11,661 matches
-
puse în joc, indicând relațiile necesare de cauzalitate și interdependent), sau sugerând unde le-am putea c)uta. Chiar și pentru cei care și-au asumat responsabilitatea pentru ele, apariția teoriilor nu poate fi descris), decât în moduri nesigure și subiective. Elemente ale teoriei pot, totuși, fi identificate. Dificultatea de a trece de la speculațiile cauzale bazate pe studii factuale c)tre formul)ri teoretice, care s) ne determine s) vedem faptele în moduri particulare, este experiat) în orice domeniu. Pentru a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dintre care cele mai multe se afl) la nivel subsistemic - și s) afirme c) în acest caz acel element este relevant pentru rezultat. Așadar, ceea ce conteaz) sunt evoc)rile, de c)tre Hoffmann, ale sistemelor, întrucat efectele lor sunt stabilite în mod subiectiv și destul de arbitrar. Hoffmann se prezint) că discipol al lui Aron. Angajamentele lor teoretice sunt identice; ambii tind în mod insistent c)tre explicații de tip inside-out. Așa cum afirm) Aron, ,,actorii principali au determinat sistemul mai mult decât au fost
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nevoie de o contra-clasă, marginală, bună de opus societății existente. Clasa muncitoare era descoperită, în acest fel, ca forță care nu își știa rostul dar, nici o problemă, îl cunoștea Marx pentru ea162. Era inventată printr-o operațiune intelectuală ca necesitate subiectivă, inerentă sistemului hegelian cu care opera Marx163. Capitalismul nefiind în stare să își rezolve problemele, secreta propria-i negare, proletariatul 164. Nu spunem nimic nou dacă sesizăm că imaginarul e prin excelență polarizat, fiecare dintre simbolurile sale posedând un corespondent
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de cineva, a celor trei inele din piesa lui Lessing Nathan înțeleptul: toate religiile sunt egal îndreptățite și adepții tuturor credințelor sunt semenii fiecăruia dintre noi. Pseudoroman, La răspântie de veacuri e o amplă scriere cu caracter memorialistic, care reconstituie subiectiv ambianța școlară, universitară, literară și jurnalistică de la întretăierea secolelor XIX-XX. Sub nume inventate (Badea Jiu, Boruzescu, Bujoreanu) sunt creionați amici din adolescență ai scriitorului, între care V. Demetrius, N.D. Cocea. Apare și viitorul Tudor Arghezi, botezat Lara Theobald, la vârsta
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
și spre cele mai diverse dimensiuni, ce Îi configurează personalități diferite. Conceptul asupra căruia aș dori să insist Îi aparține unui filosof american de origine poloneză, Wlad Godzich - este vorba de celeritate. Prin „celeritate”, Godzich definește viteza accelerată a timpului subiectiv și colectiv În care trăim la ora actuală, viteză care ne impune să fim capabili să ne mutăm foarte rapid dintr-o percepție În alta, dintr-o viziune În alta, dintr-o identitate În alta. La un seminar ținut În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginilor și imaginarului. Premisa rămâne aceea că descriptivismul mecanismelor și al elementelor palpabile nu fac posibilă pătrunderea În adâncimile imaginilor, În impalpabilul imaginarului. O a doua problemă importantă este aceea a modelelor interpretative aplicate fenomenelor vizualității - nu din perspectivă strict subiectivă sau din direcția unei hermeneutici utilizate În analiza pictorială, ci pornind de la o metodologie cât mai exactă și mai specifică. Identificarea unei metodologii presupune simultan abandonarea generalităților și a speculațiilor, dar și gruparea metodică a structurilor analitice Într-un corp
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se reflecte și la nivel stilistic: consemnarea termenilor așa cum apar ei, exprimarea cât mai apropiată de context, reproducerea verbală și emoțională. Redactate de cele mai multe ori la persoana Întâi, studiile calitative permit organizarea materialelor interpretării În jurul persoanei interpretului. Impresiile personale, detaliile subiective și reproducerea participării afective, excluse din câmpul cercetării științifice de metodele cantitative, sunt aici fundamentale. Pentru Van Maanen, practicile reprezentării realității obiective prin vocea subiectivă a cercetătorului sunt instrumente ale „capturării” viului. Pasul următor al descrierii narative se regăsește În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la persoana Întâi, studiile calitative permit organizarea materialelor interpretării În jurul persoanei interpretului. Impresiile personale, detaliile subiective și reproducerea participării afective, excluse din câmpul cercetării științifice de metodele cantitative, sunt aici fundamentale. Pentru Van Maanen, practicile reprezentării realității obiective prin vocea subiectivă a cercetătorului sunt instrumente ale „capturării” viului. Pasul următor al descrierii narative se regăsește În transcriere. Realitatea este descrisă prin Însăși scrierea, consemnarea fenomenelor vizibilului. Metoda etnografică se bazează pe observarea și consemnarea continuă a experiențelor, din această acțiune apărând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cum funcționăm noi ca grup, ca microgrup, ca societate ș.a.m.d. Bineînțeles, aplicat În raport cu interesul fiecărei cercetări. Eu Încerc doar să spun că este nevoie de o Întemeiere „științifică” În toate aceste tentative. Alina Mungiu, de exemplu, În Transilvania subiectivă, dincolo de rezultatele pozitive, afirmă că studiul ei se bazează pe tehnica focus grup. Însă ea nu face un focus grup, ci face altceva din punct de vedere metodologic - face interviuri În profunzime, cărora le spune focus-grup. Evident, este un studiu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al unei antropologii literare. Humboldt, triada actanților ontologici și alteritateatc "Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea" Cornel Vâlcutc "Cornel Vâlcu" Exercițiu de lectură Voi Începe cu un citat: Putem examina mai detaliat chestiunea apartenenței stricte a gândirii la limbă. Activitatea subiectivă dă formă unui obiect În gândire. Căci nu există nici măcar un singur tip de reprezentare care să poată fi considerat drept pura receptare a unui obiect deja dat. Activitatea simțurilor trebuie să aibă o legătură sintetică cu acțiunea internă a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tip de reprezentare care să poată fi considerat drept pura receptare a unui obiect deja dat. Activitatea simțurilor trebuie să aibă o legătură sintetică cu acțiunea internă a spiritului. Din această legătură se smulge reprezentarea, care, prin raportare la energia subiectivă, devine obiect și se reîntoarce la originea ei oferindu-se spre a fi percepută sub o formă nouă. Aici se vădește rolul indispensabil al limbii: În ea se desfășoară dubla mișcare a tensiunii spirituale, care Își găsește calea spre exterior
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vorbind, alteritatea exercită asupra subiectului o dublă presiune. Pe de o parte, există o constrângere deterministă asupra oricărui act de vorbire (ba chiar de gândire), dat fiind că el se desfășoară obligatoriu Într-o limbă, și „orice mod al percepției subiective a obiectelor trece cu necesitate În constituirea și folosirea limbii”1. Iar forma limbii (mai cu seamă cea semantico-gramaticală, internă) conține În fiecare moment al istoriei chintesența experienței mundane și imaginative a unei comunități. Pe de altă parte, există și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Însuși al capitolului humboldtian pe care tocmai Îl citiți trimite la ceea ce vom avea de discutat În următoarele rânduri. Într-un pasaj singular (ca tematică), În cuprinsul aceleiași stufoase Introduceri la a sa Kawi-Werk, Humboldt spune: Orice mod al percepției subiective a obiectelor trece cu necesitate În constituirea și folosirea limbii. De fapt, cuvântul se naște din această percepție și nu este o copie a obiectului În sine, ci a imaginii acestuia născută În sufletul nostru. Cum subiectivitatea este inevitabil amestecată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a luminii) lui Îți vor răspunde, te vor descrie. Și când Într-un sfârșit o vor face, nu te vei recunoaște. Vei fugi. Vei alerga Înapoi În fața oglinzii. Vei judeca lumea după un principiu al oglinzii: să nu privesc lucrurile subiectiv! Te vei judeca pe tine după același principiu: să fiu obiectiv! Fără să știi că „prietenul” din oglindă, dublul despre care crezi că-i prins fără ieșire În spatele cristalului, s-a insinuat deja În tine, te-a ocupat, te-a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unei subiectivități sau ai alteia, dar și la o Înlocuire a măsurătorilor precise din fizică, prin reflectarea temporală specific umană pe care o presupune chiar și memoria colectivă, un produs al intersubiectivității sociale, deci unul În care reflexele prea intens subiective sunt relativizate de Împărtășirea lor de către alți subiecți. „Locuri ale memoriei” vor fi deci toposurile - nume, obiecte și chiar locuri propriu-zise - care marchează hărțile invizibile ale imaginarului unei colectivități. A le desemna ca „amintiri” ar fi oarecum eronat, câtă vreme
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
psihologică Întâmpină un obstacol redutabil atunci când vine vorba despre vizualizarea ei sau deschiderea accesului la ea de către cineva exterior persoanei care o conține. Nu s-a găsit deocamdată o metodă cât de cât precisă pentru a proiecta În exterior harta subiectivă a cuiva. Există deja unele metode, prezentate de Mircea Miclea În cartea amintită, dar ele sunt totuși parțial nesatisfăcătoare. Una este să ceri mai multor persoane să deseneze cât mai complet posibil harta subiectivă a unui anume teritoriu. Desigur, este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru a proiecta În exterior harta subiectivă a cuiva. Există deja unele metode, prezentate de Mircea Miclea În cartea amintită, dar ele sunt totuși parțial nesatisfăcătoare. Una este să ceri mai multor persoane să deseneze cât mai complet posibil harta subiectivă a unui anume teritoriu. Desigur, este de așteptat ca zona de reședință a fiecărei persoane să fie reprezentată mai pregnant În cuprinsul teritoriului dat, rezultat al frecventării ei mai asidue de către protagoniștii experimentului. Dar pe toate hărțile - sau, cel puțin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este o reflectare a unei imagini obiective, ci a unor reflectări colective, atunci apare imediat paradoxul lui Heisenberg, și anume acela că atunci când Încearcă să reflecteze o realitate - sigur că la Heisenberg e vorba de una cuantică - fie obiectivă, fie subiectivă, observatorul riscă, prin instrumentele sale, prin intruziunea sa epistemică, prin demersul său cognitiv să modifice acea realitate. Dacă ar exista o realitate obiectivă care să garanteze un suport exterior nu ar fi nici o problemă, pentru că, În acest caz, observatorul nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
problemă, micul paradox pe care Îl văd este În ce măsură reflecția istoricului, la rândul ei, nu riscă să modifice perspectiva pe care Își propune să o reflecte la un mod obiectiv (deși devine greu să spun obiectiv, fiindcă este o viziune subiectivă asupra unor viziuni subiective, care Însă vrea să devină obiectivă, să surprindă fără să deformeze acele viziuni subiective). Mă gândesc la faptul că, pentru a corecta asemenea neajunsuri, de exemplu În etnologie, În antropologie, au fost definite niște metode - bănuiesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care Îl văd este În ce măsură reflecția istoricului, la rândul ei, nu riscă să modifice perspectiva pe care Își propune să o reflecte la un mod obiectiv (deși devine greu să spun obiectiv, fiindcă este o viziune subiectivă asupra unor viziuni subiective, care Însă vrea să devină obiectivă, să surprindă fără să deformeze acele viziuni subiective). Mă gândesc la faptul că, pentru a corecta asemenea neajunsuri, de exemplu În etnologie, În antropologie, au fost definite niște metode - bănuiesc că și În istorie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
perspectiva pe care Își propune să o reflecte la un mod obiectiv (deși devine greu să spun obiectiv, fiindcă este o viziune subiectivă asupra unor viziuni subiective, care Însă vrea să devină obiectivă, să surprindă fără să deformeze acele viziuni subiective). Mă gândesc la faptul că, pentru a corecta asemenea neajunsuri, de exemplu În etnologie, În antropologie, au fost definite niște metode - bănuiesc că și În istorie există, vom afla mai multe de la tine -, precum așa-numitele antropologii narative, metode prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aborda lucrurile din perspectiva celui de-al treilea sens, dacă nu mă Înșel. Eu nu cred că locurile memoriei ar fi niște invarianți. Această viziune, un pic parmenidiană, un pic neclintită, nemișcată, a unor piloni În jurul cărora gravitează restul lumii - subiective sau obiective, asta discutăm imediat -, dar care există totuși acolo foarte serios, Îmi este un pic străină. Pentru că aceste locuri ale memoriei pot fi foarte active la un moment dat, ele se pot estompa mai apoi, și chiar pot dispărea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
simplu, dar merită Încercat. Așadar, nu am un răspuns, dar manifest prudență În fața termenului realitate obiectivă - nu știu ce e aceea. Prin excelență Însă, faptele acestea care pot fi numite - cu o metaforă, iarăși, nu știu cât de izbutită - locurile memoriei țin de reflectarea subiectivă, eventual de o intersubiectivitate, de anumite repere pe care le luăm din discursul public al celorlalți. Și cu asta vreau să accentuez puțin asupra cuvântului „public”, pentru că individualul nu-mi este limpede ce loc ar avea În constituirea locurilor comune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
motive - altfel spus, În cheia pe care am Încercat să o teoretizez, astfel de locuri ale memoriei - nu ar fi suficient. Abia după constituirea repertoriului tematic cred că s-ar putea Încerca o evaluare calitativă care, și ea, va fi subiectivă, după profilul istoricului care o Încearcă. Pentru unii va părea mai importantă, mai interesantă tradiția națională; pentru un altul, mai demn de subliniat filonul satiric, sarcastic, care, și el, se vrea un atribut al etnicității, până la urmă. Fiindcă, dacă vorbim
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cordoș: Când produce o istorie despre Bulă, din nou am instrumentele pentru a-l controla. Corin Braga: Bancurile? Sanda Cordoș: Da, pentru că sunt niște corpusuri de texte. El lucrează la o anchetă, nu? Istoricul poate să lucreze și cu documente subiective - ale amintirilor ș.a.m.d. -, dar și cu anchete, iar acestea sunt niște instrumente. Dacă În studiul lui despre prințul Ghica istoricul Îmi va spune că Ghica a murit În 1860, el va fi amendat de comunitatea științifică, În vreme ce Eminescu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]