61,456 matches
-
unui autor de secol nouăsprezece într-un seminar, să faci o explorare de patru sute de pagini în teoriile interpretării poststructuraliste? Răspunsul, ușor ironic, e: în America, și cu un profesor atent la nuanțe și la straturi, cum e Marcel Corniș-Pop. Tema demersului teoretic este interpretarea ca rescriere critică în poststructuralism, și noțiunile adiacente (relectura, revizuirea). O critică tranzacțională, în care lectura este de la început activă și creatoare, "un interspațiu producător de discurs", pentru că citind configurăm, conceptualizăm, rescriem. Dar, tocmai pentru că e
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
Mircea Mihăieș Nu țin minte ca, din copilărie încoace, să fi asistat la ceva asemănător cu �bătălia pentru apa grea", una din temele dragi filmelor de război; până mai zilele trecute, când d-na ministresă Andronescu a devenit vedeta unei superproducții la fel de palpitante, a casei de filme �Ministerul și clientela". Evident, sub un titlu-remake, Bătălia pentru manuale". Alături de bruna ministresă apar, în roluri
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
de ziaristice sînt în fond aceste tablete atît de baroc alambicate. Se înțelege că nu e vorba de un jurnalism informativ, nici vorbă, ci doar de un anumit tip de comentariu, de tip editorialistic mai degrabă, care brodează pe o temă oarecare. Și teme reale sînt destule în aceste să le spunem proze, temele obsesive ale societății românești din acești ani: disprețul demnitarului față de omul de rînd, frauda generalizată, comicăria unor gesturi electorale (călugărul Vasile), maimuțăreala tragi-comică a unei lumi noi
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
în fond aceste tablete atît de baroc alambicate. Se înțelege că nu e vorba de un jurnalism informativ, nici vorbă, ci doar de un anumit tip de comentariu, de tip editorialistic mai degrabă, care brodează pe o temă oarecare. Și teme reale sînt destule în aceste să le spunem proze, temele obsesive ale societății românești din acești ani: disprețul demnitarului față de omul de rînd, frauda generalizată, comicăria unor gesturi electorale (călugărul Vasile), maimuțăreala tragi-comică a unei lumi noi văzute cu amară
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
că nu e vorba de un jurnalism informativ, nici vorbă, ci doar de un anumit tip de comentariu, de tip editorialistic mai degrabă, care brodează pe o temă oarecare. Și teme reale sînt destule în aceste să le spunem proze, temele obsesive ale societății românești din acești ani: disprețul demnitarului față de omul de rînd, frauda generalizată, comicăria unor gesturi electorale (călugărul Vasile), maimuțăreala tragi-comică a unei lumi noi văzute cu amară ironie. Pentru a detecta însă astfel de pretexte, trebuie săpat
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
însuși, cu Timpul neîndurător, în urma căruia rămâne "paragina" (cuvânt frecvent), cu lumea. Scrise în registre diferite (de la gluma tristă, autopersiflare, la sarcasm sau revoltă) sonetele din acest volum recompun un destin poetic în stanțe încărcate de un umor amar. Marile teme lirice: timpul opresor, cu dezamăgirile și ademenirile lui, prea arare fulgerat de nostalgii târzii, timpul interior, solilocviile sunt prezente sub auspicii eminesciene, îmbrăcând forma autoironiei. Momentelor de interogație, le urmează altele de tristețe și dezamăgire în fața spectacolului unei lumi tulburi
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
se succed cu viteza și forța unui tir de mitralieră. La un mment dat nici nu se mai știe exact cînd vorbește el, și cînd vorbește ea, pentru că nici unul nu e explicit victimă sau vinovat. Dar nu în demitizarea iubirii - temă curentă în literatura contemporană - stă profunzimea sau frumusețea prozei lui Ivan Klima. Ci dimpotrivă, în scriitura lui Klima, cu succesiunea rapidă de replici, exprimînd o comunicare uneori disperată și exasperată, alteori insistent încrezătoare, plină de speranță și naivitate. Cuplurile lui
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
definim propriu-zis literatura, folosind criteriul autonomiei, ci precizăm ce anume nu este literatură. Dar tocmai de aceea, o discuție în jurul conceptului de autonomie a literaturii e extrem de utilă și interesantă, pentru că în subteran ea ascunde o altă discuție, pe o temă veche de cînd lumea: ce este literatura? Nu am un răspuns -mă grăbesc să precizez ca să spulber orice suspiciune de prea mare naivitate din partea mea - după cum nici autorul cărții pe care o comentez, The Autonomy of Literature, nu se încumetă
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
întâlnirea cu profesorul Hillel Klein, psihanalist, supraviețuitor el însuși al Holocaustului. Autoarea intră astfel în posesia unui program clinic și teoretic original, novator, dar cu o bibliografie, din această cauză, extrem de rarefiată. Cartea sa (a doua, se pare, pe această temă) interpretează în detaliu opt cazuri considerate relevante. Pentru români sunt interesante și posibilele extrapolări la experiența comunistă, sugerate de Vasile Dem. Zamfirescu în postfața cărții - dat fiind că "trauma se transmite", la fel ca pojarul sau ca ciuma. Cât de
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
mine căci sunt ofensiv"; Sunt convins căci în adîncul inimii dumneavoastră sunteți ferm convins căci și astăzi există vorbire în alte limbi ca la rusalii"; "Vreau sa precizez faptul căci"...; Văd căci doriți din toata inima..." (scrisori și jurnal pe teme baptiste); "nu cred căci contează așa de mult unde anume stau sau unde muncesc" (pagină personală a unui student); Ce nu-i place tovarășului D. să recunoască este faptul căci a compara ajută la aflarea adevarului" (scrisoare, în Forumul România
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
vremea respectivă, și mai puțini recunoșteau că ascultă posturile cu pricina, dar nenumărați (ca să nu spun toți) o făceau. În filmul lui Nae Caranfil, E pericoloso sporgersi, la un moment dat în plină reprezentație a unei piese de teatru cu temă propagandistică, cînd personajele urmau să pornească un aparat de radio la care s-ar fi transmit "celebrul" comunicat al resurecției de la 23 august, în locul vocii care anunță eroica decizie a partidului comunist se aude genericul muzical al Europei Libere. Rumoarea
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
acest fundal destul de sărăcăcios, a intrat în arenă dl Costică Brădățan. Să spun din capul locului (o precizează în prefață și autorul) că d-sa nu scrie un tratat, nici un manual, ci i se pare mai lesnicios, o introducere în temă, concepută ca o narațiune eseistică. Dar asta presupunea cunoașterea adîncită a operelor care, în succesiune, creează istoria filosofiei românești. Or, din păcate, l-am surprins uneori pe prea-tînărul autor (e asistent și doctorand) carent la un capitol sau altul. De
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
și adînc al omenescului care, odată chestionat, nu poate să se îndrepte decît spre aceste mari probleme. De oriunde ai pleca, la același fond ajungi pînă la urmă. Or, însuși efortul persistent - și, eventual, inadecvat - de a face ca aceste teme eterne ale filosofiei (moartea, nemurirea, Dumnezeu și cunoașterea Lui, constituția lumii, binele, absurdul, nimicul) să devină, din probleme filosofice străine (aparținînd altor tradiții de gîndire), problemele gîndirii tale - și mai cu seamă nu într-un mod artificial și mimetic, ci
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
reportericești de la Cannes, unde filmul Marfa și banii a rulat cu succes. Ești - culmea, ca autor! - singurul publicist care și-a asumat misia de a semnala, într-un articol tipărit într-o revistă, că Marfa și banii are și o temă structurală: aceea a "compromisului", zici dumneata. Din alt punct de vedere, eu cred că e, mai degrabă, (in)capacitatea personajelor de a-și prefigura consecințele faptelor lor. Arhetipal vorbind, ele tocmai s-au trezit cu întîrziere într-o dimineață, dintr-
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
Antohi. După părerea sa, nu există o cultură română, ci mai multe, "interactive, inegale, eterogene, adesea polare și angajate în conflicte ireductibile". După 1989, s-a ieșit din "închiderea metafizică a național-comunismului" și s-au produs "discursuri (post)moderne pe teme care înainte fuseseră aproape integral confiscate de giganticul aparat al limbii de lemn." Această schimbare n-a rămas fără reacții. Exemplul manualelor alternative de istorie, respinse de "o clasă politică ignară" și de o intelectualitate plecată la "vînătoare de vrăjitoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
prezintă evidente afinități, prin modalitatea așezării în pagină a ideilor, cu viitoarele sale lucrări (prima în 1949, Tratat de descompunere) care i-au adus celebritatea în Franța și, apoi, în lumea întreagă. Cartea se compune din succinte eseuri pe aceeași temă (mai precis variațiuni pe aceeași temă), care se succed prin întreruperi, semnalate pe pagină, cu spații albe. Unitatea ei structurală, pe aceeași idee-pivot, o dă reluarea temei din varii perspective. Dar mereu în jurul aceleiași preocupări. Pînă acum, în 1937, precedentele
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
în pagină a ideilor, cu viitoarele sale lucrări (prima în 1949, Tratat de descompunere) care i-au adus celebritatea în Franța și, apoi, în lumea întreagă. Cartea se compune din succinte eseuri pe aceeași temă (mai precis variațiuni pe aceeași temă), care se succed prin întreruperi, semnalate pe pagină, cu spații albe. Unitatea ei structurală, pe aceeași idee-pivot, o dă reluarea temei din varii perspective. Dar mereu în jurul aceleiași preocupări. Pînă acum, în 1937, precedentele sale cărți nu se asemănau, în
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
tot eram mai liberi, de n-ar fi existat ei. De cîte îndoieli n-am fi fost cruțați! Ce ni i-o fi aruncat înainte pe cărările vieții? În zadar am încercat să uităm durerea". Altădată scria interogativ pe aceeași temă: Nu este destulă suferință în lume? Pare-se că nu, după sfințenie. Căci altcumva de ce și-ar fi înmulțit sfinții chinurile pînă la absurd și și-ar fi inventat metode criminale de autotortură? Nu există sfințenie fără voluptatea durerii și
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
I se asociază de altfel mania rimei, despre care am mai scris în această rubrică, dar care pare să rămînă o tentație mereu vie a scrisului jurnalistic autohton, uneori amuzantă, adesea iritantă. Culeg din aceleași pagini externe cîteva distihuri pe teme similare: "Atentat ratat cu terorist împușcat" (EZ 2885, 2001, 11); "Bin Laden proclamă: "Islamul vă cheamă"" (EZ 2855, 2001, 5); "Jihad și antren cu Osama Bin Laden" (ib.).
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
Comunicare Audiovizuală condusă de prof. univ. dr. Manuela Cernat, apariția revistei festivalului editată în dublă formulă, pe Internet și pe hîrtie o contribuție considerabilă: confesiuni de creație, declarații de intenții, interviuri, chestionare, opinii severe, sugestii prețioase. Prin concesia făcută senzaționalului, tema propusă pentru Clubul CineMAiubit - "De la Alexandru Tatos la Adrian Copilul, Minune" - pare din star neinspirată. Fiindcă am preferat să urmăresc proiecțiile, din cauza suprapunerilor din program, n-am putut urmări dezbaterile din foaierul Cinematografului "Studio", pus la dispoziție cu generozitate de către
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
dogma, cu conformismul, delăsarea sau lașitatea în toate formele de manifestare publică'. A doua obiecție ridicată de contemporani a fost ambiguitatea mesajului și a judecăților. Ca și în cazul apolitismului, Judt consideră că tocmai faptul de a nu moraliza pe tema nenorocirii și lipsei de rezistență a oamenilor reprezintă o calitate a romanului. Banalitatea răului de care a vorbit Hannah Arendt este ilustrată perfect în alegoria camusiană de acum cincizeci și cinci de ani. Secolul 21 și Nietzsche Un sextuplu număr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
izbucnind din pasiuni, îndelung înrădăcinate, iluminarea - brusc obținută, ca printr-o lovitură cu o singură mână (povestirile au drept motto un paradox Zen: Noi știm cum bat din palme două mâini. Dar cum bate din palme o singură mână?') sunt teme care, secole de-a rândul, au fost apanajul Asiei. Salinger este un prevestitor al realității mileniului trei (America a înțeles destul de târziu că nu poate fi ignorată lumea meditației, lumea celor cărora nu le pasă că mor). Recitindu-l pe
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
cu fața înseninată. Chiar dacă nu cred că ne așteaptă un an grozav, sper că vom găsi energie să ne întreținem speranțele și motive să ne inventăm altele noi. Poate că în acest an ne vom ocupa mai puțin de false teme importante și de primejdii inventate ad hoc și vom fi mai atenți la problemele ignorate, care tind să se eternizeze. Folosesc acest plural cu gîndul la cei din breasla mea, nu la politicieni. Aceștia din urmă vor renunța la falsele
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
declarat al antologiei) nu poate fi, astăzi, decît un eșec. Și, totuși, cartea mi se pare interesantă dintr-un anume punct de vedere: antologia aceasta pornește, fără a fi o reeditare, de la o mai veche selecție de texte pe aceeași temă, Les français et la Roumanie, apărută în Bucureștiul interbelic, în 1937. Autorii ei erau nu români, ci doi francezi, Paul Desfeuilles și Jaques Lassaigne, hotărîți să manipuleze discursul francez despre România în favoarea românilor. La Roumanie vue par les français d
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
un fel de apostol al metaforei în spațiul originar". "Apostol" totuși al religiei ermetice pe care a profesat-o tot modernismul hard în care a crezut, Cezar Baltag se află într-o postură slabă, redat publicului într-o recapitulare a temelor de lectură pe care el însuși le-a impus și departe de recitirea neistorică, limpezită care să ni-l poată aduce contemporan. Mircea A. Diaconu - Cezar Baltag. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Colecția "Canon", Brașov, 2000, 96p., 20
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]