10,213 matches
-
produce fenomenul de fosforescență. Absorbind lumina în starea T clorofila poate trece și în starea de triplet excitat T*. Există și ipoteza că plantele superioare posedă specii diferite de clorofilă (cel putin 4 specii). Există modele care, pe baza studiului spectrelor, presupun agregarea clorofilelor: agregarea clorofilelor în complexele proteice sau a clorofilelor prin interacție cu lipidele. Spectrul total al pigmenților fotosintetici obținut de noi într-un extract acetonic pentru frunzele de tomate este dat în Fig.III.7 fotosintetici pentru extractul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
triplet excitat T*. Există și ipoteza că plantele superioare posedă specii diferite de clorofilă (cel putin 4 specii). Există modele care, pe baza studiului spectrelor, presupun agregarea clorofilelor: agregarea clorofilelor în complexele proteice sau a clorofilelor prin interacție cu lipidele. Spectrul total al pigmenților fotosintetici obținut de noi într-un extract acetonic pentru frunzele de tomate este dat în Fig.III.7 fotosintetici pentru extractul acetonic din frunzele de tomate III.8. Mecanismul fotosintezei Deși de la descoperirea fotosintezei au trecut mai
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
clorofila a sau b sunt complexate și nu legate covalent, la una din proteinele membranei. Proteinele orientează moleculele de clorofilă sau de carotenoizi în asa fel încât energia absorbită să fie transferată eficient la centri de reacție I sau II. Spectrele de absorbție ale celor 2 fotosisteme fotosintetice sunt diferite; se observă diferențe mari mai ales în zona albastră a spectrului datorită proporțiilor diferite ale carotenoizilor. Studii de RMN cu C13 efectuate pe membrane tilacoidale au sugerat că o parte din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau de carotenoizi în asa fel încât energia absorbită să fie transferată eficient la centri de reacție I sau II. Spectrele de absorbție ale celor 2 fotosisteme fotosintetice sunt diferite; se observă diferențe mari mai ales în zona albastră a spectrului datorită proporțiilor diferite ale carotenoizilor. Studii de RMN cu C13 efectuate pe membrane tilacoidale au sugerat că o parte din moleculele de clorofilă se pot asocia și cu porțiunea lipidică a membranei sau se leagă la periferia proteinelor membranare. III
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
înserarea se duc la culcare. IV.4.4. Rodopsina Substanța fotosensibilă din bastonașe implicată în recepția luminii este rodopsina care este compusă din două elemente: ♦ Un lanț polipeptidic (opsina) Un cromofor denumit retinal (două molecule sunt legate covalent de opsină) Spectrul de absorbție al rodopsinei este dat în Fig.IV.25. Rodopsina este localizată la limita superioară a bastonașului; există un singur strat de rodopsină, ea fiind distribuită în stratul bilipidic al membranei celulei, deși este posibil ca rodopsina să străbată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și Maxwell, fiind cunoscută ca teoria Young-Helmholtz. Teoriile tricromatice presupun, în general 2 fenomene care explică vederea colorată: *existența a 3 mecanisme senzoriale în retină, datorate unor pigmenți fotoasimilatori (3 pigmenți), care au maxime de absorbție în domenii diferite ale spectrului vizibil, sau existența a 3 tipuri diferite de celule cu conuri care au fiecare un pigment caracteristic; existența a 3 categorii de fibre nervoase care fac legătura între sistemul receptor și sistemul nervos central. Pe baza acestor modele se consideră
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pigment caracteristic; existența a 3 categorii de fibre nervoase care fac legătura între sistemul receptor și sistemul nervos central. Pe baza acestor modele se consideră că, atunci când retina primește lumină albă (compusă), fiecare tip de pigment va absorbi lumina în funcție de spectrul său de absorbție și de compoziția spectrală a luminii incidente. Dacă se consideră că cele 3 tipuri de pigmenți aparțin unor celule cu conuri diferite, atunci toate nuanțele de culori apar datorită stimulării simultane, dar în moduri diferite, a celor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cele ce urmează. Din punct de vedere al energiei pe care o transportă undele electromagnetice pot fi radiații neionizante și ionizante. Radiațiile luminoase (cu lungimi de undă cuprinse între 400 760nm), deși au domeniul lungimilor de undă foarte mic în spectrul undelor electromagnetice au un rol primordial asupra vieții. In capitolul III al acestei cărți am prezentat rolul radiațiilor luminoase în fotosinteză. In cele ce urmează vom prezenta câteva efecte ale altor radiații asupra omului și animalelor. Diferitele regiuni ale spectrului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
spectrul undelor electromagnetice au un rol primordial asupra vieții. In capitolul III al acestei cărți am prezentat rolul radiațiilor luminoase în fotosinteză. In cele ce urmează vom prezenta câteva efecte ale altor radiații asupra omului și animalelor. Diferitele regiuni ale spectrului undelor electromagnetice au efecte fiziologice foarte diferite, funcție de frecvența sau lungimea lor de undă. De exemplu, corpul omenesc este transparent față de undele radio, devine opac pentru radiațiile din domeniul vizibil și devine din nou transparent pentru razele Röntgen (X). Faptul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la cataractă sau chiar la dezlipire de retină Fizica proceselor de emisie a radiațiilor a arătat că orice corp aflat la o temperatură superioară lui 00K emite radiații electromagnetice (legea lui Kirchoff), radiații care constituie radiația termică. Domeniul infraroșu al spectrului undelor electromagnetice constituie radiația termică. Corpul omului, aflat la o temperatură medie de 370C este și el un emițător de radiații care are maximul în domeniul infraroșu. De aceea se poate obține o imagine a corpului omenesc folosind detectori sensibili
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
umezeală). Pentru aceasta se folosesc lămpi electrice ce emit radiații infraroșii astfel încât temperatura se poate ridica în boxe cu 6-80C și se reduce umiditatea relaivă cu 12-16%. V.1.5. Efectul radiațiilor luminoase asupra organismelor Domeniul cel mai important al spectrului undelor electromagnetice, îl constituie domeniul vizibil. După cum am aratat deja, în starea liberă atomii emit, în anumite condiții, (tuburi de descărcare, flacără), radiații luminoase formând spectre discontinue. Sursa cea mai importantă de radiații luminoase o constituie Soarele. Lumina are importanță
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
12-16%. V.1.5. Efectul radiațiilor luminoase asupra organismelor Domeniul cel mai important al spectrului undelor electromagnetice, îl constituie domeniul vizibil. După cum am aratat deja, în starea liberă atomii emit, în anumite condiții, (tuburi de descărcare, flacără), radiații luminoase formând spectre discontinue. Sursa cea mai importantă de radiații luminoase o constituie Soarele. Lumina are importanță în realizarea unor procese vitale pentru existența omului, a plantelor și animalelor. Radiațiile luminoase au un rol esențial în următoarele procese vitale: *Vederea *Fotosinteza *Fotoperiodismul *Fototropismul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Totodată se emite o cuantă X. Dacă de exemplu a fost expulzat un electron din stratul K, locul vacant se poate ocupa cu electroni din straturile L, M, N, O sau P și iau naștere toate liniile stratului K. Liniile spectrelor de raze X corespund ecuației: R −−=λ în care R este constanta lui Rydberg, Z este numărul atomic al elementului considerat, iar z (numită constantă de ecranare) indică numărul de electroni situați între nucleu și nivelul de energie al electronului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de natură corpusculară, constă dintr-un flux de electroni (e-10), pentru radiația Îsau de pozitroni (e+10) pentru Î+, iar radiația χ este de natură electromagnetică, având lungimi de undă cuprinse între 10-10 10-15m. Radiațiile α ( 42 ) au un spectru monoenergetic, capacitate mare de ionizare a gazelor și putere de penetrație foarte mică. Sarcina electrică a particolelor α a fost determinată în 1908 de către Rutherford și a fost găsită de două ori mai mare și de semn contrar față de cea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Sarcina electrică a particolelor α a fost determinată în 1908 de către Rutherford și a fost găsită de două ori mai mare și de semn contrar față de cea a electronului. Radiațiile Î se propagă cu viteze foarte mari și au un spectru energetic continuu. Capacitatea de ionizare este mai mică decât cea a radiațiilor α iar puterea de penetrare mai mare. Sarcina electrică a particolelor Î a fost determinată de Bequerel și de Kaufmann care au dedus că este egală cu sarcina
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mai mare. Sarcina electrică a particolelor Î a fost determinată de Bequerel și de Kaufmann care au dedus că este egală cu sarcina electrică a electronului. Radiațiile γ sunt de natură electromagnetică, cu lungimea de undă cea mai mică în spectrul undelor electromagnetice și cu putere de penetrație foarte mare. Au proprietăți asemănătoare cu lumina: se reflectă, refractă, difractă și interferă. Neavând sarcină electrică nu sunt deviate în câmp electric sau magnetic. V.2.5. Legile dezintegrării radiactive Fenomenul de dezintegrare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de RMN este indicată în figura VI.5 Valoarea frecvenței de rezonanță și a semilărgimii de rezonanță oferă indicații foarte precise asupra factorului giromagnetic și a câmpului local, ceeace permite estimări asupra structurii moleculelor organice complexe. în acest ultim caz spectrul de absorbție RMN nu prezintă o singură linie, ci mai multe, cu amplitudini și semilărgimi diferite. Semilărgimea unei linii depinde de distanța pînă la vecinii cei mai apropiați și indică lungimea legăturii cu vecinii, iar poziția liniei dă tăria interacțiunii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
considerată ca fiind o stare lichidă subrăcită. 1.1.3.2. Starea solidă cristalină În această stare, substanțele sunt caracterizate prin: formă cristalină; densitate; duritate; culoare¸solubilitate; coeficient de elasticitate; indice de refracție; căldură specifică; presiune de vapori; moment magnetic; spectru de absorbție; proprietăți chimice. Caracteristic pentru starea solidă cristalină este gradul înalt de ordonare la mare distanță al particulelor (ioni, atomi, molecule), aranjarea lor în nodurile rețelei cristaline formând cristalul. 21 Fiecare substanță cristalină formează o rețea spațială proprie care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aromatice din care sunt formate, moleculele coloranților organici se asociază prin suprapunere, formând micele lamelare stratificate, sub forma unor pachete de cărți de joc. La coloranții coloidali, în domeniul concentrațiilor critice micelare, se manifestă efecte optice caracteristice, cum sunt schimbarea spectrului de absorbție, fluorescența etc. Modificări asemănătoare suferă și alți coloranți, necoloidali, cum sunt indicatorii de pH, când sunt adsorbiți sau solubilizați de săpunuri. 2.7.2.2. Aplicațiile generale ale coloizilor de asociație Numeroasele aplicații ale agenților activi de suprafață
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a componentei analizate, planul de vibrație al radiației polarizate va fi deviat cu un anumit unghi. Câmpul optic al lunetei apare iluminat neuniform, împărțit în trei zone (fig.7b). Se rotește analizorul până când câmpul optic apare din nou uniform întunecat (spectrul înregistrat pentru punctul ”0”) (fig. 7c). Valoarea corespunzătoare rotației analizorului se citește pe scala gradată și reprezintă unghiul cu care a fost deviat planul luminii (radiației) polarizate de către soluția de analizat. Fig. 7 Iluminarea câmpului lunetei în funcție de prezența componentei optic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
metodelor cantitative, în funcție de natura demersului de cercetare. Acest tip de abordare corespunde tendințelor actuale de întrepătrundere și complementaritate a dimensiunilor cantitative și calitative ale cercetării. Metodele non-experimentale și metodele experimentale se diferențiază prin motivația și scopul cercetării: în timp ce primele acoperă spectrul descriptiv-constatativ, experimentul vizează obținerea unei schimbări comportamentale prin manipularea unor factori ai unui studiu (McMillan, 1992), provocarea variației unor fenomene într-o situație controlată (Rotariu, Iluț, 1997). Există autori care adaugă acestor categorii de metode pe cele istorice (Hăvîrneanu, 2000b
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
instincte cum ar fi cel al agresivității, cel sexual etc. Și totuși, oare să nu fie nicio diferență între noi și nemți, dar totuși să trăim în condiții sensibil diferite?! Ultimul deceniu al secolului trecut a stat, în România, sub spectrele democratizării, privatizării și trecerii la economia de piață. În acel context am observat un comportament care ne-a surprins. Deși era tot mai evidentă calea pe care se pășea, și anume retragerea masivă a statului din economie, erau foarte numeroși
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
grăbi, foarte probabil, să trecem la polul opus și să dublăm greșeala excepționalismului prin cea a nulității. Ambele sunt manifestări prea puțin apropiate de realitate, dar degringolada era, în bună măsură, inevitabilă. „în România, în schimb, nu putem conserva decât spectrul «reformelor» ceaușiste din anii ’80: nu credem că este un mister pentru nimeni faptul că rezultatele schimbărilor dintr-un sistem de educație se văd abia după 25-30 de ani de la aplicarea lor. Prin urmare, acum nu facem altceva decât să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pp. 262-263. </ref>. Apariția conceptului se datorează provocărilor prezentului care nu înseamnă doar procesarea unei cantități uriașe de informații, ci și manevrarea complexității acestora, fie că sunt de ordin material, psihologic, organizațional sau social. Studii de specialitate au identificat un spectru larg al implicațiilor pe care le are SBC, tocmai pentru că această creștere a complexității la nivel exterior presupune dezvoltarea complexității și la nivel interior. Astfel, pentru indivizi, complexitatea poate fi abordată prin creșterea competențelor. Pentru organizații, aceeași situație se rezolvă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
considerabilă în acest domeniu. Ca frecvență, este convocat lunar, având un istoric de cel puțin 60 de ani. Ca structură propriu-zisă, este alcătuit din: Șapte arhitecți profesioniști, urbaniști și arhitecți peisagiști, reprezentanți ce au cunoștințe vaste despre activitatea consiliului orașului. Spectrul chestiunilor asupra cărora se oferă consultanță variază de la proiecte majore de planificare urbană la închiderea unui lot vacant mic în centrul orașului. Consultanța presupune un dialog colegial între părțile interesate și Consiliul Consultativ. Prin urmare, la aceste consultări participă nu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]