4,158 matches
-
sprijinirea culturii!). Acest prim număr de primăvară-vară ne aduce poeme de Lucian Vasiliu și Gellu Dorian, proză de Iorgu Gălățeanu, Gabriel Marineasa, Mihaela Butnariu, Costel Baboș, eseurile Poezie, rațiune și mister de Daniel Corbu, Eminescu o posibilă hermeneutică pentru de structurarea lecturii de Marian Constandache, Călătorie spre centrul discursului de Dan Bogdan Hanu, Prin este, spre „VESTETICĂ" de George Ceaușu. Învăluit de „sincofantul parfum al consensului critic” editorialistul la „Procust” nr.1/2006 ca publicație prezentată „voind să se îndepărteze cât
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Planuri de Acțiune pe perioada de guvernare (patru ani). În toate cazurile, rezultatele aplicării politicilor naționale (Strategia Guvernului, PNAinc) converg către obiectivele viitoarelor politici europene, elaborate și implementate în funcție de specificul național (JIM, Deceniul, PND), PND propunând de fapt o structurare a intervențiilor, în funcție de care se elaborează politicile și intervențiile, fonduri postaderare, denumite fonduri structurale (figura 2). Figura 2 Complementaritatea limbajului politicilor publice pentru romi Dezideratele acestor politici sunt: îmbunătățirea situației romilor (Strategia Guvernului), reducerea sărăciei și a excluziunii sociale (PNAinc
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fluierăturile imbecilului.., dar...”. Adevăratul motiv care a declanșat comportamentul inculpatei se pare că a fost de natură inconștientă, și anume nevoia ei de recunoaștere, de acceptare, de valorizare din partea mamei, de fapt acele trebuințe de care ea în procesul de structurare a personalității nu a beneficiat. Bineînțeles că viața de calvar din trecut continuă: „Totul era ca în trecut, nimic nu se schimbase, doar că acum nu mă mai bătea , slăbise, nu mai avea curajul, în schimb pe mama...”. În această
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ideii de bine și rău, ca și de regulile de morală proprii grupului familial în care individul se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. Influența distructivă, nefastă a mediului în care a crescut și s-a format nu i-a permis inculpatei structurarea unei identități proprii, a unei personalități distincte. Se pare că inculpata se caracterizează prin tulburări de personalitate de tip instabil, impulsiv, cu mult înainte de această perioadă a vieții ei : „Mai mult, îl goneam din casă atunci când o lua cu băutura
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
anterioare, inexistența unei rețele proprii de colectare a datelor bazate pe indicatorii menționați a condus la absența unui răspuns adecvat cerințelor interne și europene. Actualul sistem de culegere a informațiilor a condus la obținerea unor date agregate, ceea ce a influențat structurarea și defalcarea acestora. În acest context se impune, pentru perioada imediat următoare, crearea unui sistem propriu de monitorizare a consumului și traficului ilicit de droguri. Observatorul Român pentru Droguri și Toxicomanie va continua implementarea tuturor indicatorilor Centrului European de Monitorizare
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
actorului, grupului sau publicului cu privire la această valoare; -funcțiile exercitate (în special în raport cu problemele actorului, grupului sau publicului: aceste valori ajută sau nu la rezolvarea problemelor?); -tendința de evoluție (suiș, coborâș, expansiune, regresiune). Pentru un sistem de valori dat: -asocierile și structurările între valori, create pentru a forma sistemul; -gradul de coeziune sau de contradicție; -punctele comune între sisteme (care formează consensul social); -divergențele și conflictele; -tipizarea, pornind de la criterii semnificative (de exemplu, orientarea lor: pozitivă, afirmativă sau negativă, contestatară; configurația lor
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
că pregătea o reuniune a Organizației Mondiale a Comerțului, că era înconjurat de colegi ecologiști, că are o personalitate care îl apropie prin vocație (sau prin configurație psihologică) de protestatari, că s-a adresat ziariștilor... Analiza se termină cu enunțarea structurării discursului, adică a sistemului format de valorile descoperite, modul în care acestea se îmbină, modul lor de organizare (vorbind, actorul se opune valorilor sau le subliniază complementaritatea? Este el mai degrabă afirmativ sau negativ?). Să punem în practică ceea ce am
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
din punct de vedere medical, ca pe un bolnav, ca pe un caz clinic, consemnând simptomatologia, grupând-o în serii sindromologice și încadrând-o în grupe nosologice prin intermediul raționamentului clinic care este reprezentat de diagnostic. În sensul acesta remarcăm următoarea structurare a „gândirii clinice” în psihiatrie: fig. p. ms. 28 Suferința ca mod de trăire a bolnavului Gândirea medicală sau raționamentul clinic Boala ca suferință clinică Observarea clinică a bolnavului Sinteza fenomenologică a observației clinice Diagnosticul clinico-psihiatric Fundamentând observația clinică a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Înțelegerea dinamicii proceselor psihice morbide, în sfera psihopatologiei, depinde de modul în care este conceput și înțeles sistemul personalității, ca mod de organizare. Pentru P. Sivadon, înțelegerea organizării, a structurii sistemului personalității, se realizează în conformitate cu următoarele principii: diferențiere și integrare, structurare, constanță și adaptare. Diferențierea semnifică faptul că funcțiile, primitiv confundate, se vor separa în forme distincte, individualizate, cu caracter complimentar și apariție succesivă. Integrarea ulterioară, într-o structură coerentă a diferitelor modalități funcționale, va constitui personalitatea. Prin structurare se înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și integrare, structurare, constanță și adaptare. Diferențierea semnifică faptul că funcțiile, primitiv confundate, se vor separa în forme distincte, individualizate, cu caracter complimentar și apariție succesivă. Integrarea ulterioară, într-o structură coerentă a diferitelor modalități funcționale, va constitui personalitatea. Prin structurare se înțelege că personalitatea este o totalitate organizată, o „formă” sau o „configurație” (Gestalt), respectiv, un ansamblu relațional, care este cu totul altceva decât suma părților și care tinde să se perpetueze, reechilibrând și completând treptat deformațiile sale (P. Sivadon
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eului personal” datorită unor carențe de educație, influențelor exercitate de modelele negative, frustrări, stări complexuale ideo-afective, traumatisme emoționale din perioada copilăriei etc. Factorii menționați care concură la instalarea acestui tip de deficiență sunt implicați direct în procesul formării sau al structurării Supra-Eului personal ca instanță de „cenzură morală” a personalității. În sensul acesta distingem următoarele tipuri de deficiențe de adaptare-integrare: starea de dependență familială sau socială, reprezentând o inadaptare pasivă a individului, starea de inadaptare activă caracterizată prin conflicte, conduite de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipul de „personalitate etno-culturală”, identitatea, modelul de gândire, formele de comportament, acțiunile, aspirațiile, reacțiile emoționale etc. Dacă aceste aspecte sunt absolut clare și universal admise în psihologie, remarcăm faptul că ele sunt la fel de valabile și în psihopatologie, în ceea ce privește modalitatea de structurare a bolilor psihice, forma de manifestare și evoluția clinică a acestora, atitudinea față de bolnavii psihici și boala mintală, metodele de tratament etc. Fiecare societate „produce” proprii săi bolnavi psihici, în conformitate cu normele modelului socio-cultural, după cum, în egală măsură, produce persoane normale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
studenții cu aptitudini înalte din sfera motrică. Din păcate, în cazul acestui microsistem pedagogic, nu mai regăsim coerența organizării educației fizice. Argumentele care stau la baza acestei afirmații ar fi următoarele: deși din punct de vedere instituțional constatăm coerență privind structurarea procesului de învățământ sportiv pe nivelele și forme, nu aceeași situație o constatăm în cazul elementelor de conținut ale procesului de învățământ sportiv, respectiv, programele școlare specifice sportului de performanță, care sunt elaborate în afara unei strategii unitare la nivel național
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
respect programul - o sarcină nu prea ușoară. Mulțumiri și lui Jeff Davidson, care a făcut o parte din pregătirile inițiale ale manuscrisului și munca de documentare, precum și lui Gail Snyder, care mi-a acordat un ajutor atât de necesar în ceea ce privește structurarea cărții și formularea textului. Tracy Keever a realizat diagramele și graficele într-un timp record - toate acestea păstrându-și buna dispoziție obișnuită. Le sunt profund îndatorat multor cercetători din domeniul analizei comportamentale ce au oferit baza de date de care
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cît și de lingviști, nu este un reflex al limbajului, al facultății general umane de a comunica, ci o consecință a implicării logicului (a mecanismelor universale ale minții, ale intelectului și rațiunii) în realizarea cunoașterii, în organizarea cunoștințelor și în structurarea formulelor de exprimare în procesul comunicării. De aceea, proiectarea limbii proprii ca limbă universală de către vorbitori nu are nici o relație cu existența acestor universalii și, cu atît mai puțin, cu existența vreunui act de conștiință în legătură cu realitatea sau cu posibilitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la limbaj în înțelesul de "facultate de comunicare", ci indirect, prin intermediul limbajului articulat, adică al limbii naturale. Ca atare, limba se prezintă în două ipostaze în raport cu limbajele determinate (deci nu cu facultatea limbajului): pe de o parte este cadrul de structurare și de manifestare a limbajelor de specialitate și, pe de altă parte, este mijloc de creare a limbajelor nonverbale (cum ar fi limbajul gesturilor, mimicii, vestimentației etc.). Tot limba în calitate de concretizare a facultății limbajului este mijloc de creare a limbajelor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cum se manifestă și cum trebuie să fie limba (îndeosebi cînd se are în vedere aspectul literar), desigur nu în formele concrete, ci într-o manieră teoretică și generală. Pentru a determina, așadar, CE este limba trebuie observate posibilitățile de structurare ale unei abordări filozofice a limbii, trebuie stabilit, mai întîi, ce aspecte prezintă limba în general, cum au fost sau cum pot fi cercetate aceste aspecte din perspectiva filozofiei, în condițiile în care lingvistica a devenit știință autonomă, și în ce măsură
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Fiecare vorbitor are apoi o știință lingvistică, adică o cunoaștere a limbii, concretizată în priceperea de a folosi limba, pe baza căreia se realizează o activitate lingvistică, manifestată prin acte de vorbire. Această știință lingvistică fundamentează o conștiință lingvistică, o structurare interioară, spirituală, a vorbitorului, care îi dă pe de o parte identitate și, pe de altă parte, sentimentul comuniunii cu ceilalți vorbitori ai limbii. Vorbitorul folosește limba în funcție de anumite reguli bazate pe tradiție, posedă, deci, o competență lingvistică, realizînd inovații
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiindcă se referă la toate domeniile existenței umane și poate exprima orice este exprimabil (idei, sentimente, atitudini etc.), însă nu este precisă, deoarece formele ei (în primul rînd cuvintele) sînt de cele mai multe ori polisemantice, iar regulile de funcționare și de structurare a elementelor ei nu sînt universale și presupun un număr apreciabil de excepții. Dintr-o altă perspectivă, se poate constata că limba este un sistem închis și reflexiv, întrucît poate vorbi despre sine, avînd propriul metalimbaj, și este în același
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dar concretizarea lui antrenează mijloacele și tehnica limbii. De aceea, elementele limbii cu care se realizează discursul sînt selecta-te din perspectiva interlocutorului și din perspectiva a ceea ce se comunică. Interlocutorul poate fi determinant numai în anumite cazuri, maniera de structurare a comunicării fiind numai uneori profund marcată de specificul lui. Din acest motiv, vorbitorul se proiectează de obicei pe sine în interlocutor, atribuindu-i acestuia propria știință și propria conștiință lingvistică. Ceea ce se comunică însă, adică realitatea la care se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mod obișnuit, într-o manieră liberă, în sensul că vorbitorii pot folosi elementele limbii după propriile convingeri, cunoștințe și aptitudini. Este drept că ei trebuie să țină cont de o anumită tehnică, deci nu combină elementele respective oricum, încît și structurarea de ansamblu a întregului discurs, și organizarea diferitelor secțiuni ale lui urmează anumite reguli, care țin de norma limbii, însă această normă oferă destulă libertate în alegerea materialului lingvistic și în combinarea unităților. De aceea, aceste unități pot fi comutate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sight, out of mind: germ. aus den Augen, aus dem Sinn: fr. loin des yeux, loin du coeur. Totuși, chiar în cazul unor formații culte, corespondențele nu se realizează fără a se renunța la unele nuanțe ce rezultă din însăși structurarea construcțiilor, încît englezescul the hell is paved with good intentions înseamnă "iadul este pavat cu intenții bune", iar construcția portugheză echivalentă este de boas intenções esta o inferno cheio, adică "de bune intenții e plin infernul", ceea ce nu presupune un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin ele determină extensiunea și limitele cunoașterii. Din lipsa unei legături între esența lucrurilor și numele lor rezultă că între cosmos, lumea obiectelor concrete, și antropocosmos, lumea pentru om, nu există nici o legătură de esență, ci numai una formală, de structurare a corespondențelor. Antropocosmo-sul nu este deci lumea ca atare, ci lumea obiectelor gîndite și lumea obiectelor spuse. De obicei, noțiunile (obiectele gîndite) și numele (obiectele spuse) antrenează numai latura general umană, de factură logică, a conștiinței. Dar, alături de această lume
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este un fapt de limbă, o tehnică de discurs; desemnarea poate privi nu numai relația unui nume cu un obiect, ci, ca fapt de limbă, și relația semnului cu o întreagă clasă de obiecte. Această relație este realizată prin intermediul noțiunii, structurarea logică prin care sînt reunite realitățile cu aceleași trăsături. În acest mod, desemnarea are două aspecte, la nivelul limbii, o relație cu o clasă de obiecte, și, la nivelul vorbirii, în discurs, o relație cu un anumit obiect sau cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aspect al subiectivității colective și intră în fondul obiectiv al limbii. Construcțiile fixe păstrează însă de cele mai multe ori nota expresivității, iar sensul lor nu este nici însumare, nici pro-dus al sensurilor elementelor componente. Așadar, factorul subiectiv este cel care produce structurarea construcțiilor fixe, dar, răspîndindu-se, ele devin fapte de limbă și participă la realizarea expresivității obișnuite a limbii, fără scopuri artistice. Pentru a se realiza noul, în scrisul artistic, se recurge uneori la o destructurare a acestor construcții, prin folosirea lor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]