4,773 matches
-
a revistei noastre. Prezentă lună de lună în "Convorbiri literare", mai bine de un deceniu, ne-a onorat cu admirabile pagini, scrise într-un stil desăvîrșit și cu o mare finețe intelectuală. Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare, critic literar și teoretician al actului creator, om de aleasă cultură, excelentă cunoscătoare a culturii franceze, traducătoare din acest spațiu a unor opere esențiale - e suficient să amintim de Marcel Proust și vastul său roman În căutarea timpului pierdut; a lăsat moștenire o cuprinzătoare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
altceva ne propune Poietică și poetică - volum apărut la Editura Univers, în 1982, și reeditat la Scrisul românesc, în 1998. Își propune încă din Argument-ul care deschide cartea să investigheze cele două domenii - poietică și poetică - nu de pe poziția teoreticianului și criticului literar - situați, cum subliniază eseista, "în afara" spațiului de creare a operei în materialitatea ei, ci "dinlăuntru", de pe pozițiile teoreticianului și criticului literar care este scriitorul însuși în cursul procesului prin care își instaurează opera. E o perspectivă încă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
propune încă din Argument-ul care deschide cartea să investigheze cele două domenii - poietică și poetică - nu de pe poziția teoreticianului și criticului literar - situați, cum subliniază eseista, "în afara" spațiului de creare a operei în materialitatea ei, ci "dinlăuntru", de pe pozițiile teoreticianului și criticului literar care este scriitorul însuși în cursul procesului prin care își instaurează opera. E o perspectivă încă puțin practicată în spațiul literar al epocii cînd apare cartea; perspectivă la care, între primii, în modernitate a apelat Paul Valéry
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dacă nevoia permanentă a omului de activitate estetică a rămas prezentă și puternică sau doar una specifică unei preistorii care printr-o lungă tranziție intră într-o post-istorie în care să fie doar o posibilă amintire. Cel puțin așa susțin teoreticienii sfîrșitului istoriei. Aduc drept argument în sprijinul lor globalizarea. În lumină creștină, constată Virgil Nemoianu, toate tiparele și modelele de evoluție aplicate istoriei sînt valabile într-o manieră mai mult sau mai puțin aproximativă. Fapt care-l îndreptățește pe filosoful
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
numirii În Comitetul de Lucru, ulterior devenind director al Direcției Cadastru.6 Are o prodigioasă activitate publicistică În revista Urbanismul 1932, 1933, 1934 abordând teme variate: parcuri și grădini, locuințe, mediu dar și teoria de urbanism internațională. G.M. Cantacuzino, arhitect, teoretician al arhitecturii, pictor și scriitor este o personalitate excepțională a Întregii lumi culturale românești. La data elaborării PDS Își Începuse deosebita carieră de teoretician al arhitecturii. Publicase deja: „Introducere În studiul arhitecturii― (1926); „Andrea Palladio― (1928); „Arcade, firide, lespezi― (1932
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
teme variate: parcuri și grădini, locuințe, mediu dar și teoria de urbanism internațională. G.M. Cantacuzino, arhitect, teoretician al arhitecturii, pictor și scriitor este o personalitate excepțională a Întregii lumi culturale românești. La data elaborării PDS Își Începuse deosebita carieră de teoretician al arhitecturii. Publicase deja: „Introducere În studiul arhitecturii― (1926); „Andrea Palladio― (1928); „Arcade, firide, lespezi― (1932); „Izvoare și popasuri― (1934); câteva articole despre arhitectura românească În revista ―L’architecture d’Aujourd’hui‖ (1927, 1934) și prezenta, Încă din 1930, la
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
1928- 1988) INGINER AGRONOM Domeniul economiei agrare a fost pentru Victor Costin o adevărată pasiune care, timp de trei decenii, a modernizat în sectorul său concepția, dar și sistemul exploatării agrare. A fost unul din cei mai lucizi și moderni teoreticieni ai sistemului de organizare și rentabilizare a procesului producției în condițiile pedoclimatice a diferitelor zone geoclimatice. În jurul său s-a înfiripat a școală care, la timpul său, a devansat concepția tradițională sau oficială. Victor Costin s-a născut la 2
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916), C. Stere sa definit ca teoretician al poporanismului, ca fondator al revistei Viața românească, ca profesor și rector al Universității ieșene, s-a remarcat ca o mare figură a gândirii social-politice românești. Născut la 1/13 iunie 1865, în localitatea Cerepcău din județul Soroca, C. Stere
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Mediu 72(4)(04/19( PREFĂ?? Formulat? �nc? la sf�r?ițul veacului trecut, de arhitec?i precum O. Wagner ?i Ț. Garmier, ideea urbanismului func?ionalist a trezit un constant entuziasm dup? 1990, av�nd adep?i deopotriv? printre teoreticieni ?i printre cei implică?i direct �n construc?ia efectiv? a oră?elor �moderne ?i democrate�, cum s-a spus adesea. Treptat, �ns?, pozi?iile fă?? de aceast? op?iune s-au nuan?at, au ap?rut curente cu atitudini
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Elaborarea unui stil nou Dup? ce a mo?tenit calificativul de �gotic� � deci, barbar � de la dispre?ul umani?tilor italieni ai Rena?terii, arhitectura medieval?, mai ales catedrală, d? na?tere unor divergen?e �n s�nul arhitec?ilor ?i teoreticienilor clasici. Romanticii s�nt cei care, la �nceputul secolului al XIX-lea, o reabiliteaz? ?i o celebreaz?, uneori �ntr-un spirit na?io-nalist. crea?ie a geniului germanic p�n? la lucr?rile lui Franz Mertens (1841) care stabilesc origi-nea acestei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ermetic din Joc secund (1930). Mai mult, am încercat să înregistrăm, cât mai precis, "situația biografica", a poetului român, plasându-l într-un context istoric și cultural specific, cel al modernismului, în primul rând, în raport cu filozofia bergsoniana, dar și cu teoreticienii "lirismului absolut" (Stéphane Mallarmé, Paul Valéry, sau Henri Brémond), cu care are legături directe și vădite afinități. Descoperim, la poetul român, o viziune asupra poiesis-ului împărtășită și de alții, ce unește reflecția să asupra artei cu o practică poetica specifică
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Michael Harrington, formată din "muncitori necalificați, sezonieri imigranți, bătrâni, minoritari, și toți cei care trăiau în lumea economică subterană a vieții americane"37. Politicile economice ale "Marii Societăți" au fost inspirate de economistul John Kenneth Galbraith (The Afluent Society, 1958), teoreticianul "echilibrului social" și al "înțelepciunii convenționale", concepte prin care era justificată intervenția statului în economie. Realizarea unui echilibru social care să permită eradicarea sărăciei prin participare și organizare este o idee directoare în Affluent Society. Liberalismul american, spunea Galbraith, a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Locke, în viziunea căruia una din limitele legitime ale proprietății este condiția de a ne însuși din proprietatea comună doar atât cât să nu prejudiciem accesul celorlalți la ea"32. Perspectiva intergenerațională este criticată în egală măsură și de acei teoreticieni liberali care nu admit formularea dreptății intergeneraționale în limbajul egalitarist al "oportunităților egale". Spre exemplu, Brian Barry a pus în discuție argumentul impactului posibil al degradării mediului asupra generațiilor viitoare. Ar fi impetuos necesar "să asigurăm generațiilor viitoare posibilitatea de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de la locul de muncă. Surse macro ale injustiției organizaționale: culturi și climate ale injustiției și ale tăcerii De ce apar aceste injustiții la locul de muncă, de ce devin un fenomen generalizat și de ce angajații preferă să păstreze tăcerea cu privire la aceste injustiții? Teoreticienii din domeniul organizațiilor au căutat îndelung să răspundă la întrebarea "de ce în organizații, răspunsul dominant al angajaților este tăcerea?" Presupunerea care stă la baza răspunsurilor este că există factori contextuali, mai degrabă decât variabile individuale, care determină apariția tăcerii ca
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
E. W. Morrison și F. J. Milliken - nu este "de ce indivizii ar viola norma tăcerii dintr-o organizație și ar vorbi", ci mai degrabă "de ce există de fapt o asemenea normă în organizație"6. Autorii amintiți pleacă de la ideile unor teoreticieni ca Argyris și Redding și argumentează că atunci când organizația este caracterizată de tăcere, aceasta nu este un produs al unor alegeri individuale multiple și separate, ci mai degrabă un produs al unor forțe ce își au sursa la managementul de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ei se identifică 8. Majoritatea managerilor simt o nevoie puternică de a evita rușinea, amenințarea și sentimentele de vulnerabilitate și incompetență. O altă cauză a apariției climatelor injustiției și a tăcerii este reprezentată de credințele implicite ale managerilor. Plecând de la teoreticieni ca McGregor (Teoria X) sau Williamson, autorii Morrison și Milliken 9 sugerează că managerii dezvoltă trei credințe principale despre angajați. În primul rând, managerii consideră că angajații sunt egoiști, că nu merită acordarea încrederii și că întotdeauna lucrează în moduri
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
can assume a different role than that of a creation that merely fulfils the Creator's commands: the human can perceive oneself in the Creator's likeness. Keywords: religiosity, charity, public policy. Introducere În acord cu diagnoza lui Jürgen Habermas, teoreticienii culturii consideră actuala perioadă a istoriei umanității drept post- seculară. Această apreciere sugerează, pe de o parte, existența unei tendințe de recuperare a religiei și a religiozității și, pe de altă parte, plasarea lor într-o dimensiune mundană. Drept dovadă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ființă a unui soi de iubire docilă, răbdătoare și capabilă să suporte orice"9, venire socotită de Rorty miraculoasă. Trimiterile la formularea paulinică din Epistola către Corinteni, 1:13 sunt, desigur, intenționate. Gianni Vattimo: dimensiunea kenotică a carității Gianni Vattimo, teoretician al "gândirii slabe", socotește secularizarea nu renunțare la religie, ci împlinire a vocației acesteia 10. E kénosis, golire de Sine a divinului care se coboară mântuitor la condiția umană. Epoca metafizicii, cu absolutismele ei și pretenția identității dintre adevăr și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Acum eu nu știu dacă păcatul originar există, dar cred că e mai important ca fiecare să reducă violența, decât ca existența violenței să fie recunoscută de toți"15. René Girard: asumarea mântuitoare a violenței mimetice Pentru René Girard 16, teoretician al legăturii dintre violență și sacru, moartea lui Dumnezeu e fapt, nu interpretare metaforică. Creditarea realității ei, deși nu tocmai corectă politic se impune cu puterea evidenței chiar la nivelul bunului simț, socotește Girard. Iisus este victima nevinovată perfectă. Rostul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
natură în însăși identitatea individuală. Unul dintre motivele devierii autenticității spre egoism este că individualismul a apărut la europenii educați ai secolului al XVIII-lea, ca o reacție la organizarea ierarhică și de castă din Evul Mediu. Tocmai de aceea, teoreticienii individualismului imaginează forme de organizare politică în care se pune accent pe solidaritate. Însă, pe măsură ce individualismul se generalizează, preocuparea pentru solidaritate este tot mai mică, iar individul resimte exigențele solidarității ca pe niște limitări. Cultura autenticității este generată de un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
aflăm dintotdeauna în Utopia, trăind în cea mai bună dintre lumile posibile sau, cel puțin, putem insera în lume atopia noastră, utopia interioară, deschiderea către alteritate 6. Statul minimal pare să fie palid și slab în comparație cu polul opus al visurilor teoreticienilor utopici. El nu este o utopie, însă. Dar este imposibil să realizăm simultan și continuu toate bunurile sociale și politice ale condiției umane. Cea mai bună lume posibilă a mea nu coincide cu cea mai bună lume posibilă a ta
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
critică a parlamentarismului, formulată [de către Marx] în 1871"29 și apoi de către Lenin însuși, precum și cea formulată de Carl Schmitt în Criza democrației parlamentare, din 1923. Cred că trebuie să fim circumspecți în legătură cu utilizarea conjuncturală a argumentelor avansate de acești teoreticieni ai dictaturii proletariatului și ai statului total. De aceea propunem o schimbare de optică nu numai în ceea ce privește partidul, dar și în ceea ce privește înțelegerea celorlalți agenți ai schimbării sociale, considerându-i nu numai ca actori raționali ce urmăresc realizarea unui bine definit
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
poezia descriptivă; și numai puțini dintre cei (are au încercat să scrie poezie "imagistică" sau "fizică" au izbutit să se limiteze la imaginile lumii exterioare. De fapt, nici nu au dorit acest lucru decât rareori. Ezra Pound, care a fost teoreticianul mai multor mișcări poetice, a definit imaginea nu ca o reprezentare picturală, ei ca fiind "acea reprezentare care într-o singură clipită reușește să înfățișeze un complex intelectual și emoțional", să realizeze "unificarea mai multor idei disparate". Crezul imagistic afirma
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
nu sunt decât evaluări morale și spirituale actuale, permanente. *19 Dacă opusul mitului este știința sau filozofia, înseamnă că în mit lucrurile concrete, intuitiv picturale sunt opuse celor abstracte și raționale. De asemenea, în general, în cadrul acestei opoziții, primordială pentru teoreticienii și apologeții literaturii, mitul are un caracter social, anonim, obștesc, în timpurile moderne, s-ar putea să izbutim să-i identificăm pe creatorii - sau pe unii dintre creatorii - unui mit ; dar, dacă a fost acceptat de societate, dacă a primit
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de fapt nici pluralist, nici personalist, ci un monist panteist, iar efectul final al catalogărilor lui nu este complexitatea, ci simplicitatea. Mai întâi el își expune categoriile și apoi și le ilustrează copios. Metafora, care e-a bucurat de atenția teoreticienilor poeziei și a retorilor încă de pe vremea lui Aristotel, oare întrunea ambele căutați, a atras, în .ultimii ani, și atenția lingviștilor. Richards a protestat vehement împotriva prezentării metaforei ca o abatere de la limba normală, and, de fapt, ea este un
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]