12,569 matches
-
veni și clipa când, după ce umblă o vreme îndelungată prin nisip, pe stânci și prin zăpezi, micul prinț, într-un sfârșit, descoperi un drum. Iar drumurile, toate, duc spre oameni." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Transcrieți elementele introductive ale propozițiilor subordonate din textele de mai jos și precizați-le valoarea morfologică: (a) "Se duse binișor și intră în urechea cărturarului care zicea că știe măruntaiele omului și leacurile bolilor. Ăsta se gândea nu la sfat, ci că-i plăcea inelul împăratului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acuzativ; ( d) verb la modul infinitiv; (e) pronume interogativ în cazul nominativ; (f) adverb relativ; (g) verb la modul supin; (h) interjecție; (i) adjectiv; (j) adverb de mod; (k) numeral colectiv în cazul genitiv; (l) numeral multiplicativ. Realizați contragerea propoziției subordonate din fraza: A rămas, din fericire, cum îl știam. Realizați analiza frazei inițiale și a propoziției rezultate în urma contragerii. Transcrieți, din textele de mai jos, propozițiile subordonate predicative, precizând părțile de vorbire prin care sunt introduse: (a) "Iartă-mă, te
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferite de cele din text. 6. Transcrieți din text un predicat nominal, un predicat verbal, un complement de agent și o propoziție simplă. 7. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă propoziții subordonate diferite. 8. Transcrieți o propoziție subordonată din text și precizați-i felul. Testul nr. 8 Se dă textul: Lumina ce-o simt / năvălindu-mi în piept când te văd / oare nu e un strop din lumina / creată în ziua dintâi, din lumina aceea-nsetată adânc de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
5. Transcrieți atributele adjectivale din textul dat și precizați părțile de vorbire în care acestea se concretizează. 6.Alcătuiți enunțuri cu paronimele: eminent iminent. 7. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: ce, un strop, (în) ziua, adânc. 8. Transcrieți o propoziție subordonată din text și precizați-i felul. Testul nr. 9 Se dă textul: ,, Tânărul mergea atent de-a lungul zidurilor, scrutând, acolo unde lumina slabă a felinarelor îngăduia, numerele caselor. Uniforma neagră îi era strânsă bine pe talie, ca un veșmânt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
În literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan & Robu, 1978, pp. 275-276
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Zugun, 2000, p. 199. 58 Cf. Zugun, 2000, p. 91; Șerban & Evseev, 1978, pp. 268-274 etc. 59 În unele lucrări de specialitate se consideră că formarea de cuvinte noi pe teritoriul limbii române prin valorificarea sufixoidelor sau a prefixoidelor se subordonează compunerii ca mijloc intern de îmbogățire a vocabularului, idee motivată prin aparentul caracter independent al sufixoidelor/ prefixoidelor care, în plus, au circulație internațională vezi, de exemplu, DȘL, 1997, p. 519. 60 Cf. Zugun, 2000; Hristea, 1984, p. 15; Iordan & Robu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subordonarea unui out-grup? Care sunt situațiile în care identitățile nu sunt utilizate pentru astfel de scopuri? Când pot fi folosite pentru scopuri pașnice sau pentru includerea altora? Se pot identifica circumstanțe în care identitatea să se poată evidenția, dar nu subordona?253 De asemenea, strategiile "diferențierii" (othering) au legătură cu puterea și cu sursele autorității. Posibilitatea atribuirii unei identități conduce către întrebarea ce se întâmplă atunci se aduc obiecții unei astfel de caracterizări? Cine trebuie să accepte o identitate pentru ca aceasta
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sau de distribuția puterii) sau de procese (prin interacțiune și invățare). Wendt afirmă că ambele curente greșesc asumând puterea cauzală a structurii anarhice. Presupusa forță cauzală trebuie pusă sub semnul întrebării dacă procesele și instituțiile nu se doresc a fi subordonate structurii anarhice.292 Constructivismul delegitimează asumpțiile raționaliste, în principal faptul că anarhia are efecte cauzale. Aducând în discuție diferite modele de anarhie, constituite prin interacțiiunea dintre state, Wendt susține că tipul anarhie care prevalează depinde de modul în care statele
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dacă acest concept nu cumva își pierde valoarea analitică?375 În mare, constructiviștii admit că identitatea se bazează pe diviziunea dintre "noi" și "ei". În limbajul psihologiei, teoreticienii identității sociale analizează modul în care, prin categorizare, se creează in-grupuri care subordonează out-grupuri. Folosind limbajul alterității, cei care subscriu viziunii lui Foucault argumentează că subiecții produc reprezentări prin care obiectivează un altul căruia îi lipsește capacitatea de a rescrie discursul, astfel identitățile sunt constituite prin comparații pe care cercetătorii le descriu și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
politice formulate de Immanuel Kant, cu posibilitatea legiferării conținutului imperativului categoric de a trata indivizii ca scopuri în sine și nu ca mijloace. Linklater a încercat să invoce o teorie prin care statele națiune pot fi depășite, fără a fi subordonate libertățile individuale ale cetățenilor față de organizații supranaționale, dar mecanismul acestei transformări, ca și teoria în sine, nu sunt bine conturate.716 În perioada imediat următoare sfârșitului Războiului Rece, K.J. Holsti scria că aproape toate lucrările teoretice din domeniul relațiilor internaționale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fie agregate, nu în coaliții și alianțe, mai mult sau mai puțin efemere, mai mult sau mai puțin întâmplătoare, ci în două partide puternice, apte să ofere stabilitate pe durata mai multor cicluri electorale. Toate acțiunile mele politice au fost subordonate acestui proiect, toate eșecurile mele în realizarea acestui proiect au fost resursele pentru regândirea strategiilor necesare ca să o luăm mereu de la capăt. Departe de a fi miraculos, sistemul politic bipolar, în această variantă, s-a dovedit a fi, în istoria
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Ne aflam la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceaușescu - grație mai ales evenimentelor din august 1968 - era simpatizat de popor și nu simțea, probabil, nevoia de a da o importanță prea mare aparatului de securitate sau de a și-l subordona direct. Dar nici aceasta situație de coabitare, să-i spunem, nu a durat multă vreme și înclin să cred că noua modificare organizatorică din cadrul Ministerului de Interne poate fi pusă într-o anumită legătură cu pălirea treptată a popularității și
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
și simpatiei de care se bucurase fostul dictator. A luat ființă, astfel, Departamentul Securității Statului, doar formal inclus în structura Ministerului de Interne. „Formal”, întrucât departamentul în cauză era condus de către un ministru secretar de stat și șef al D.S.S., subordonat nu primului ministru, cum ar fi fost normal, ci direct lui Nicolae Ceaușescu. Așa încât, deși nu ministru „plin”, ci doar ministru secretar de stat, șeful Departamentului Securității Statului era superior, din punctul de vedere al ierarhiei, datorită subordonării sale, oricărui
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Pe ansamblu, acțiunile organelor de securitate au fost conduse de generalul-maior Emil Macri, pe atunci - și până la Revoluție - șef al fostei Direcții a II-a, de contrainformații în sectoarele economice, căruia, în misiunea la care mă refer, i s-a subordonat cu un anumit grad de independență și mica echipă de anchetatori din care făceam parte. Cercetările în care am fost implicat în august-septembrie 1977 au avut un caracter cu totul aparte, fiind deci diferite total de cele pe care le
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
a Consiliului de Miniștri, care a statuat subordonarea de către partid a organelor de securitate. Ca urmare, la nivel central, după cum am mai arătat, deși Securitatea a făcut parte mai tot timpul din structura organizatorică a Ministerului de Interne, s-a subordonat nu primului ministru, ci direct lui Ceaușescu, iar prima sarcină, de fiecare zi, a șefilor securităților teritoriale era aceea de a merge să prezinte raportul prim-secretarilor comitetelor județene de partid. Potrivit aceluiași „act normativ”, organele de securitate puteau recruta
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
direcții, inclusiv spre acțiuni contrare regimului. Și această părere este pe deplin valabilă și în ceea ce îl privește pe Gregorian Bivolaru. Cu alte cuvinte, lui Ceaușescu îi era teamă de oamenii care reușeau, printr-o metodă sau alta, să-și subordoneze mase mari de oameni și să-i conducă așa cum doreau. Acest atribut trebuia să aparțină exclusiv „iubitului conducător”. Forțând poate cam mult comparația, fiindcă am în vedere un cu totul alt domeniu, cel artistic, sunt absolut sigur că aceeași temere
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
intenție, există două tipuri de autoritate: autoritatea care aservește și autoritatea eliberatoare. Autoritatea care aservește nu are un caracter moral, deoarece nu este animată de intenții dezinteresate. Ea [...] uzează de puterea și de abilitățile de care dispune pentru a-i subordona pe ceilalți scopurilor sale particulare; ea nu caută decât să se înstăpânească asupra lor, pentru profitul propriu 77. În acest caz, profesorul ignoră modelul către care urmează să-l îndrume (chiar prin constrângere) pe elev, pentru că, dacă ar sta "cu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ea nu constituie decât o oportunitate (esențială) în drumul copilului către libertate. De aceea, animată fiind de simțământul carității creștine, ea se va pune la dispoziția copilului. Ea [...] uzează de puterea și de abilitățile de care dispune pentru a se subordona ea însăși, într-un anume sens, acelora care, la rândul lor, îi sunt supuși; legând soarta sa de soarta lor, urmărește împreună cu ei un scop comun 78. Existând două tipuri de autoritate, există și două tipuri de supunere din partea copilului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sau mai ales papeiă - să viziteze o universitate mi se pare mai degrabă o separare a omului de bunul-simț. E un semn de intoleranță, nu de responsabilitate. Nu cred că Biserica Catolică (sau vreo altă biserică creștinăă își propune să subordoneze știința religiei. Era vorba doar de o vizită a papei la instituția numită universitate (accidental, „La Sapienza“Ă. Mai important e un alt adevăr, care poate că doare, dar ființează și el acolo: e imposibil să separi Biserica Catolică de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
a faptului că, în al doilea caz, reprezentarea oferă inclusiv conștiința subiectului acțiunii, spre deosebire de primul, în care se arată doar cum omul își apare lui însuși (nu și cum este cu adevărat). Actul (ca reprezentant al demersului aplicat al gândirii) subordonează multiplicitatea reprezentărilor unei unități transcendentale, cuprinzând sintetic diversul și strângând laolaltă în determinări categoriale fenomenele. Iar de la acest tip de a deveni conștient de sine însuși se revendică o remarcă actuală a lui S. Shoemaker, care asertează faptul că "în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o ordine cauzală pe care înțelepciunea antică greacă o plasa la nivelul alchimiei sufletului omenesc ("Empedocle spune doar că mintea omului se schimbă după cum se schimbă și starea lui"41), indicând o modificare de stare generată de intervenția conștiinței, adică subordonând dinamica interioară factorului decizional suprastructural. Ea răspunde unei duble nevoi (aceea de înnoire și aceea de fixare a noii achiziții) și abia în final, o dată cu epuizarea fenomenologiei care-i este proprie, ajunge să manifeste o tendință naturală către stabilitate (un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
socotită în general a fi fenomenul originar al oricărei întreprinderi morale (chiar cea care se întemeiază în simț estetic sau în echivocitatea indicibilă a talentului). Dând măsura propriei forțe cognitive, conștiința de sine individuală autentică primește investitura unei înalte responsabilități, subordonându-și tot ce este sistem ierarhic străin în viziunea unificatoare a idealului său novator (Tudor Vianu afirma că "înțelegerea dinamică a vieții ne îngăduie să întrevedem o înaintare a întregului corp al omenirii către un stadiu pe care unii indivizi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
complicități" funcționale care amendează orice tentativă tranșant discriminatorie. Imperativul armoniei și al apropierii coezive mântuie disparitatea inconfortabilă a "brațelor" răzvrătite ale subiectivității prin intermediul aplecării reflexive. Stăpânirea de sine ca ideal etic și educațional trece în chip esențial prin mijlocirea raționalității, subordonând orice demers cu tentă "ascetică" unei vizări inteligente suplinitoare și acoperitoare în același timp. Conștiința de sine construiește personalitatea pentru a sfârși prin a se nutri din latura activă cognitiv a acesteia. Iar acest fenomen nu ilustrează nici un miracol și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
limitele cărora le sînt supuse acțiunile și destinele omenești. Există o ironie artistică, legată tocmai de marea sarcină a artei de a oferi imagini individuale ale unor caractere și destine și nu abstracțiuni și utopii. Totul se cuvine să fie subordonat în artă legii ce decurge din această îndarorire. Viața este atît de bogată și răzbește în așa de multe puncte, în cadrul unei singure personalități, ca și într-al unui neam, încît trebuie să intervină o limitare, o cizelare potrivită, în măsura în care
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
noțiuni valorice, cît și pentru seriile de motive și cauze 79. Înțelegerea este o activitate spirituală ce trebuie luată mereu de la capăt. Marele humor ar clădi pe nisip, dacă ar trece-o cu vederea. Raportul dintre înțelegere și humor se subordonează oarecum celui dintreacțiune și humor, pe care îl vom cerceta în capitolul urmîtor. Humoristul trebuie să considere afirmația că a ajuns la fundal absolut ca pe o expresie a faptului că gîndirea a obosit și confundă momentul său de repaus
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]