5,710 matches
-
complexitatea enunțurilor efective, atunci cînd același enunț asociază mai multe funcții a căror punere în relație este dificilă. În orice caz, aceste tipologii se sprijină pe principii sociologice și psihologice fundamentate chiar ele pe postulate filozofice implicite greu de validat. Tipologiile situaționale evocă domeniul activității sociale în care se exercită discursul și, astfel, s-au realizat clasificări care grupează discursurile în funcție de diferite domenii sociale (școală, familie, media etc.). Se obțin în acest mod genuri de discurs raportabile la anumite locuri (genurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în școală, în spital etc.) sau în anumite sectoare (genurile jurnalistice, genurile politice etc.), însă trebuie să se țină cont de relația dintre genurile instituționalizate proprii unui loc (precum cursurile din școală) și genurile efective (precum conversațiile dintre cursuri). Există tipologii care au în vedere statutul participanților (superioritate - inferioritate, vîrstă, apartenență sau non-apartenență la același grup etnic etc.). Unele dintre tipologii au la bază poziționările ideologice, așa cum este discursul patronal într-o anumită epocă și într-un anumit spațiu. Vorbirea efectivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de relația dintre genurile instituționalizate proprii unui loc (precum cursurile din școală) și genurile efective (precum conversațiile dintre cursuri). Există tipologii care au în vedere statutul participanților (superioritate - inferioritate, vîrstă, apartenență sau non-apartenență la același grup etnic etc.). Unele dintre tipologii au la bază poziționările ideologice, așa cum este discursul patronal într-o anumită epocă și într-un anumit spațiu. Vorbirea efectivă în care se antrenează locutorul este clasificată de obicei în genuri de discurs și, mai rar, în genuri de texte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evoluția împrejurărilor sociale și de comunicare. De aceea, nu se pot analiza și clasifica genurile decît apelînd la criterii eterogene (precum statutul participanților, mediul, scopul, locul și momentul, organizarea textuală) și, în consecință, din motive de eficiență, s-au stabilit tipologii în interiorul unor domenii delimitate (genurile filozofiei, genurile informațiilor televizate etc.). Mai multe clasificări și, deci, mai multe tipologii sînt posibile pentru același obiect, încît se poate afirma că, în definitiv, în tipologii rămîne numai problema eficacității, care este legată de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
criterii eterogene (precum statutul participanților, mediul, scopul, locul și momentul, organizarea textuală) și, în consecință, din motive de eficiență, s-au stabilit tipologii în interiorul unor domenii delimitate (genurile filozofiei, genurile informațiilor televizate etc.). Mai multe clasificări și, deci, mai multe tipologii sînt posibile pentru același obiect, încît se poate afirma că, în definitiv, în tipologii rămîne numai problema eficacității, care este legată de natura variabilelor și de numărul lor. Pentru a depăși dificultățile care apar în asemenea condiții, P. Charaudeau a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
consecință, din motive de eficiență, s-au stabilit tipologii în interiorul unor domenii delimitate (genurile filozofiei, genurile informațiilor televizate etc.). Mai multe clasificări și, deci, mai multe tipologii sînt posibile pentru același obiect, încît se poate afirma că, în definitiv, în tipologii rămîne numai problema eficacității, care este legată de natura variabilelor și de numărul lor. Pentru a depăși dificultățile care apar în asemenea condiții, P. Charaudeau a propus o ierarhie a criteriilor: mai întîi, descrierea caracteristicilor situaționale, corespunzătoare locului și constrîngerilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursurilor științifice, literare etc.), care rezultă printr-o creștere a complexității genurilor primare. Perspectiva specifică a n a l i z e i d i s c u r s u l u i nu se poate realiza printr-o tipologie bazată numai pe aspecte lingvistice sau numai pe aspecte situaționale și, de aceea, trebuie avute în vedere ambele criterii, deși este inevitabilă privilegierea tipologiilor care asociază proprietățile lingvistice cu restricțiile ce țin de genurile de discurs. Există direcții de cercetare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i s c u r s u l u i nu se poate realiza printr-o tipologie bazată numai pe aspecte lingvistice sau numai pe aspecte situaționale și, de aceea, trebuie avute în vedere ambele criterii, deși este inevitabilă privilegierea tipologiilor care asociază proprietățile lingvistice cu restricțiile ce țin de genurile de discurs. Există direcții de cercetare care preferă realizarea tipologiei textului în locul celei a discursului, pornind de la faptul că orice text este determinat, în producerea și în recepția lui, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aspecte lingvistice sau numai pe aspecte situaționale și, de aceea, trebuie avute în vedere ambele criterii, deși este inevitabilă privilegierea tipologiilor care asociază proprietățile lingvistice cu restricțiile ce țin de genurile de discurs. Există direcții de cercetare care preferă realizarea tipologiei textului în locul celei a discursului, pornind de la faptul că orice text este determinat, în producerea și în recepția lui, de o triplă orientare: pe de o parte, el este dialogal sau monologal, pe de altă parte, el ține de cel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conceptul "tip de discurs", s-a constatat că efectuarea clasificărilor în tipuri și genuri de discurs este deseori nesatisfăcătoare și nu exclude categorizările care se încrucișează. Pe de altă parte, obiectul analizei discursului nu este în mod fundamental legat de tipologie, fiindcă urmărește să construiască modele de relații între discursivitate și exterioritățile ei sau cel puțin de a descrie formele de amestec a modului de enunțare și a mediului social determinat. Cuvîntul topologie este un termen matematic cu semnificația "studiu al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
topologia cîmpurilor discursive permite opunerea descrierilor lingvistice, bazate pe regularități, plasărilor, care nu sînt nici ideologice și nici sociologice, dar permit problematizarea descrierii discursului, fiindcă sînt în măsură să clarifice selecțiile enunțiative și să asigure controlul producțiilor verbale. V. mediologie, tipologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOS. Termenul grecesc topos (pl. topoi) corespunde expresiei latinești locus (communis) (fr. lieu (commun), rom. loc (comun) ca element al unei topici sau euristici). O topică (fr. topique) este un sistem empiric de organizare și sistematizare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de bază textul și / sau discursul), transfrastica se încadrează în sfera pragmaticii, dar recurge și la elemente de sintaxă și de semantică în vederea definirii, a descrierii și a investigării sub aspect funcțional a unităților de dincolo de enunț, precum și a stabilirii tipologiei acestora. Fiind o extensie a lingvisticii frastice, transfrastica explică procesul de constituire a textelor pornind de la combinarea frazelor (de obicei nu mai mult de două enunțuri sau replici dialogale). Analiștii discursului dispun de acest nivel minimal de analiză a conexiunilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
succesorii din secolul al XX-lea (N. Chomsky, E. Coșeriu și alții), cum ar fi viziunea dinamică asupra limbii (limba fiind simultan érgon și enérgeia), conceptualizarea raționalistă a formei interne și externe a limbii, stabilirea unor criterii pentru gruparea în tipologii a limbilor, relativismul lingvistic etc. Lucrări de referință: Über das vergleichende Sprachstudium in Beziehung auf die verschiedenen Epochen der Sprachentwicklung, 1820; Über die Aufgabe des Geschichtsschreibers, 1821; Über die Entstehung der grammatischen Formen und ihren Einfluss auf die Ideenentwicklung, 1822
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de pragmatică a textului literar, Editura Academiei, București, 1991; Conversația: structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, ALL, București, 1995; ed. a II-a (revăzută), 1999; (coord.) Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, Editura Universității București, 2002; Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, All, București, 2003. Gheorghe IVĂNESCU (1912-1987), profesor la Universitatea "Al. I Cuza"din Iași, la Universitatea din Timișoara și la Universitatea din Craiova, lingvist și filolog, specialist în lingvistică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sommes tous des cannibales, Seuil, Paris, 2013. Steven C. LEVINSON (n. 1947), profesor britanic, specialist în pragmatică, antropologie culturală, psiholingvistică și lingvistică comparată. Preocupat de relația dintre limbaj și cogniție, deschide noi perspective de investigare în pragmatica lingvistică, interacțiunea verbală, tipologia semantică, limbajul spațial ș.a. Contribuțiile la promovarea teoriei politeții și a conversației au influențat domeniul analizei discursului. Lucrări de referință: Pragmatics, Cambridge University Press, Cambridge, 1983; (în colab. cu Brown, Penelope) Politeness: Some Universals in Language Usage, Cambridge University Press
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deosebirile lor. Astfel, potopul, învierea lui Hristos, botezul creștin prezintă o analogie fundamentală de structură. Astfel, trecerea Mării Roșii prefigurează în aceeași măsură Învierea și Botezul, arătând puterea lui Dumnezeu, care îl eliberează pe poporul Său de robia puterilor răului. Tipologia exprimă astfel inteligibilitatea proprie istoriei.55 Hermeneutica biblică recunoaște existența a patru sensuri în interpretarea biblică. În perioada medievală ea era semnificată de faimoasa Quadriga, sensul cvuadruplu al Scripturii: literal, alegoric, moral/tropologic și anagogic 56. Dacă înșiși apostolii au
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
spațiu-hățiș, care deconstruiește și înghite tot, care adâncește perspectiva scenică. Povești de familie, făcut tot la Paris, aduce în prim-plan teatralitatea convenției asumării de rol (copiii devin părinți și preiau toate clișeele autoritare) care propune o continuă transformare de tipologii. „A mânca“ e cea mai activă strategie de consumism intim și social În 69, identitatea e structura de rezistență și de permeabilitate din spectacol. Anunțul din ziar - căutarea bărbatului dispus să fie devorat - dă start-ul suprapunerii unor medii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
alt punct de vedere, Frank ar fi personajul negativ, respingerea lui ar fi privită ca „rezistență la un act de manipulare”, ca o comuniune pozitivă ce o unește pe Evelina cu mama sa. Vom descoperi modelul acestor interpretări opuse în tipologia rolurilor imaginată de Greimas, și îl vom discuta în Capitolul 4. Dar acum, și nu pentru ultima oară, să ridicăm chestiunea reductivismului. Nu reprezintă oare curajoasa anatomie proppiană a basmelor un procedeu care distorsionează inutil, de vreme ce lasă la o parte
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a purta mesaj”: Un discurs este o „propoziție” lungă.... așa cum o propoziție ... este un „discurs” scurt. (Barthes, 1977: 83) În acest eseu timpuriu, Barthes pune accentul pe necesitatea de a separa diferitele nivele de analiză, cît și pe necesitatea unei tipologii ierarhizate de unități. El propune trei nivele majore în structura narativă: 1. funcțiile (ca în Propp, Bremond) 2. acțiunile (referindu-se aici la personaje , așa cum Greimas - discutat mai jos - îi numește actanți) 3. narația (echivalentul a ceea ce am numit discurs
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ale focalizării? Mieke Bal (1985) pare să nu agreeze o distincție detaliată a tipurilor de focalizare, arătîndu- și mai degrabă interesul pentru accentuarea nivelurilor implicate. Spre deosebire de ea, Rimmon- Kenan (1983), în mod evident sub influența lui Uspenski (1973), încerca o tipologie a ceea ce s- ar numi „fațetele focalizării”, cele mai importante fiind de natură perceptivă, psihologică și ideologică, fiecare dintre ele permițînd variații majore în forța și amploarea focalizării. De exemplu, în ceea ce privește dimensiunea perceptivă, focalizatorul se poate bucura (și raporta la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
arăta Walter Ong (1975), publicul autorului este întotdeauna imaginar, o țintă temporară convenibilă. Cititorii reali și publicul real pot percepe narațiunile într-un mod imprevizibil, din puncte de vedere diferite, și pot chiar vedea cu totul alți autori. 3.7. Tipologia modurilor narative (după Simpson) Critica literară folosește o paletă bogată de termeni bine definiți pentru a distinge între diferitele tipuri de narator și, prin extensie, tipurile de narație. Mulți dintre acești termeni se pot construi în perechi binare: narație la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fiecăruia din cele șase tipuri ale raportului putem distinge un grad mai mare sau mai mic de specificitate, profunzime și înțelegere. (Vezi și demonstrațiile asupra narației, cu un grad mare de subiectivism, de Rimmon-Kenan și Bal.) Dar există și alte tipologii naratoriale ce merită consultate, inclusiv cea a lui Uspenski (1973), sau o variantă simplificată a acesteia elaborată de Fowler (1986). Mai recent, Simpson (1993) propune un model revizuit și adăugit după schema Uspenski/Fowler, valoros nu doar prin preocuparea pentru
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
la persoana întîi, B reprezintă narația la persoana a treia, în cadrul căreia R denotă Rezonerul, iar N simbolizează opțiunea Naratorială impersonală. O altă variantă de a reda această clasificare tripartită este utilizarea de pronume personale care să eticheteze cele trei tipologii: narație în termenii lui eu, el/ea și, respectiv, ei/ele. După ce am denumit, utilizînd terminologia lui Simpson, narația la persoana întîi și am notat-o cu A, narația în termenii lui eu nu mai are nevoie de explicații suplimentare
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
prea multe lucruri în referința marginală sau în personaj. Faptele de fundal și punctele de vedere au atingere cu cerșetorii victorieni reali, în general: acest cerșetor anume poate fi unul special - Sherlock Holmes deghizat, sau careva cu puteri mistice - așa că tipologia ne ajută destul de puțin cînd e vorba să îl analizăm pe personajul în cauză. Faptul esențial, în pofida nevoii de revizuire și amendamente - pe măsura înaintării în lectură, evaluările noastre probabilistice se cer retușate - este că ne asumăm acest gen de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
normal de tipuri umane, morfologice și fiziopatologice, nu este deloc nelimitat, ci dimpotrivă, el este restrâns la un joc relativ redus de tipare, determinate de predominanțele funcționale, care precum se știe, nu sunt nici ele nelimitate. Din lucrările moderne asupra tipologiei umane rezultă următoarele două postulate fundamentale: 1. Toate particularitățile unui individ uman sunt determinate în raport cu tipul său general. 2. Tipurile posibile în ordinea normală sunt întotdeauna limitate ca număr, ceea ce le fac cognoscibile și descriptibile. Urmează deci, că particularitățile morfologice
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]