256,150 matches
-
și montează - subliminal - în drăgălașe filme pentru copii, imagini și sunete obscene! Regizorul e, și el, un specialist al tehnicii efectelor optice de vîrf; s-ar putea să fi inserat, și în propriul film, "ceva", ca să-i inducă spectatorului o stare proastă... Dacă "lumea e urîtă", filmul e și mai urît decît ea. Punctul nevralgic e că urîțenia iese din ordinea artei și devine, la rîndul ei, o marfă. Început ca un sincopat manifest al revoltei ("Nu ești slujba ta. Nu
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
iar la capătul firului, înainte de a apuca să articulez ceva, Tudoran exclamă, ca la școală, în clasă, un profesor și amical și sever: "Țoiule,...tu ești!" De fapt, prietenia noastră, atît de aproximativă, avea dedesubtul ei mai mult decît vreo stare afectivă,...avea, și la unul și la celălalt, un dar viril al divinațiunii... * Replica unui bărbat pozitiv și lipsit de orice imaginație, amorezat de o intelectuală toată ziua cu nasul în cărți: "- Iar cu cartea-n mînă!... Da' mai dă-
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
Statul ai cărui cetățeni sînt nu-i cu mult mai rău, ba în multe privințe e mai bun decît alte state" - scrie flamandul Geert van Istendael. * Scriitorii belgieni prezenți în această secțiune sînt severi cu țara lor, cu istoria și stările actuale de fapt, nu bat toba de tinichea a patriotismulu Esența populismului la români În editorialul său din EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu scria la începtul săptămînii trecute despre politicienii morți din România. El nu se referă la răposați, ci la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
însăși ideea de muzeu. Iar faptul că cel mai important muzeu românesc s-a transformat în galerie de artă contemporană nu reprezintă nicidecum un abuz al acestei secții, ci un eșec al instituției, în ansamblul ei, care nu este în stare să-și onoreze integralitatea funcțiilor. Cu excepția nesemnificativă a unor expoziții ratate - cazul Emil Ciocoiu și Henry Mavrodin -, a unor hotărîri abuzive, greu de calificat într-o lume a raporturilor civilizate - suspendarea expoziției Radu Dragomirescu - și a unor comportamente țîfnoase, care
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
societatea românească de azi pe care Vitalie Ciobanu să n-o cunoască și să n-o discute cu gravitate, raportând-o la alte momente istorice sau la situația internațională actuală. Aceasta nu înseamnă că el scrie despre orice. Există anumite stări de lucruri care îl preocupă și chiar îl obsedează cum ar fi imposibilitatea dărâmării zidului invizibil dintre România și Republica Moldova sau tradiția ca intelectualul român să se implice în viața politică, iar apoi să fie dezavuat pentru că se implică în
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
cu mărturisirea a ceea ce a aflat din jurnal, e suprapusă peste descrierea morții mamei, a priveghiului și înmormîntării. Doliul devine astfel semn al pierderii inocenței, a încrederii în lume și al trezirii la o realitate compusă din minciuni și înșelătorie. Starea pe care o încearcă Shoko în fața acestui univers brusc nou este de tristețe. Scriindu-i unchiului ei ce a aflat, ea recunoaște, aproape mirată, că nu e "nici îngrozită, nici neliniștită. Sînt numai foarte tristă," constată fetița. "Limba mi-e
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
infailibila evanescență a figurii și trăirii de sub mască. Celălalt motiv recurent al romanului este oceanul: mișcarea permanentă a valurilor liniștește și sperie, tulbură și calmează în egală măsură, pentru că ea simbolizează tocmai această tensiune a implacabilului schimbării. Dacă tristețe e starea produsă de revelația acestui univers chinuit de propria sa instabilitate și incertitudine, dragostea este corolarul ei, dar nu ca încercare de reconciliere, resemnare sau îmblînzire a acestei lumi sălbatice în imprevizibilui ei. Ci, mai curînd, ca stare de rebeliune, de
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
Dacă tristețe e starea produsă de revelația acestui univers chinuit de propria sa instabilitate și incertitudine, dragostea este corolarul ei, dar nu ca încercare de reconciliere, resemnare sau îmblînzire a acestei lumi sălbatice în imprevizibilui ei. Ci, mai curînd, ca stare de rebeliune, de împotrivire și revoltă. Așa se explică de ce iubirea e concepută în Pușca de vînătoare în paradigma morții, a crimei. A fi îndrăgostit înseamnă a te împotrivi, a căuta să corectezi un univers în care nu poți avea
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
proiectat asupra cerului înstelat de deasupra noastră". Parodia crudă coexista cu un rafinament dus la extrem. Ura nu este în nici un fel disimulată - Adorno nu mai poate fi nici măcar nostalgic fără să urască: Ar fi trebuit să fi fost în stare, de fapt, să deduc fascismul din amintirile copilăriei mele". Dorul de țară (paradoxal, în cazul unui om rămas fără țară) se manifestă "negativ" prin extinderea invectivei. În chiar țara de adopție nici un lucru nu-i e pe plac filosofului de la
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împînzit de furnici și plînge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). La mijlocul drumului dintre eu și non-eu, se plasează stările de subconștiență: somnul, moartea, beatitudine. Ele aduc o aluviune romantică, mai exact spus un eminescianism corectiv al prezentului greu de îndurat, ca o magică plonjare într-o regiune ideală. În anii regimului opresiv, astfel de stihuri purtau o impenitentă încărcătură
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
sub cer/ și uite că trec lungi trenuri spre șes/ și rupt e întregul mister// și totuși va fi că poate vom bea/ la masă aproape curînd/ privindu-ne-adînc cu ochii închiși/ vin dulce din căni de pămînt" (feuda cu flori). Starea hipnotică revine adesea, asociată cu aspirația reîntoarcerii în ciclul natural, cu o regenerare deci, anticitadină și antiindustrială, așijderea în opoziție cu programul totalitar exclusiv economic, atît de alienant. Edenul firii e contrapus celui utopic-comunist: "așa cum stai întins istovit/ cu ochii
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
improvizațiile de la Tescani o literatură cu unică folosință (așa cum și sunt), în loc să fie mulțumiți că au colaborat cu mai multă sau puțină inspirație la o sărbătorire a clipei, ei au avut grijă să-și exploateze editorial o fugitivă - și discutabilă - stare de grație. La un chef, are poate haz să-ți imaginezi următoarea scenă, de coșmar sexual: " Totul era ca lumea. Numai când mi-am băgat botul în sexul ei blond, un tip mustăcios, cu ochi negri și cu nasul drept
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
evalua cu un aer expert cifra de afaceri a economiei subterane. în deplină naivitate, m-am întrebat și eu, ca multă lume: dacă guvernanții sunt capabili să diagnosticheze atât de precis ce se întâmplă în afara legii, de ce nu sunt în stare să stăvilească fenomenul? Răspunsurile întârzie. Iar când sosesc, ele provin tocmai din zona interlopă. Bănuielile de până acum încep să fie confirmate tocmai de inșii care duc pe umeri marile afaceri invizibile ale țării. Unul dintre ei dezvăluia la televizor
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
Cimitirul Buna Vestire a lui Arghezi) eșuează în farsă măruntă și macabră. Există însă și pagini de-a dreptul márqueziene, a căror protagonistă este Elisabeta, soția schizofrenică a lui Horia, personaj realmente memorabil, ființă cu o sexualitate aberantă, predispusă unor stări de transă, asemănătoare cu acelea ale marilor mistici și vizionari: "(...) cu cele mai firești și pure mișcări începu să se dezbrace, aruncându-și întâi bluza subțire de mătase care, fiind și foarte ușoară, dar și datorită unui fenomen miraculos, antigravitațional
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
lume mai bună?", judecînd situația mondială nu prin optica "prosperității celor puțini, ci a nevoilor celor mulți?". James D. Wolfensohn dezvăluie faptul că, drept răspuns la un chestionar avînd ca nucleu ideea "care ar fi lucrul cel mai important" în stare să schimbe viața unor semeni, modul de existență, răspunsurile au sunat în fel și chip. Iată doar cîteva asemenea replici: * O viață mai bună pentru mine înseamnă sănătate, pace și iubire, fără foame (o bătrînă din Africa); * Nimeni nu poate
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
bun început: "Vrem sau nu vrem să ne angajăm în scopul obținerii schimbării?" Dacă milităm și pledăm pentru dezvoltare-schimbare (fără tertipuri de genul "Schimbarea schimbării"), atunci e neapărat necesară existența unui fel de coaliție internațională, clădită pe piloni diverși în stare să ajute cooperarea pe glob, avînd drept rezultat ruperea lanțului sărăciei (printre măsurile luate va figura și "planul de radiere a datoriilor țărilor sărace și foarte sărace). Altminteri, lumea ar putea semăna, la un moment dat, aidoma Curții Miracolelor, populată
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
din mîlul odăii ca/ un nufăr/ sau ca un trăsnet înflorit/ orice privire îi poate fi balta/ tîrziu într-o cafenea în fața paharului/ privindu-l îndelung/ pînă cînd eu însumi sînt una cu// lichidul amar din el/ care-mi at Starea de veghe a lui George Vulturescu e cea a unui posedat. Febricitant, declarîndu-și demonizarea, poetul se exprimă prin acuități sumbre, care dau glas unui simțămînt definitoriu al inapetenței, al sleirii, al limitei. Acesta nu exclude însă forța trasării contururilor, aidoma
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
pare a fi devenit o boală cronică a vieții politice autohtone. Chiar și partidele care afirmă că nu se iau după sondaje au tot felul de ticuri de comportament care trădează exact contrariul. Sondajele nu pot fi ignorate - ele indică stări asupra cărora politicianul are toate motivele să mediteze. Dar nu pentru a le trata apoi cu vorbe, ci prin acțiune politică. O acțiune explicată, în paralel, prin mesaje limpezi, accesibile oricărui cetățean cu drept de vot. Or, în actuala coaliție
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
pînă aici". Și poate că din această grevă de zel, plus deprinderea că manualul poate ține loc de profesor, reacția violentă împotriva manualelor alternative a căror filosofie presupune un profesor care își cunoaște materia, nu unul care nu e în stare să se descurce dacă nu îl duce manualul de mînă. * Cum tot am ajuns aici, se pare că e pe punctul de a izbucni un scandal al concursurilor televizate de tip bingo, concursuri prin care cei săraci devin și mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
Constantin Țoiu Pe ziua de doisprezece august în anul 1991, la Roma, sînt singur și trist. Starea aceasta de tristețe mă cuprinsese în mijlocul unei zile fastuoase de vară, nebătută de nici un vînticel. Vîrfurile chiparoșilor stînd neclintite, pot să spun ca-n pasta groasă, verzuie a celor de pe fantastica pînză a lui Van Gogh. Băiețelul patronului barului de
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
Mina, ea îi ține loc de mamă (sau de mașteră), dar Al pleacă de acasă din cauza minei căreia nu-i face față și care i-a ucis tatăl; vocabularul pe care îl folosește autorul în cele mai inefabile descrieri de stări imponderabile, abia perceptibile, este deseori unul împrumutat din domeniul profesional al personajelor, fizica plasmei. Aici se întîlnește romanul lui Ion Scorobete cu unele dintre romanele optzeciste - cu care n-are în rest prea multe în comun -: în limbajul flamboiant, ezoteric
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
rînd datorită faptului că membrii lor erau ei înșiși persoane publice și firi contestatare, personalități bine exprimate și, nu în puține cazuri, lideri de opinie incontestabili și purtători ai unei adevărate mitologii. într-un fel sau altul, acest comportament, în stare de libertate, al uniunilor, transmitea un anumit mesaj către creația însăși, către fiecare membru în parte și chiar către publicul larg care se obișnuise deja să descifreze în această zonă începutul unor promisiuni. în condițiile unei asemenea decomprimări ideologice și
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
ingineri, ofițeri, avocați, nu literați, dar măcar simțul ridicolului ar fi trebuit să scoată din priză automatul care, cum aude Eminescu, dă drumul la benzile uzate ale temelor din cartea de citire. S-a dovedit că prea puțini sînt în stare să spună măcar lecția "cu vorbele lor" și că prezența obligatorie la "amplele manifestări" era o corvoadă. N-au lipsit nici indignările față de "revizuirea" idolului național, știut fiind că accentele pasionale dau bine la popor. * Elegantul ARHIPELAG, editat trimestrial de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
cum de mare durere de/ insuportabilă febră zebra și-ar contracta dungile negre a/ spasm/ pentru ca în fine oarecum frivol postmodernist să-mi zic/ că zebra ar fi prototipul xeroxului - ...dar/ să nu mă prea abat de la abătutul subiect despre/ starea de inevitabilă contradicție între/ o mînă și alta/ chiar dacă uneori ele se spală reciproc; adică/ mă gîndeam că de două mii de ani rămîne necreștinată/ mîna stîngă - cine și-ar face semnul crucii cu/ stînga (sinistra, în italiană)? Apoi/ cu mult
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
se prelinge pe toate geamurile./ Niște gheare fără tigri îl așteaptă să înghețe./ Într-o matcă fragedă se divid celulele foetusului/ care va deveni Înger" (Anul tigrului de pămînt). Fără a mai căuta variante secundare, mistificate, pentru a-și exprima starea de spirit dureros-insurgentă, poeta merge pe drumul drept al acesteia. "Chinul," d-sale e unul de obștească sorginte, așa cum a fost, în Ardealul dinainte de Marea Unire, "jalea" poeților mesianici: Nu avem de ales între primul și ultimul drum/ ci între
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]