3,864 matches
-
24 27 : „ca să le ticneasă veselia, împărțeau bucățica de pâne cu orfanii, cu văduvele și cu alți nevoieși, cum apucase din părinți” pentru a te bucura de momentele bune, trebuie să ai și conștiința împăcată că bucuria ta nu înseamnă supărarea altora; atitudine luată ca un obicei împământenit de generații, căpătând atributele unei datorii sacre; p. 48, r. 9 10 : „Vorba, portul și apucăturile bătrânești nu le mai venea la socoteală” efectele modernizării societății pot fi dăunătoare tradițiilor, autenticității; r. 14
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
gustul altuia m-am muncit eu” avariția și egoismul parvenitului, care încearcă să impresioneze simulând munca, efortul; r. 35 36 : „și-nciudat pe vulpe că l-a amăgit se duce s-o ucidă în bătaie” singura modalitate de a uita supărarea este răzbunarea pe cauzatorul ei; p. 68, r. 16 : „Și iaca așa a rămas ursul pâcâlit de vulpe!” sentință moralizatoare la adresa ursului, a cărui naivitate a fost folosită pentru înșelarea acestuia; condamnare ironică a firii prea slabe, prin asumarea consecințelor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
acest cuvânt) de o forță (umană sau circumstanțială) exterioară amenințătoare. Girafă Animal puțin reprezentat în simbolism, girafa exprimă, probabil dorința de a urca, de a se detașa, de a nu se mai lăsa copleșit de preocupări materiale meschine sau de supărări și de atacurile celor din jur. Arici Deoarece este plin de țepi și se face ghem la cel mai mic semnal de alarmă, ariciul simbolizează atitudinea agresivă sau defensivă. Cele două comportamente sunt strâns legate între ele. Subiectul, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de eseni, adică geții veniți din Carpați dar și alte seminții sătule de binele umanității! În anul 19, ivriții au fost alungați din Roma din porunca împăratului Tiberius (14-37) pentru că jucau bîza cu răbdarea romanilor în reveriile lor divine, dar supărarea n-a durat mult fiindcă atunci cînd Filon vizitează cetatea în anul 40 își găsește coreligionarii ciopor în inima dușmanului lor de moarte! După ce au pus stăpînire pe Qumran în anul 26 prin acțiunea lui Apolo trimis de Filon, a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Iahwe. Noi avem multe dovezi și dreptul să credem că toate aceste inspirații au venit numai din partea Satanei, din iuțeala de gură care se numește minciună și viclenie și iuțeala de mînă care se numește hoție. Ca să nu fie cu supărare, vom chema de martori chiar scrierile lor pe care le pretind primite de la Iahwe unde se spune că năravul profeției sau al proorocirii era o nemernicie pe care mulți regi iudei au po-tolit-o cu sabia. Voi da un tras din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pînă ce au scăldat orașul în sîn-ge. pretinzînd că au executat o jertfă de purificare așa cum cere Iahwiță. Împăratul le arată obrazul reproșîndu-le că au fost prea amarnici - zeloși am zice astăzi - și ...cam atît! Ei s-au întunecat de supărare - de parcă au fost vreodată luminoși - și au spus că nu au îndeplinit decît poruncile stăpînului lor Iahwe cel Întunecat care le-a cerut această jertfă. Crezîndu-se pe cai mari ei au adus zurba și vicleșugul chiar în Roma, dar împăratul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
numai după ce s-au făcut stăpîni pe acest centru prin mișelie, sabie și crimă, unde era biblioteca Frăției Celui Ales din Palestina. Uluiți că Neamurile cunoșteau deja această scriere sfîntă, vin la căpeteniile de la Ierusalim și le spun plini de supărare adevărul aflat, dar sînt liniștiți părintește cum vedem la 10,45: ,,Toți credincioșii tăiați împrejur care veniseră cu Petru, au rămas uimiți cînd au văzut că darul Duhului Sfînt s-a vărsat și peste Neamuri. Căci îi auzeau vorbind în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de la Qumran, au mai rămas unii dintre adepții Frăției Celui Ales care au avut viață grea cu turbații zeloți iar apostolul Saul surprinde tocmai nemulțumirea esenilor față de iudeii care mîncau carne pe ghiftuite și o mai stropeau cu ceva vin. Supărarea lui Saul este și mai mare la 14,20-22: ,,Să nu nimicești pentru o mîncare, lucrul lui Dumnezeu. Drept vor-bind, toate lucrurile sînt curate. Totuși, a mînca din ele, cînd faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de nemulțumire, este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cum spune și Filon despre esenii din Egipt unde și el s-a inițiat în tainele cele mari și unde se citeau Scripturile și se comenta de către preot pentru novici. Iar Origene, cum am arătat mai sus, recunoștea plin de supărare ce audiență aveau la ei mesagerii Satanei cu gugumăniile de care se rușinau cînd le spuneau celor prezenți. În timpul lui Clement, în liturghi- ile scrise de acesta, euharistia nu se deosebește de agapă iar botezul copiilor nu este o regulă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care disprețuiau asemenea apucături. Ajungînd sub oblăduire siriană și auzind riga de năravurile josnice ale ivriților de a ,,colecta” de la masculicii Neamurilor cît mai multe prepuțuri, le-a oprit ne-mernica prădăciune printr-un decret dat în anul 170 î.e.n. Mare supărare a stîrnit zapisul sirian în lumea întunecaților mozaici, punîndu-se ei pe o răzmerită, la început cu gura, apoi și cu sabia, ajungînd să se rupă de regatul Siriei în anul 142 î.e.n. cînd au devenit un stat independent condus de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cum apare în unele legende mioritice - primește întreaga putere pă-mîntească dar și cerească a ,,balaurului” adică a șarpelui cu cap de lup așa cum apare pe steagurile geților și cum se fîlfîia pe toate flamurile oștirii romane, și care făcea mare supărare vedenistului satanist. Dar el ne mai aburește - are vedenii - cu o descriere a fiarei care seamănă cu imaginea caduceului folosit de creștinii arimini cît și cei numiți gnostici adică cunoscători. Turbăcioasa fiară a primit întreaga putere a balaurului și speria
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
evanghelizare Saul ajunge la asemenea concluzie, aceasta dovedește că iudeo-creștinismul este cea mai mare făcătură și ticăloșie din istoria lumii. Procuratorul Porcius Festus care l-a înlocuit pe Felix în anul 60 și trebuia să judece cauza, este uimit de supărarea rabinilor care, amarnic se zbîrleau la Saul pen-tru că: ,,25,19 Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri, cu privire la religia lor și la un oarecare Iisus, care a murit și despre care Pavel spune că este viu’’. Adică exact ce va
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
comerțului între oameni și a celor săraci și apăsați. Cultul se făcea în peșteri sfințite unde erau puse și simbolurile soarelui, a lunii, planetele, stelele, zodiile, calea sufletelor(Calea Laptelui), dăinuind pînă la sfîr-șitul secolului lV și care aducea mare supărare iudeo-creștinilor, noii stăpîni ai imperiului roman după anul 381. Vechii arimini și perși țineau sărbătoarea de 25 decembrie ca nașterea luminii din întunericul peșterii iar la echinocțiul de primăvară aveau Newruz(ziua nouă) cînd ziua devenea mai mare decît noapte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
clasicist ("lucrările mele fiind nu niște bufonerii menite să parodieze în treacăt persoane reale, ci niște lucrări de artă cu intenția de a înfățișa într-un mod mai durabil tipuri ideale") iar pastișa Cum se înțeleg țăranii? care a trezit supărarea lui Delavrancea și Vlahuță este apreciată ca "gen de jucărie fără importanță nici pretenție artistică". În rest, autorul empiric trăiește în obișnuit ("am guturai în chept, pe care-l combat cu bravură cu toate armele din arsenalul meu [...]: bere rece
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
așa cum rezultă și din amintirile fiicei acestuia: "Într-o zi tata i-a făcut o observație usturătoare pentru orgoliul lui. Matei intrase în biroul tatei cu niște mănuși de piele fină, galbenă ca puișorii de rață. Tata a încruntat sprîncenele..." Supărarea nu îl împiedică pe tînăr să-l agreseze financiar pe cel detestat "pe care l-am touchat fort galamment" folosind metode specifice lui Gore Pirgu. În felul sinistrului personaj receptează corespondența mateină și unele evenimente istorice ceea ce rămîne jenant pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
este cel întreprins de Balzac în Physiologie du mariage. Balzac declară la începutul acestui tratat că instituția căsătoriei exclude iubirea și duce femeia la adulter, anunțând starea de lucruri a timpurilor noastre. Căsătoria se manifestă că o deziluzie rapidă, neînțelegeri, supărări care trec în ură. Soții rămân impenetrabili unul pentru celălalt. Iată destinul femeii căsătorite, relatat de doamna Arnoux: "S'il n'y avait que leș chagrins, leș inquiétudes, leș humiliations, tout ce que j'endure comme épouse et comme mère
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
conduite suicidare având ca variante suicidul propriu-zis, tentativa de suicid, sindromul presuicidar și ideile suicidare; * echivalente suicidare autorăniri, anomalii de conduita (simularea unei boli, refuzul ingrijirii medicale, unele renunțări la viața socială, abandonarea rolului social, diverse toxicomanii, alcoolism), accidente de supărare dintr-o eroare sau prin desconsiderarea pericolului. Între cauzele cele mai frecvente ale acestui comportament distructiv putem enumera abandonul, doliul, separarea, eșecul sentimental, schimbări în situația socială. Forme ale suicidului: * suicidul emotiv care rezultă dintr-o mare anxietate, fiind pentru
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic; iv) devotamentul față de mormintele părinților, "de care nu se desparte cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în impunerea unei anumite imaginii a femeii: textele destinate clericilor o portretizau ca pe o poartă spre păcat și spre o condamnare finală irevocabilă, lucrările destinate tinerilor sau văduvelor accentuau vădit greutățile căsniciei, cea care răpește timpul și aduce numai supărări, precum și durerile nașterii. Se manifesta o tendință certă împotriva căsătoriei, care mai apoi s-a răsfrânt asupra 61 Priscilla Martin, Sex, Discourse and Silence, în Chaucer's Women: Nuns, Wives and Amazons, Macmillan, 1990, p. 219. (trad. n.) 62 G.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
întrebuințeze. Bătrânul doctor Isac a esecutat singur el opt fricțiuni și l a scăpat pot zice în toată puterea cuvântului chiar de la moarte. Nu-ți pot descrie crizele ce le-a avut la a patra fricțiune. De frică și de supărare am căzut iarăși bolnavă la pat, de nu v-am putut scrie atâtea zile. Mulțumesc lui D-zeu că a scăpat cu totul, poate merge, se simte bine, este foarte cuminte: numai slab, are fața așa de curată cum n-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
obiectualul, trecut prin filtrul subiectivității, este și totem și tabu: "Foc în ziua de Ajun și de Crăciun, în ziua de Anul Nou, în ziua de Paști și de Înălțare să nu dai din casă, că tot anul ai foc, supărare, huit, pagubă în casă ." 88 Prin ritual, umanul este supus transformărilor din perspectiva unui complex de simboluri, devenite procese gnoseologice și utilizate în cadrul spațiului sacru al sărbătorii: căutarea, vânătoarea, rătăcirea. Casa din colindă reprezintă punctul ultim al căutării inițiatice, coparticiparea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or pune la prăpuraș."88; " Noi am gândit / Și-am socotit, / Că ne-i face-o nuntă mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-ai adus / Fat-aleasă / De mireasă / Pe șuierul vântului, / Din fundul pământului. / Druștele / Ți-s crucile / Sfeșnicul / Vătăjelul / Praporul / Ți-i nânașul / Mireasa ți-i clopotul, / Să se strângă norodul."89 Traiul zilnic se desfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de joc, forța sugestivă a imperativului ritualic dezleagă umanul de viețuirea pământeană, tocmai pentru a-l transpune în plan cosmic: Cine-o făcut horile, / Aibă ochii ca florile, / Și fața ca zorile, / Că hora-i de stâmpărare, / La omu cu supărare, / Că și eu când mă supăr / Cu horile mă-stâmpăr!"181 Alternanța semantică om / codru și paralelismul analogic figurează un spațiu cosmic al devenirii umanului: Dă-i, doamne, și omului / Ce i-ai dat și codrului, / Codrului i-ai dat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când mă supăr / Cu horile mă-stâmpăr!"181 Alternanța semantică om / codru și paralelismul analogic figurează un spațiu cosmic al devenirii umanului: Dă-i, doamne, și omului / Ce i-ai dat și codrului, / Codrului i-ai dat cărări / Și omului supărări, / Codrului i-ai dat crenguță / Și omului dă-i mândruță."182 Discursul dialogic, construit pe baza repetițiilor ("cununa") evocatoare și a notațiilor descriptive, pune în act liantul ontologic dintre eul individual și eul cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îngăduit / Să mă satur de trăit? C-am trecut, lume, prin tine / De nu mai țin minte bine. Am îmblat din vale-n deal / Ș-am trăit viața cu-amar, / Am îmblat din deal în vale / Ș-am trăit cu supărare, / Am îmblat văile-n ling, / N-am noroc să trăiesc mult. Când mi-ar fi lumea mai dragă / M-am veștezit prea degrabă, / Când mi-ar fi drag să trăiesc/ Durerile mă-ndesesc. Nu-i mai grea boală anume / Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]