13,026 matches
-
imediată (participare afectivă inclusiv). Testarea moașelor și asistenților sociali Formatorul instructor trebuie să evalueze competent și să corecteze cunoștințele fiecărui participant, până la îndeplinirea obiectivelor procesului de instruire (fiecare să-și știe locul - ierarhie pe responsabilități). Procesul de învățare poate fi testat prin: procedură de formare formală poate fi scrisă, deși o demonstrație nescrisă a cunoștințelor dobândite poate fi uneori mai potrivită. 1. proceduri de auto-evaluare și evaluare pe perechi. 2. prin feed-back (conexiune inversă) neformal, între formator și cursanți și între
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Ca urmare, el propune ca participarea să fie limitată doar la baza piramidei organizaționale, la nivelurile inferioare unde ar fi cea mai mare nevoie de ea și unde ea ar fi cea mai eficientă. Deși opinia lui Emery nu era testată empiric, a fost îmbrățișată de majoritatea cercetătorilor care în experimentele lor au favorizat participarea la nivelurile bazale ale organizației. Într-o lucrare ulterioară publicată în 1976, Emery lansează două idei, dintre care una a avut un mare impact asupra reconsiderării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
planul selecției personalului. Cei care lucreează în acest domeniu au început să-și pună diferite întrebări: Dacă selectăm oameni după aptitudini, de ce nu i-am selecta și după predispoziția lor de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți? N-am putea oare testa oamenii pentru a afla cât de mult posedă atributul de a fi satisfăcuți în muncă? După opinia noastră, abordarea dispozițională a satisfacției în muncă are cel puțin două limite. Mai întâi este discriminatorie, deoarece pornindu-se de la postulatele ei i
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
muncitori și superiori; de asemenea, au contribuit la ritualizarea conflictelor, fapt care, după cum se exprimă autorul, permite o minimă predictibilitate a conflictelor; • conflictul stabilește și menține un echilibru al puteriii, el fiind uneori singura posibilitate pentru adversari de a-și testa propriile forțe. Dintr-o perspectivă mai amplă, conflictul este interpretat de sociologi ca un mecanism de reechilibrare a forțelor în vederea menținerii și consolidării sistemelor sociale. Așadar două sunt ideile susținute de sociologia conflictului: 1. caracterul fundamental al conflictului, dat de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
personalitate, sex, cultură etc.?; 7. cum decid asupra unor aspecte ca: „unde să ne întâlnim?”, „cine să facă prima ofertă?”, „cât de sus îmi pot ridica pretențiile?”; 8. cum trec în mod concret de la elaborarea soluțiilor la angajamente?; 9. cum testez ideile noii metode fără prea mari riscuri?; 10. modul de negociere are întradevăr eficiență și în fața unui adversar mai puternic sau în ce fel sporesc puterea mea de negociere? După opinia noastră, toate aceste întrebări ilustrează cel mai bine caracteristicile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai avansate indivizii experimentează consecințe mai grave decât în fazele inițiale. La o analiză main atentă, se constată că modelul fazic propus de Golembiewski și Munzenrider − fără a dispune de o logică internă, precum și de mari posibilități de a fi testat empiric − are unele „slăbiciuni”. Astfel, fazele descrise nu corespund unui proces de evoluție a burnout-ului, ci mai degrabă unor modalități de manifestare a lui (virulente sau mai puțin virulente), fapt care face ca noțiunea de fază să fie oarecum confuză
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
succesul generației lui Adomniței, să vedem cum se conturează succesul lui Adomniței însuși. Ideea strălucită pe care ministrul vrea s-o pună cu orice preț în practică este desființarea examenelor de admitere la liceu. Elevilor nu li se vor mai testa cunoștințele de către o aceeași comisie de examinare. Vor veni toți gata examinați, de la școlile unde ei și profesorii se vor fi ostenit. Media mai mare, obținută oriunde, va fi singura care va conta. Fiindcă un examen de departajare a concurenților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
în spațiul privat, cât și în cel public. II. INDICATORI FOLOSIȚI ÎN ANALIZĂ Drept măsuri ale practicii și afilierii religioase au fost folosite: practica religioasă în spațiul public, practica religioasă în spațiul privat și non-afilierea religioasă. Practica în spațiul public testează măsura în care individul a frecventat biserica cel puțin o dată pe lună, în timp ce practica în spațiul privat urmărește dacă persoana s-a ruga la Dumnezeu cel puțin o dată pe săptămână. Non-afilierea religioasă reprezintă procentul celor care declară că nu aparțin
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
deschis piața către instituții religioase noi, indivizii putând să aleagă între multe oferte. Cu toate acestea Inglehart și Norris (2004) arată că analiza datelor empirice nu susține această ipoteză. La o concluzie similară ajung și Halman și Draulans (2004) care testează teoria cererii și ofertei în cazul țărilor europene și o infirmă. Dincolo de efectul secularizării și de cel al liberalizării pieței bunurilor religioase, ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist asupra religiei este de așteptat să fi avut un impact asupra religiozității
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
539 -0,151 R 0,670 0,727 0,710 R2 0,450 0,528 0,504 R2 ajustat 0,407 0,472 0,449 ***p<0,001; **p<0,01; *p<0,05 Date: EVS 1999 Un alt aspect testat de către modelele de regresie este efectul nivelului de dezvoltare asupra gradului de religiozitate. În primul model, care include între predictori doar Produsul Intern Brut, regresia evidențiază un efect semnificativ dar mai redus al PIB-ului asupra credinței religioase. Conform modelului
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Scopul analizei ai fost cel de a determina impactul religiozității asupra celorlalte domenii valorice luate în considerare și de a compara acest impact pentru țări diferite. Astfel, analiza trebuie să utilizeze măsuri similare ale indicatorilor în țări diferite. Pentru a testa efectul religiozității asupra valorilor legate de muncă, politică și relații de gen au fost construite trei modele de Ecuații Structurale. Fiecare model a fost construit pornindu-se de la setul de date culese în România în cadrul cercetării Studiul Valorilor Europene (EVS
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
referitoare la nivelul încrederii pe care o au românii în biserică. Astfel este de așteptat ca încrederea ridicată în biserică să fie determinată de gradul de religiozitate sporit al românilor, comparativ cu alte state europene. În plus, Listhaug și Wiberg testează efectul orientării ideologice asupra gradului de credibilitate al bisericii și arată că persoanele cu orientare ideologică de dreapta, spre conservatorism, tind să fie mai suportive față de biserică, favorizând instituțiile care apără ordinea tradițională. Inglehart (1997) leagă încrederea sporită în instituția
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ordin individual, cum ar fi credința religioasă crescută, orientarea ideologică, insatisfacția față de funcționarea celorlalte instituții ale statului și educația redusă, și de ordin macrosocial, de tipul dezvoltarea socio-economică mai scăzută asociată cu o perioadă de vulnerabilitate economică ridicată. Pentru a testa această ipoteză voi folosi date de tip cantitativ, comparative la nivel european, care permit atât evaluare factorilor de ordin individual, cât și a celor de tip macrosocial. III. STRATEGIA DE ANALIZĂ ȘI DESCRIEREA INDICATORILOR Pentru a pune în evidență caracteristicile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ca măsură a religiozității. Orientarea ideologică stânga dreapta a fost măsurată tot pe o scală cu 10 puncte, unde 1 indică preferința maximă către stânga politică, iar 10 pentru dreapta. Mândria națională, inclusă în setul de variabile dependente pentru a testa efectul orientării pro-naționaliste asupra încrederii în biserică, pornind de la idee că biserica este strâns legată de identitatea națională românească, a fost operaționalizată prin răspunsurile la întrebarea Cât de mândru vă simțiți că sunteți cetățean al României?, răspunsurile variind de la 1
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
semnifică deloc mândru și 4 foarte mândru. Tot între perdictorii (determinanții) de ordin individual am inclus satisfacția fața de guvernarea țării, măsurată pe o scala de la 1 la 10, unde 1 indică insatisfacție și 10 satisfacție față de guvernare, pentru a testa ipoteza efectul insatisfacției față de alte instituții asupra gradului de credibilitate al bisericii. De asemenea, am testat efectul unor indicatori ai statusului socio-demografic, cu impact asupra încrederii în biserică, cum ar fi vârsta, venitul familiei și apartenența la sexul feminin. Efectul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
satisfacția fața de guvernarea țării, măsurată pe o scala de la 1 la 10, unde 1 indică insatisfacție și 10 satisfacție față de guvernare, pentru a testa ipoteza efectul insatisfacției față de alte instituții asupra gradului de credibilitate al bisericii. De asemenea, am testat efectul unor indicatori ai statusului socio-demografic, cu impact asupra încrederii în biserică, cum ar fi vârsta, venitul familiei și apartenența la sexul feminin. Efectul educației a fost testat prin includerea în seria variabilelor independente a vârstei la care persoana și-
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
față de alte instituții asupra gradului de credibilitate al bisericii. De asemenea, am testat efectul unor indicatori ai statusului socio-demografic, cu impact asupra încrederii în biserică, cum ar fi vârsta, venitul familiei și apartenența la sexul feminin. Efectul educației a fost testat prin includerea în seria variabilelor independente a vârstei la care persoana și-a încheiat studiile. Predictorii de nivel macrosocial folosiți au încercat să surprindă atât efectul gradului de dezvoltare soci-economică a statelor europene, cât și pe cel al vulnerabilității în fața
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
macrosocial folosiți au încercat să surprindă atât efectul gradului de dezvoltare soci-economică a statelor europene, cât și pe cel al vulnerabilității în fața riscurilor sociale. Astfel am folosit Produsul Intern Brut ca prim indicator al gradului de dezvoltare socială și economică, testând totodată și efectul ponderii populației cu studii superioare și al speranței medii de viață, ultimul indicând nu numai dezvoltarea socială, ci și gradul de vulnerabilitate existențială specific societății respective. IV. ÎNCREDEREA ÎN BISERICĂ: ROMÂNIA VERSUS EUROPA Analiza din perspectivă longitudinală
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
biserică, cu excepția venitului. Datele validează atât ipoteza efectului orientărilor de valoare, cât și pe cea a evaluării instituțiilor statului asupra încrederii în biserică. În plus, atât educația, cât și vârsta și sexul au impact semnificativ asupra variabilei dependente. Următoarele două testează pe lângă efectul factorilor de ordin individual, pe cel al predictorilor de tip macrosocial însă fără să includă și interacțiuni între variabilele situate pe primul nivel și cele situate pe nivelul al doilea. Pentru a evita multi-colinearitatea între PIB și speranța
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mare în cazul modelului care include speranța medie de viață (modelul 2 2), am optat să construiesc eventualele interacțiuni între variabilele situate la nivelul 1 și cele de nivel 2 pe modelul care include speranța medie de viață. Modelele 3 6 testează suplimentar efectul interacțiunilor dintre variabilele de nivel individual și cele măsurate la nivel de țară. Conform datelor din Tabelul 5.1 modelul 5 explică cel mai mult din variația variabilei dependente. Însa diferențele dintre acesta și celelalte modele cu interacțiuni
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de nivel individual și cele măsurate la nivel de țară. Conform datelor din Tabelul 5.1 modelul 5 explică cel mai mult din variația variabilei dependente. Însa diferențele dintre acesta și celelalte modele cu interacțiuni sunt destul de mici, acest model testând spre deosebire de modelele 3, 5 și 6 efectul ponderii populației cu studii superioare asupra religiozității individuale. Analizele de tip multi-nivel relevă efectul semnificativ al gradului de dezvoltare socială asupra încrederii în biserica, în mod separat și PIB-ul și speranța medie
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Bosker, 2002 [1999]) ***p<0,001; **p<0,01; *<0,05 Un efect similar îl are nivelul de dezvoltare socială și asupra evaluării guvernării. În primele trei modele relația dintre evaluarea guvernării și încrederea în biserică este una pozitivă. Dacă testăm însă efectul interacțiunii dintre nivelul de dezvoltare și evaluarea guvernării efectul se schimba. Astfel, în societățile cu nivel ridicat de dezvoltare socială evaluarea pozitivă a guvernării determină încredere în biserica, în timp ce în societățile cu dezvoltare mai redusă evaluarea negativă a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
EVS 1990 sau EVS 2000. Cu toate acestea este vorba despre același set de date în ambele cazuri 5 Pentru detalii cu privire la modul de culegere a datelor vezi www.soros.ro 6 Pentru toate cele trei modele mulți-coliniaritatea a fost testată cu ajutorul Toleranței. Pentru toți predictorii incluși în modelele prezentate Toleranța nu a scăzut sub 0,600 fapt care nu indică existența mulți-coliniarității predictorilor. 7 Arhweiler (2002) prezintă pe larg rolul jucat de împărații bizantini în modelarea ideologiei și dogmelor promovate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
metastazic cât și ca tratament adjuvant, la paciente cu tumori care prezintă amplificarea/supraexpresia genei her-2. Mecanismul de acțiune al trastuzumab nu este încă elucidat, dar se pare că acesta inhibă calea de semnalizare PI3K precum și angiogeneza. De asemenea, se testează un nou anticorp monoclonal anti- HER-2, pertuzumab, care se leagă de domeniul extracelular al proteinei HER-2, împiedicând steric formarea heterodimerilor. Tratarea celulelor liniei BT474 cu combinația trastuzumab și pertuzumab, a dus la creșterea apoptozei și stoparea creșterii celulare (Valabrega și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din sânge, de exemplu) este homozigot pentru un marker particular, markerul respectiv nu oferă informație despre pierderea alelică în ADN din tumori. Utilizând însă microsateliți polimorfici, se minimalizează proporția acestor probe nerelevante. Studiile clasice LOH suferă de necesitatea de a testa un spectru mare de markeri și de a analiza date prin cuantificarea intensității benzilor. Majoritatea probelor din tumori conțin un amestec de țesut tumoral și netumoral, astfel că ceea ce se observă este adesea o descreștere a intensității relative, mai curând
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]