4,226 matches
-
foarfeca pe fundul apei dintr-un material gros, fetițe care plâng în jurul unui borcan cu dulceață de nuci verzi, care se fac „frați de cruce“, iar apoi pleacă din copilărie „fără zgomot, cu părere de rău și încercând să nu trântească ușa“, ființe lipicioase și fragile ca șerbeturile zaharisite se dizolvă și se ascund într-o lume solidară, dar nefericită și tristă. Ana Maria Sandu folosește în Fata din casa vagon, care stă sub semnul romanului lui Vladimir Nabokov, Ada sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
sau scuter. Dorința de a călători corespunde dorinței interioare de schimbare. F. Iritabilitate. Pacienții tuberculinici sunt născuți iritabili și mânioși, plâng și sunt neliniștiți la prima trezire. Ei exprimă accese temperamentale, caracterizate prin violență, lovituri, îi zgârie pe alții, se trântesc la pământ, răcnind atât de tare încât este posibil să primească ceea ce vor. G. Tendința de a distruge la un pacient ne poate face să ne gândim la Tuberculinum. Sunt remedii mari în homeopatie cu această tendință. Exemplu: își izbește
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
3.2.5. Emisie de sunete, de miros, de substanțe: ● reflexive: a se prelinge (primar); a se aprinde 34, a se descărca 35, a se difuza, a se infiltra, a se propaga, a se răspândi, a se revărsa, a se trânti (derivate); ● nereflexive: a asuda, a curge, a exploda, a izvorî, a transpira, a țâșni (primare); a picura (derivat). Am considerat ca fiind esențială pentru această subclasă semantică de verbe informația semantică [emisie involuntară de sunete, miros, substanțe]. Verbele din această
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
răspândește în toată camera tranz.: Ion răspândește parfum în toată camera part. răspândit, -ă nom. răspândirea, răspânditul A SE REVĂRSA Râul se revarsă din cauza precipitațiilor tranz.: Politicienii revarsă insulte unii asupra altora part. revărsat, -ă nom. revărsarea, revărsatul A SE TRÂNTI Ușa se trântește din cauza vântului tranz.: Vântul trântește ușa part. trântit, -ă nom. trântirea, trântitul NEREFLEXIVE A PICURA Apa picură din tavan tranz: Ion picură apă pe podea, ca s-o enerveze pe Ioana part. picurat, -ă nom. picurarea, picuratul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
camera tranz.: Ion răspândește parfum în toată camera part. răspândit, -ă nom. răspândirea, răspânditul A SE REVĂRSA Râul se revarsă din cauza precipitațiilor tranz.: Politicienii revarsă insulte unii asupra altora part. revărsat, -ă nom. revărsarea, revărsatul A SE TRÂNTI Ușa se trântește din cauza vântului tranz.: Vântul trântește ușa part. trântit, -ă nom. trântirea, trântitul NEREFLEXIVE A PICURA Apa picură din tavan tranz: Ion picură apă pe podea, ca s-o enerveze pe Ioana part. picurat, -ă nom. picurarea, picuratul (f) ASPECTUALE REFLEXIVE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în toată camera part. răspândit, -ă nom. răspândirea, răspânditul A SE REVĂRSA Râul se revarsă din cauza precipitațiilor tranz.: Politicienii revarsă insulte unii asupra altora part. revărsat, -ă nom. revărsarea, revărsatul A SE TRÂNTI Ușa se trântește din cauza vântului tranz.: Vântul trântește ușa part. trântit, -ă nom. trântirea, trântitul NEREFLEXIVE A PICURA Apa picură din tavan tranz: Ion picură apă pe podea, ca s-o enerveze pe Ioana part. picurat, -ă nom. picurarea, picuratul (f) ASPECTUALE REFLEXIVE A SE DECLANȘA Nașterea s-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. răspândit, -ă nom. răspândirea, răspânditul A SE REVĂRSA Râul se revarsă din cauza precipitațiilor tranz.: Politicienii revarsă insulte unii asupra altora part. revărsat, -ă nom. revărsarea, revărsatul A SE TRÂNTI Ușa se trântește din cauza vântului tranz.: Vântul trântește ușa part. trântit, -ă nom. trântirea, trântitul NEREFLEXIVE A PICURA Apa picură din tavan tranz: Ion picură apă pe podea, ca s-o enerveze pe Ioana part. picurat, -ă nom. picurarea, picuratul (f) ASPECTUALE REFLEXIVE A SE DECLANȘA Nașterea s-a declanșat pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lui Marin Preda, victimă a bețiilor stimulate de cheflii, ("de la Dinescu Mircea care "l-a scos două ore" de la Editura "Cartea Românească"", în după-amiaza zilei de 15 mai 1990 și până la Mazilescu Virgil, care l-a dus și "l-a trântit" în patul din camera sa de la Mogoșoaia... în jurul orei două în dimineața zilei de 16 mai"). Nu altfel se va întâmpla și cu Nichita Stănescu, altă victimă celebră a "hașișinilor". Theodor Codreanu caută izvoarele "mitului personal" (Charles Mauron) al lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de pitoresc a haltei, în restul anului tai la lemne, sobe, teracotă, orice! prin generalizare și frumusețea, două zile de lucru, și azi și mîine, arondați la poliția Toplița, nu le pasă! că îți mai dă și amendă, dar îți trîntește ghișeul în nas! chitanțe, tot, am plătit, de făcut poza măcar mîine și apoi încă o săptămînă, să le ridicăm! dinți rari și înnegriți, am dat mîna cu tine cu mărturia vieții, Voșlăbeni frumusețea locului și acel unchi de pe aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adus aminte din copilărie episoadele triste. Ferm, apuc indianul de căpățînă și-l pun în sacoșă. Cînd aveți banii, îmi telefonați. Furios, balaurul își schimbă culoarea în negru. Nu mai am nevoie de nimic! Du-te dracului de nesimțit. Ies trîntind ușa. Am simțit, de fapt, o rupere totală de trecut. Singurul regret a fost că nu mai purtam cămeșoiul acela, ca să-i arăt ostentativ intimitățile. Și să-i ard și vreo palmă dobitocului... Sau să-i dau cu indianul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-o vreo 20 de metri și apoi aceasta s-a prăbușit peste o parcare. Din fericire, în parcare era o singură mașină, o Dacia 1300, cumpărată cu vreo trei decenii în urmă. Mai era și o bătrînă care a fost trîntită la pămînt, suferind cîteva fracturi. Colocatarii s-au adunat și clocoteau de nervii întinși să plesnească. Ne omoară cu zile! Noi nu i-am dat voie, dar zicea că are voie de la Primărie. Dacă erau copiii noștri acolo? Noroc că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și el ceva șanse de izbîndă. Părul mi se zburlește și încet, încet, un soi de panică mă încearcă. Încerc marea cu degetul. Moș Leo, dar știi ce a făcut și a dres banditul ăsta, nu? Și, ce? Uite așa trîntesc ștampila pe el! Doamne, boșorogul ăsta bețiv îmi anihilează votul meu. Eu care sînt un om de cultură, deștept nu glumă și care am fost... am făcut și am dres. Mă revolt și îmi vine să fac ceva, chiar nelegiuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
țară. Dorin Robu se ridică și el. Este solemn și îngînă același refren. Oponentul stă ostentativ jos și rîde. Cabotinilor, țipă către noi. Spre surprinderea mea, Dorin Robu apucă halba de bere și o toarnă în capul republicanului. Apoi o trîntește în scăfîrlia cheală a acestuia. Destul de tare ca să se facă zob. Halba, nu scăfîrlia. Mă uit roată să văd cîtă lume a asistat la penibila scenă. Erau doar cinci bărbați, care se amuzau copios. Oponentul, adică cel cu halba în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
abia și pilotul ăsta afurisit s-a albit de frică. Coborîm la Gardaia, curenții verticali sînt prea puternici... ne anunță agitat. Numai să coborîm noi, să nu ne coboare o rafală, glumim negru. De două ori bondarul era să fie trîntit de nisip înainte de a atinge pista. Dar ce contact cu pista! Cînd ne-a bușit o dată, ne-a intrat capul în gît! Mai aveam vreo 250 km pînă la destinație, dar nu ne-am mai urcat în avionaș. Cu mașina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ne amețea de-a binelea. Apoi marea se liniștea și noi reluam joaca. Valul cel nebun venea la intervale regulate, apoi din ce în ce mai des. Noi nu realizam pericolul și lăsam copiii să se hîrjonească prin apă. Un alt val furios ne trîntește la pămînt. Raluca se ridică amețită, tușește puțin și nu realizează că nu mai are sutien. Pudicii se uită fugitiv, lacomii boldesc ochii, iar Ionică țipă disperat: Fii atentă... Ce? întreabă Raluca. Sutienul! zbiară Ionuț. Un țipăt studiat și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o bombă spre ceea ce a rămas din "obiectiv". Mîncarea pentru praznic se amestecă cu resturile mesenilor și sîngele ars devine cărbune negru. Vuk nu înțelege și rămîne cu gura căscată. A fost o explozie aproape, foarte aproape, care l-a trîntit și l-a amețit. Doamne, putea să-i ... Se oprește holbat la fumul și praful înecăcios care se ridica pe locul unde a fost casa vecinilor. Vuk nu-și crede ochilor, apoi refuză să accepte realitatea. Aleargă nebun și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că Rafael și familia lui nu știau să ciocnească ouă roșii. Nu mai vorbesc de înțelegerea semnificației "Hristos a Înviat!" Departe de a fi un ateu, grădinarul meu nu avea însă nici cele mai vagi cunoștințe despre credință în general. Trîntește cam fără chef toporul și nu se străduiește să aplice lovituri precise, care să cumuleze eforturile succesive. Muncă de om dezinteresat de productivitatea muncii și, mai ales, de om pentru care timpul este infinit și nu grăbește nicicum efemerele existențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de frică să nu se răzgîn dească. Are dreptate. Orice bruscare verbală o va răsturna cu cracii în sus pe pat. Marilu tîrîie ostentativ picioarele, geme ostentativ și oftează din toți rărunchii, tot ostentativ. Se duce mai întîi la baie. Trîntește ușa cu zgomot. Rămîne în baie și nu se aude nici o mișcare. Raul se enervează rău și țipă cît îl ține gura: Ai adormit, hoașco?! Hoașcă ești tu cu mă-ta, țipă răspunsul Marilu. Se așterne tăcerea în apartamentul celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă ducea la vremurile dure, trăite de asasini și asasinați, de-avalma. Ochii mei semiînchiși încep să vadă cu secole în urmă. Un uragan înspăimîntător se joacă sadic cu o coajă de nucă. O urcă pe înălțimile valurilor și apoi o trîntește cu furie în hăul apelor care fierb. Oamenii clădiți din piatră luptă cu moartea care este sigură de victorie. Se rup parîme, pînze, catargul central, dar ei nu vor să moară. Țin cîrma cu mîini încleștate și izbesc nava frontal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai întotdeauna, ca o țoapă. E obraznic, agresiv, prepotent. Când e amabil sau „modest“ o face demonstrativ, „patronizing“, de foarte sus. Îți arată, la o adică, fața lui „umană“, subteranele lui de „băiat de comitet“. Uneori are veleități culturale: îți trântește câte un citat fin, invocă, vag plictisit, câte o carte la modă. De fapt, are un dispreț suveran pentru intelectuali: îi manevrează, îi momește, îi cumpără. Noii îmbogățiți cred, de asemenea, că banii sunt o justificare suficientă pentru orice tip
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu-i face rău, câtă vreme ea are „legitimitatea“ fidelității. Devotat „cauzei“, el pendulează fără jenă între opțiuni ireconciliabile: nu consecvența e problema lui, ci obediența fără breșă. I se ordonă să fie principial, e principial. Gesticulează isteric, ridică glasul, trântește ușa. I se ordonă, dimpotrivă, să fenteze discret, s-o lase moale, să adulmece dejecția, o face surâ zând, cu conștiința împăcată: așa e jocul, așa i s-a spus. Nu poți anticipa reacțiile unui astfel de ins. Ba te
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Bobocu - Buzău. Așa se recrutau pe atunci candidații pentru viitorii piloți. Mă pregăteam pentru plecare. Valiză era făcută, era seara târziu și eu mai scriam ceva la lumină lămpii. Părinții dormeau, când au năvălit niște oameni în uniforme, m-au trântit de toți pereții, au tăbărât peste părinții mei și tot îl întrebau pe tata : unde îți este pistolul, unde l-ai ascuns ?!. În câteva minute casa noastră arată că după potop. Totul era răscolit, totul era răvășit. L-au luat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
la care se mai adăuga burduful... Dar adevărata epocă a ambalării avea să vină abia atunci când tehnologia avea să capete posibilitatea de a oferi materiale de care te poți dispensa cu ușurință. Precum hârtia, În care iaurgiul secolului trecut Îți trântea, contra un gologan, un linguroi de iaurt; care nu curgea... sau care, făcută cornet, adăpostea o mână de măsline. Și așa s’a ajuns În epoca modernă. Vechile recipiente, ambalaje În același timp, erau Însă fie biodegradabile - a se vedea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a gonit, așa că din negru se făcuse alb de spume, s-a întors acasă singur și a început a necheza la poarta castelului, să-i dea drumul în grajd. Bătrânul Eminovici, tatăl poetului, cum îl văzu, își închipui că a trântit pe jos pe stăpâna lui și îndată împănă în toate părțile oamenii curții ca să o caute. El însuși apucă spre Verești; dar acolo îl întâmpină un țăran, care îi zise, să n-o mai caute degeaba, pentrucă nemțoaica a trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nici nu a intrat bine pe ușă și: sărut mâna, mămică!. Gata, altă noră. Sincer, Stela este foarte muncitoare, și-a luat imediat serviciu la APACA, le-au dat casă la bloc, și-a mobilat frumos toată locuința, i-a trântit lui fiul meu un băiețel frumos - pe Florin - și biata Stela s-a învățat și să suporte hachițele lui Nicu, iar când a crescut Florin mai mărișor au încetat și neplăcerile în casă, acum au vreo 46-47 ani de căsătorie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]