4,058 matches
-
afla, în secolele XIII-XIV, în orbita politică a Bizanțului. Dar Imperiul continua să dețină un rol însemnat în schimbul de mărfuri, iar tranzacțiile comerciale din zonă aveau ca etalon moneda bizantină. Deși Bizanțul nu mai era o putere europeană și pierduse supremația navală în Marea Neagră, influența asupra teritoriilor de la Dunărea de Jos era marcantă. Noul cadru politic din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, instalat odată cu stabilitatea impusă de Hoarda de Aur și restaurarea Bizanțului la Constantinopol a permis Genovei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului al XIII-lea, dominația mongolă începe să se atenueze treptat, "să pălească". În împrejurările tulburi generate de moartea lui Batu, în 1257, și de dispariția lui Berke de la conducerea Hoardei de Aur, în 1266, s-a declanșat lupta pentru supremație între Toqtai și Nogai, cel care va domina regiunea de la Dunăre până la moartea sa, în 1299, acela ce poruncise până atunci în Bulgaria și ajunsese protectorul regelui Ladislau. Concomitent cu slăbirea puterii mongole, după 1290, regatul Ungariei traversează o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
teritoriul locuit de neam". Unificarea teritorială, împlinită în jurul lui 1290-1300, a pornit dinspre vest, odată cu includerea Severinului în componența firească a statului de la sud de Carpați, poate cu ajutorul lui Bărbat, voievodul din "Litua", poate printre primii care vor fi acceptat supremația voievodului de la Argeș. Se poate spune astfel că trecerea de la "țară" (voievodat) la stat s-a făcut "pe tăcute", nefiind oglindită în documentele vremii.14 Ce s-a întâmplat cu Tihomir (Thocomer) nu știm, nici cât a domnit sau alte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Românești, P. P. Panaitescu nota următoarele: "Este probabil că întemeierea Valahiei (Țară Românească) să se fi îndeplinit în același fel ca în Rusia, unde unul din cneji, cel al Moscovei, a devenit reprezentantul celorlalți cneji față de hanul tătarilor, a obținut supremația și, mai pe urmă, unificarea teritoriilor rusești sub sceptrul său de mare cneaz. Ne întrebăm dacă aceasta n-a fost și situația voievodatului de la Argeș față de ceilalți voievozi și cnezi din Muntenia, el a devenit unificatorul țării, cu ajutorul tătarilor, al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sau fără voie, a unui punct din contractul feudal, existent pretutindeni în societatea medievală, chiar fără a fi scris. Apoi, odată înlăturată situația dată de încălcare, conflictul ia sfârșit. Dar în acțiunea regilor unguri nu poate fi vorba de o supremație națională și mai ales culturală, ci regalitatea angevină reprezintă una din formele de expansiune ale civilizației franceze. Domnii români n-au cerut de la nimeni recunoașterea unui titlu superior aceluia în care ei aveau conștiința că se întrupează toată puterea. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
afectat grav integritatea statului Hoardei, datorită tendințelor separatiste ale unor hani și emiriaceștia, nereușind să acceadă la conducerea statului (hanatului), la Sarai, încercau să-și impună autoritatea în regiunile periferice ale stăpânirii Hoardei de Aur. Absorbită de aceste lupte pentru supremație în conducerea statului, nobilimea mongolă nu mai era disponibilă de acțiuni militare eficiente în afara teritoriilor Hoardei. Astfel, momentul intervenției regilor Poloniei și Ungariei în regiunile Moldovei era foarte bine ales, deoarece anul 1359 se contura drept cel mai critic în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau complet amestecate. Dată fiind situația aceasta, este limpede de ce le venea greu statelor balcanice și marilor puteri să rezolve chestiunea și de ce soarta regiunii a fost în cele din urmă stabilită prin violență. În încercările lor de a obține supremația, naționalitățile rivale se bizuiau pe organizațiile care operau pe teritoriul Macedoniei. Activitățile acestora erau de două feluri: prima categorie era concentrată asupra abordării culturale și era bazată pe propagandă și pe îndoctrinare în vederea obținerii succeselor; cea de a doua avea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
instituirea unei administrații mai bune; de fapt, ei aveau interesul ca situația să devină cît mai greu de stăpînit. Statele balcanice erau și ele deranjate de cursul evenimentelor. Evident, guvernul bulgar beneficia de anumite avantaje în această competiție pentru obținerea supremației. Văzînd în Sofia cel mai redutabil inamic, guvernele sîrb și grec au încercat în anii '90 să ajungă la o înțelegere. Incapacitatea lor de a împărți între ele teritoriile respective a făcut la vremea aceea imposibilă ajungerea la un consens
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
contraalianțe. Trebuie să notăm mai întîi că, după încheierea păcii, interesele britanicilor și ale francezilor s-au împărțit; Marea Britanie intrase la început în război în scopul păstrării echilibrului de forțe pe continent. Acest stat nu avea nici un interes să înlocuiască supremația franceză cu cea germană. Cele două puteri avuseseră divergențe în privința împărțirii prăzilor de război și în ceea ce privește presiunile coloniale; un exemplu al acestei rivalități a fost deja prezentat în legătură cu evenimentele din Anatolia. Britania nu a acordat deci un sprijin total eforturilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ALBANIEI În ultimă instanță, menținerea aranjamentului stabilit prin Pacea de la Paris depindea de voința guvernului francez de a impune respectarea prevederilor ei și de disponibilitatea britanicilor de a susține acțiunea Franței. După cum am menționat, ambele state fuseseră dezamăgite în ceea ce privește recompensele supremației diplomatice. Opinia publică din nici una din aceste țări nu era dispusă să plătească prețul necesar menținerii nivelului militar care să le permită dominarea problemelor continentului. Drept urmare, alianța franco-răsăriteană a început să se clatine. În 1934, guvernul polonez a încheiat un
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
peninsulă. Deosebit de importante a fost revoluția diplomatică care a avut loc odată cu încheierea păcii. Cu Germania și Italia învinse și Franța și Marea Britanie extrem de mult slăbite, Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit singurele puteri supraviețuitoare care puteau avea pretenții la supremație. Nici unul dintre aceste două state nu fusese implicat direct în perioada interbelică în evenimentele din Balcani. După război însă, ele au reușit să exercite influența cea mai mare în determinarea formelor de guvernămînt a statelor din zona aceasta și chiar
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
studiul istoriei relațiilor internaționale, mai precis interstatale (epoca renașterii naționale, cele două războaie mondiale etc.). Volumul literaturii care a rezultat este impresionant, dar un loc tot mai larg și-au aflat tendințele egocentriste, șovine. Treitschke, de pildă, era extaziat de „supremația” Prusiei în relațiile internaționale și nu se sfia să arunce fraze umilitoare la adresa altor țări. Ceea ce a caracterizat faza tradițională a istoriei raporturilor internaționale a fost reducția ei la istoria diplomației în maniera, spre exemplu, a lui Albert Sorel și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
arunca în brațele ei și îi va da teritoriile promise prin tratatul de subsidii din iulie 1771; Austria să renunțe la teritoriile poloneze și să negocieze cu Polonia chestiunea Zips; Polonia, lăsată pe seama ei, va recădea în anarhie, adică sub supremație rusă; Friedrich al II-lea își va pierde creditul la Constantinopol; în timp ce rușii vor lua teritorii turcești (firește, nu și Principatele) și austriecii vor degaja Zips și vor primi Oltenia; regele Prusiei va rămâne cu mâinile goale și va renunța
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Prin politica reprezentărilor și forță manipulativă, inculcînd la nivel subliminal o ideologie, spulberînd recordurile de box-office, tema militaristă (Rambo, Top Gun, ș.a.) propune o spectaculoasă metamorfoză: înfrîngerea din Vietnam devine o victorie în cultura media! Efectul Rambo glorifică de fapt supremația "trupurilor tari" (Hard bodies). Parantetic, să notăm, că un Alvin Toffler (vezi Război și anti-război) crede că astfel de filme, "proslăvind bicepșii în defavoarea creierului", sînt desuete. Iar Al Treilea Val, cu "războinicii de nișă" ai viitorului va exploata intensiv baza
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o altă tehnologie a comunicării culturale? Sau poate este chiar cultura epocii noastre, în extensie planetară. Vom încerca să schițăm cîteva posibile răspunsuri observînd, înainte de orice, că azi comunicarea a devenit un fenomen de civilizație totală. Comunicarea de masă (recunoscînd supremația televizuală) se bucură de o audiență largă, eterogenă, dispersată și anonimă. În plus, circulația (difuzarea) e rapidă, uniformizînd și simplificînd conținutul. Mai mult, suportul, tehnica ca și suma instituțiilor intră uneori simultan sub umbrela conceptului (media), conducînd chiar la autonomizarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
instabilitatea audienței dar și autonomia (crescătoare) a publicului. În plus, efortul scenarizării, gustul pentru reality shows propun o nesfîrșită hibridare, un joc ambiguu la frontiera dintre ficțional și factual. Se vorbește de o "realitate compozită" (Phillippe Quéau, 1993), ceea ce zdruncină supremația imaginilor analogice, implicit statutul lor indicial. Prin vizualizare, să recunoaștem, poate fi cu ușurință, chiar falsificată ierarhia evenimentelor. Și, cum aminteam, integrarea tehnică a suporturilor (idee pentru care pleda, cu aproape trei decenii în urmă, inginerul Negroponte, deja menționat) marchează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
contribuie la reproducerea relațiilor de putere curente, concomitent oferind resurse pentru construirea identităților și creșterea puterii, rezistenței și luptei împotriva acestora. Susțin că această cultură media este terenul contestat pe care grupuri sociale și ideologii politice cheie se luptă pentru supremație, iar individul trăiește această luptă prin intermediul imaginilor, discursurilor, miturilor și spectacolelor culturii media. Cultura, în sensul cel mai larg, este o formă de activitate profund participativă, cu ajutorul căreia oamenii își creează societatea și identitățile. Cultura îl modelează pe individ, scoțîndu-i
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la rîndul lor în Europa. Discursurile referitoare la rasă, clasă, etnicitate, preferință sexuală, naționalitate, au lansat teoreticienilor provocarea de a lua în discuție fenomene pînă atunci ignorate sau minimalizate. Au izbucnit dispute (care încă mai persistă) între cei care susțineau supremația clasei și cei care susțineau supremația unei anumite rase și diferența între sexe. În cele din urmă, s-a ajuns la un armistițiu în care se convenea că toate aceste determinante ale identității sociale și ale claselor care compun societatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
referitoare la rasă, clasă, etnicitate, preferință sexuală, naționalitate, au lansat teoreticienilor provocarea de a lua în discuție fenomene pînă atunci ignorate sau minimalizate. Au izbucnit dispute (care încă mai persistă) între cei care susțineau supremația clasei și cei care susțineau supremația unei anumite rase și diferența între sexe. În cele din urmă, s-a ajuns la un armistițiu în care se convenea că toate aceste determinante ale identității sociale și ale claselor care compun societatea sînt de o importanță fundamentală pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernismului, susținîndu-se concomitent și necesitatea unui nou discurs teoretic care să se axeze tocmai asupra acestor noi abordări critice, ce produceau discursuri și sinteze mereu mai complexe. S-au intensificat conflictele între acele discursuri care încercau să domine, să cucerească supremația. Fiecare nouă teorie era promovată de proprii săi avocați drept superteorie, drept cheia înțelegerii culturii, a societății, a individului. Descoperirile unor gînditori precum Roland Barthes, Jacques Lacan, Michel Foucault, Louis Althusser, Jean Baudrillard, Jean Francois Lyotard, Jacques Derrida și alte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exemplu, poliția, forțele armate, grupurile paramilitare) în vreme ce alte instituții (precum biserica, școala sau media) servesc la inducerea unei atitudini de acceptare a ordinii dominante prin instituirea hegemoniei sau dominației ideologice a unui anume tip de ordine socială (capitalismul liberal, fascismul, supremația rasei albe, socialismul democratic, comunismul etc.). Teoria hegemoniei implică atît analiza sistemelor de dominație existente și a căilor specifice prin care diferitele grupuri politice au obținut puterea (de exemplu, doctrina Thatcher sau doctrina Reagan), dar și delimitarea unor forțe, grupuri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
feministe. A apărut, așadar, o întreagă serie de manifestări extravagante ale ideologiei masculine, avînd în distribuție actori "ultra macho" precum Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger și Bruce Willis care întruchipează super-eroi ce sînt singura soluție pentru problemele societății, promovînd astfel ideologia supremației masculine. Pe măsură ce se intensifică "paranoia masculului alb" și reacția conservatoare împotriva mișcării feministe, aceste fantezii masculine devin din ce în ce mai brutale, în filme precum Die Hard II, Young Guns II și altele de același fel, care conțin din ce în ce mai multe acte de violență
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca victimă a dușmanului străin, a altor rase, a guvernului și a societății în ansamblul său. Filmele de acest tip reprezintă și o încercare de remasculinizare celebrînd comportamentul agresiv masculin, ca reacție la feminism și la alte atacuri îndreptate împotriva supremației bărbatului alb. În cartea The Remasculinization of America (1989), Susan Jeffords afirmă că Războiul din Vietnam a însemnat o teribilă lovitură dată orgoliului masculin, lovitură de pe urma căreia bărbații americani au resimțit un extraordinar sentiment de rușine și vină. O mare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Top Gun personifică atitudini sociale specifice perioadei Reagan. Apărut în 1986, înainte de criza din Iran, înainte de criza bursei din 1987 și de scandalul de la banca Savings and Loans. Top Gun reprezintă ascendența doctrinei Reagan, triumfătoare, în ultimele sale momente de supremație înaintea căderii ei din poziția de necontestată dominație (evident, doctrina Reagan s-a bucurat de un puternic reviriment o dată cu triumful lui Bush, supranumit "Son of Teflon" dar asta este o altă poveste relatată de Kellner în 1990 a). Filmul a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale albumului, "Fața Morții" prezintă "o imagine în oglindă a locului unde ne aflăm astăzi", în timp ce "Fața Vieții" prezintă "o viziune a locului unde trebuie să mergem pentru a ne semna certificatul de deces" înțelegînd că revoluția negrilor va elimina supremația rasei albe. Textul de pe coperta interioară afirmă că "cel mai bun loc pentru tinerii negri este Națiunea Islamului" și o fotografie ni-l arată pe Ice Cube citind ziarul Națiunii cu titlul "Uniți-vă sau pieriți", în timp ce tineri îmbrăcați cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]