancar. În 1997, ca rezultat al noului acord cu FMI, el se reduce cu aproape o treime - deși mai puțin decât creditul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bugetelor naționale și locale, statele redistribuie cam jumătate, iar uneori chiar mai mult de jumătate din produsul intern brut. Dar o bună parte din această redistribuire se face prin intermediul pieței și respectându-i regulile. Situația a fost încă și mai spectaculoasă în URSS, dacă ținem cont de faptul că piața „gri” a Moscovei era aprovizionată, pe cale aeriană, de producători din Georgia, Moldova, Ucraina și republicile asiatice. „Cursul adoptat al transformărilor nu este în întregime «originală, ci se încadrează în ceea ce analiștii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
editorial, cu volumul Drumuri, apărut în 1954. În istoria poeziei ardelenești de după al doilea război mondial, G. reprezintă explicit fenomenul desprinderii de tradiția sămănătoristă a ruralismului și orientarea spre modernismul de esență citadină. În intervalul unui deceniu, metamorfoza poetului e spectaculoasă, atât în modul de înțelegere a poeticului, cât și la nivelul constituirii imaginarului. Primele două plachete, Drumuri și Zilele care cântă (1957), conțin aproape integral versificări modeste, cu motive și ecouri ritmice din V. Alecsandri, G. Coșbuc sau I. Pillat
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
perspectiva cronologică. Prima are caracter mai politic și privește mecanismul de legitimare a schimbărilor politice intervenite după 1989 („revoluția» sau «tranziția democratică»). Charles Tilly, studiind 500 ani de revoluții europene, acorda o importanță considerabilă revoluțiilor est-europene din 1989 („cele mai spectaculoase din istoria umanității»). El consideră drept o particularitate regională a Balcanilor faptul de a se găsi Într-o situație revoluționară aproape permanentă, printr-o lungă tradiție de războaie pentru independență. După criteriile utilizate de Tilly, În România a existat o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
contemporaneitatea -, opțiunea autorului îndreptându-se spre ideile, fenomenele și personalitățile mai însemnate, care întruchipează ipostaze specifice și valori proprii acestei arii de cultură. Acoperind contribuția științelor pozitive și domeniile umaniste, comentariul îmbină analiza cu privirea de sinteză, fără să avanseze spectaculoase răsturnări de viziune, dar insistând îndeosebi pe reliefurile imaginii. Abordând aceeași problematică, integrator și complementar, alte cărți vor spori densitatea informațiilor. Numeroase lucrări concepute în scopuri didactice și mai cu seamă traducerile întregesc activitatea italienistului. SCRIERI: Țările Române și Italia
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
prin căsătorii homogamice. Căsătorii de acest fel nu sunt însă cu totul inedite, la populațiile africane întâlnindu-se și căsătorii femei-femei (cazul Dahomey), „tatăl” social (recunoscut cultural și care își ia responsabilități de creștere) fiind o femeie. Un exemplu mai spectaculos, care ridică întrebarea dacă mariajul este universal, îl constituie cazul Nayar, studiat de K. Gough (1952). În India, la o castă superioară din regiunea Nayar, fetele pubescente trec printr-o ceremonie de patru zile, în timpul căreia se „căsătoresc” cu un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorțului, întrucât disrupțiile nondivorțiale sunt mult mai difuze, greu de circumscris prin date concrete. Le-am menționat, pe de o parte, pentru că ele sunt, de regulă, etape anterioare divorțului, iar pe de altă parte, pentru a evidenția faptul că ridicarea spectaculoasă a ratei divorțialității în epoca actuală nu înseamnă că a crescut în aceeași măsură și rata dezorganizării maritale; în trecut erau multe cupluri destrămate (informal), dar care din cauza constrângerilor de tot felul nu divorțau. Totuși, datele teoretice, ca și cele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nativi (Huang, Uba, 1992). Pe de altă parte, vizibilitatea socială a unor consecințe nedorite ale liberalizării sexualității (creșterea numărului de adolescente însărcinate, infectarea cu HIV etc.) a făcut ca raporturile sexuale să fie mai restrictive. Impactul nu a fost însă spectaculos. Centrele de Control și Prevenție a Bolilor din SUA raportau că, la mijlocul anilor ’90, în jur de 50% dintre tinerii de vârstă sexuală foloseau prezervative în mod regulat și că s-a redus numărul de preadolescente însărcinate și cel de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
va afecta profund și configurațiile maritale și familiale. În țările în curs de dezvoltare, femeia, care era dependentă aproape total de familia consangvină sau de cea de procreare, se va independentiza pe măsura implementării industriei și a mobilității geografice. Creșterea spectaculoasă în rândul femeilor a nivelului de școlaritate, migrația rural-urban (incluzând-o și pe cea transnațională) vor democratiza substanțial și viața de familie. Sunt însă deja constatabile și anumite efecte perverse. Într-o gospodărie în care bărbatul se credea și era
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]