5,804 matches
-
mai boteze copiii sau să mai procedeze la cununii religioase. În același timp, din casele oamenilor nu au lipsit niciodată icoanele, iar comunitățile umane au rămas grupate în jurul Bisericii ca păstrătoare de tradiție, de istorie, de neam și de limbă. Temerile lui Engels s-au adeverit la peste o sută de ani, când socialismul etic s-a retras în liniște, fără nicio urmă de regret în urma loviturilor pe care le-a primit în Polonia, pe fondul apartenenței la Biserica Catolică, condusă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ei să devină domnitor al Principatelor Române trebuia să înțeleagă că nici o altă putere europeană nu urma să-i ceară vreo compensație politică. Cine putea să-și asume o astfel de postură și mai ales cine putea să îndepărteze o temere precum cea menționată devenea o întrebare firească. Apropierea dintre Franța și Prusia din acel moment avea să fie valorificată de I.C. Brătianu, Ion Bălăceanu și alți câțiva lideri aflați în misiune în capitalele occidentale. La fel de greu cu identificarea candidatului potrivit
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
din perspectiva statutului internațional al Principatelor se simțea nevoia unui sprijin întărit de legăturile de sânge ale domnitorului cu monarhii Europei. O caracteristică a acestei perioade o reprezenta disocierea revendicării principelui străin de cea a unirii statale, fapt explicabil prin temerea că respingerea primeia de către Puterile Garante, pe motiv că ar amenința suzeranitatea Porții asupra Principatelor, ar putea afecta-o și pe cea de-a doua. Dacă în perioada 1852-1855 apar numai 6 politograme în sensul amintit, cum ar fi cele
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
februarie a fost o surpriză pentru diplomația europeană. Reacția ei de dezaprobare, aproape unanimă, trebuie văzută ca expresie a dorinței de a-și rezerva dreptul de a hotărî momentul și maniera de rezolvare a acestei probleme, dar și a unei temeri față de consecințele mai mult sau mai puțin îndepărtate ale acestui act. Instalarea în fruntea României a unui prinț străin reprezenta o extindere a atributelor de suveranitate statală și consolidare a acelor grupări politice ce se angajau în direcția scurtării suzeranității
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
importanța atitudinii otomane, liderii români hotărăsc să trimită la Constantinopol o delegație, formată din Al.G. Golescu, M.C. Epureanu și G. Costaforu, cu misiunea de a discuta și a liniști pe marele vizir și pe ministrul de externe otoman în privința temerilor potrivit cărora prințul străin aducea o știrbire suzeranității Porții. Atitudinile diplomaților europeni aflați în misiune la București sunt diferite. În timp ce decanul corpului consular, Eder, reprezentantul Austriei, intra în discuții cu noul guvern, consulul francez Tillos nu ezita să-și exprime
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
doar neadmiterea unui prinț străin pe tronul Principatelor, dar și în varianta luată în calcul de unele puteri de separare a statului format la 5 si 24 ianuarie 1859, ea adopta în mod deloc surprinzător o poziție rezervată. Cauza era temerea ce domnea la Viena în privința unui posibil război cu Prusia, alături de care nu dorea în nici un caz să se afle și Franța. Din acest motiv diplomația austriacă dădea de înțeles că, în condițiile în care guvernul francez susținea menținerea unirii
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Brătianu și mai ales oferta pe care acesta o făcuse fiului său347. Chiar dacă Franța trimitea semnale pozitive privind plasarea lui Carol pe tronul României, guvernul prusac se manifesta rezervat în a-și da consimțământul în lipsa unui acord prealabil franco-prusac, datorită temerii că, mai devreme sau mai târziu, Franța va încerca să impună anumite modificări de frontiere, ca monedă de schimb pentru sprijinul acordat fiului lui Carol Anton. După mai multe discuții, acesta din urmă reuși să obțină un acord de principiu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
vicecancelarul Gorceakoff, își exprima într-o discuție cu Talleyrand, ambasadorul francez la St. Petersburg, "grija" față de crearea tuturor condițiilor pentru ca moldovenii să poată să-și exprime opțiunea în favoarea menținerii sau desfacerii Unirii Principatelor. Dorind să înlăture eventualele suspiciuni provocate de temerile sale, privind anumite presiuni ce s-ar putea face în Moldova, diplomatul rus arăta că, deși nu credea în forța manifestațiilor separatiste, înțelegea cauzele ce le-au declanșat 366. Concluzia care se putea trage din dezbaterile desfășurate la Paris era
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de oficialii români actului săvârșit. După ce noul șef al statului se angajase să respecte legile, religia și integritatea teritorială a țării, discursul președintelui Adunării, M. Costache Epureanu, îmbrăca, sub forma unui angajament, un adevărat jurământ de credință față de Carol I409. Temerea principală a celor ce susțineau ideea prințului indigen precum Christian Tell410, Nicolae Ionescu sau Ion Heliade Rădulescu 411 era posibilitatea ca, încălcând o hotărâre a Conferinței de la Paris, aceasta să decidă trimiterea de trupe în România. Dorind să alunge aceste
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
prezenței evreilor în spațiul public româneesc. În același timp, "domnul unirii" nu putea ignora cererile evreilor români prezentate printe altele și de doctorul Iuliu Barasch într-o broșură intitulată L'émancipation des Israélites en Roumanie, apărută la Paris în 1861578. Temerile celor mai dinamice categorii sociale din spațiul românesc din acel moment față de o ascensiune a elementului evreiesc erau de înțeles, dar ele nu pot fi explicate exclusiv prin prezentarea unui aflux deosebit de etnici evrei la nordul Dunării care ar fi
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
precum cea menționată nu era întâmplătoare. Prezența în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a unui număr important de evrei în spațiul românesc și ca urmare a unei legislații discriminatorii din state precum Austria și Rusia crease numeroase temeri la nivel politic, dar și al oamenilor obișnuiți. Destui dintre români vedeau în elementul evreiesc din Principate o amenințare la adresa intereselor lor. Surpriza venea în acest moment din partea acelei elite politice denumită liberală care, în locul unor preocupări necesare în vederea armonizării
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
după plăcere"613 nu făcea decât să devină un suport facil pentru intervențiile liderilor politici ce luau în curând cuvântul de la tribuna Parlamentului. Recunoașterea unei anumite inferiorități în plan economic și comecial făcută de la tribuna legislativului de la București ascundea o temere mult mai puternică existentă la nivel politic, și anume aceea potrivit căreia, având forță economică și dobândind și cetățenie română, evreii ar fi devenit o concurență serioasă și în plan politic. Soluția întrezărită în fața acestei posibilități era cât se putea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
între noi. Cu siguranță vom găsi un mijloc de a face acest lucru, și eu vi-l sugerez: dincolo de toate, e foarte adevărat că rugăciunea făcută împreună reprezintă deja un mijloc foarte puternic de comunicare. Oricum, v-am expus aceste temeri pentru că astfel vom încerca împreună să le depășim. Ne întoarcem acum la tema pe care mi-am propus-o. Evident, sunt diferite aspectele ce pot fi tratate: cum omul este în căutarea lui Dumnezeu și cum se angajează în căutarea
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
mă tulbure, să mă distragă? Există ceva în viața mea ce mă apasă ca o piatră? A găsi răspunsurile e foarte confortant (eliberator) deoarece ne luminează pe noi înșine și ne predispune la rugăciune, care presupune libertatea inimii de sclavia temerilor și o oarecare apropiere de dorințele bune. Al doilea este un exercițiu de rugăciune. Cea pe care v-o recomand poate fi aceasta: Doamne, la ce mă chemi? Ce vrei ca eu să fac, ce dorești de la viața mea? Doamne
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
persoanelor acestei Dieceze, ai parohiei noastre, ai grupului nostru; pentru ei și cu ei, Doamne, noi te adorăm. Noi știm că orice zi se reîncepe, și acest reînceput pentru unii este ușor, frumos, entuziasmant; pentru alții este dificil, plin de temeri, de teroare. Să ne gândim la cum începe această zi în locurile de grea sărăcie, de mare mizerie; cu câtă teamă lumea privește la ziua care vine. O, Doamne, noi ne unim cu toți aceștia: îți oferim bucuria pe care
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Ierusalim, în nesiguranța de a trece sau nu prin Betania pe la prietenii lui Isus (Lazăr era pe moarte, mai mult, deja murise), spune: „Să mergem și noi ca să murim cu el” (In 11, 16); adică face să fie depășite toate temerile discipolilor. Așadar e un om curajos, entuziast, care totuși, cum am văzut puțin mai înainte, este necredincios, pus deoparte, afectat, care se închide ușor, incapabil de a comunica, se lasă rugat de discipoli, spunând: „Nu cred până când nu voi vedea
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
bază pentru personalul din douăsprezece sau mai multe agenții. În trecut, ambasadele noastre erau locuri ospitaliere, găzduind sărbători de Patru Iulie ale zilei naționale la care valorile libertății erau ingerate alături de cârnăciori și bere. Acest lucru s-a schimbat pe măsură ce temerile privind securitatea ne-au forțat diplomații să se retragă în spatele zidurilor înalte păzite de câini, detectoare de metal și uși de fier. O vizită în ziua de azi la una din ambasadele noastre poate părea mai mult o vizită la
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
atât o țară în curs de dezvoltare, cât și, în toate sensurile, una majoră. Ca președinte, veți saluta integrarea economică a Chinei, îngrijorându-vă în același timp în privința eventualului impact al ascensiunii sale asupra păcii, democrației și propriei dumneavoastră conduceri. Temerile apar dat fiind că diferența de statut care a existat pe plan internațional între Statele Unite și China s-a micșorat apreciabil. În deceniile de după al Doilea Război Mondial, majoritatea națiunilor asiatice s-au simțit mai apropiate de America decât de
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
pretenție de a mai conlucra cu comunitatea mondială. Depinde mult dacă Iranul are intenția să își protejeze câștigurile obținute sau dacă din ambiție, resentiment, ideologie sau teamă este determinat să întreprindă o strategie mai agresivă. Administrația dumneavoastră poate aborda chestiunea temerii asigurând guvernul că intențiile noastre sunt pașnice; acceptăm că Iranul are de apărat interese legitime; vom respecta suveranitatea națiunii; suntem pregătiți să încheiem angajamente diplomatice asupra tuturor aspectelor; nu vom folosi forța pentru a schimba guvernul său. Când vă elaborați
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
bolnavi, brutali, cu handicapuri severe, zgârciți. Oricum secretarul curtezanei îl evaluează pe client și-i predă acesteia cadourile primite. Ține de talentul ei să-i creeze clientului o ambianță plăcută, să se comporte ca o soție fidelă, să-i împărtășească temerile, să-l relaxeze dacă este obosit, să-l distreze dacă este trist, să-l alinte spre consolare, dar în prim plan rămâne câștigul. Curtezana, spune Vatsyayana, trebuie să trezească clientului dorință, să-l măgulească și să-l părăsească când găsește
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
initimitate, după spusele unora, și cu alte persoane din apropierea ei, unul dintre cei suspectați a fost aghiotantul Ernest Urdăreanu. La fel de puternic legat de fascinanta femeie cu ochi verzi și cu părul roșcat, regele a exilat-o pe regina Elena, având temerea că îl instigă pe fiul lor, Mihai, împotriva lui. Autoritar și îngrozit de excesele Gărzii de Fier, Carol al II-lea a instaurat, în 1938, dictatura regală și a suprimat o serie de drepturi democratice. Cu toate excesele și imprudențele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vă spun. Vă va spune domnul profesor mâine-dimineață. Nu știam că așa-i cerea protocolul. Ce puteam să cred după un asemenea răspuns? Că mi se făcuse ce era mai rău. Imobilizat, cu un foc aprins în corp și cu temerea că intervenția chirurgicală mă lăsa infirm. La un moment dat, am auzit țiuitul sfredelitor al unui aparat de pe perete. Câteva asistente au venit în grabă. N-au venit la mine, ci la vecinul de pat. Am întors capul, să văd
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
moare, ci numai din suferință și necazuri. Fără devotament, cumpătare, abnegație, sacrificiu și curaj, în medicină te așteaptă o viață penibilă. Arta și meșteșugul medicului, trebuie să izvorască din inimă. Omul vine la noi, nu din plăcere, ci împovărat de temeri, suferință și incertitudini. De ce să i amărâm sufletul și cu orgolii inutile și să nu-i dovedim de la început respect, înțelegere, omenie nemăsurată, răbdare și solicitudine? Cine se așterne la acest drum trebuie să știe că e lung și presărat
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
afirmă că e siluită și luată cu forța. La forță se referă și Francezii. Germanii dau echivalentul Gewalt, dar în continuare utilizează un verb compus mai expresiv: reisen es weg). Creștinul este cel căruia Dumnezeu nu i-a dat duhul temerii (II Timotei 1,7) și poate duce războiul nevăzut (Nicodim Aghioritul); e bun ostaș al lui Hristos Iisus (II Timotei 2,3) încins cu adevărul, îmbrăcat cu platoșa dreptății, coiful mântuirii, sabia Duhului. O religie mărturisită prin curajul fizic al
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Nu puteam să iau o astfel de decizie în mod pripit. Însă a venit momentul în care el mi-a spus: "Părinte vreau să mor în haina călugărească!" Atunci i-am promis că-l voi călugări. A.S. Ați simțit ezitări, temeri din partea lui în această perioadă de șapte ani (până în momentul călugăririi) în care el frecventează mănăstirea? S.M. Nu, deloc. Era foarte hotărât. A.S. Poate de aceea nici nu a rămas în Occident la sfârșitul anilor '70, când vizitează de două
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]