4,948 matches
-
pună în evidență, în mod deosebit, mai ales unul dintre acestea. Activitatea practică reprezintă sursa principală a cunoașterii, consideră J. Dewey. Maria Montessori afirmă că libertatea de manifestare a copilului este o condiție fundamentală a educației, E. Claparède consideră satisfacerea trebuințelor ca un temei al unei "educații funcționale", iar O. Decroly stabilește drept criteriu principal în organizarea și desfășurarea instrucției interesul copilului. Dragostea și respectul copilăriei sînt universale în toată istoria educației noi. 5.9.1. Statele Unite ale Americii Curentul educației
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
5) cooperarea între școală și familie trebuie să fie stimulată pentru a satisface necesitățile copilului. Printre principiile educației progresiviste se află: exprimarea și cultivarea individualității, activitatea liberă a elevilor, învățarea prin experiență. Progresivismul pretinde metode și curriculum individualizate, fondate pe trebuințele și interesele actuale ale copilului. Reprezentantul cel mai de seamă al progresivismului este John Dewey. În 1896, el înființează o școală experimentală la Universitatea din Chicago. Obiectivul său era de a experimenta metode de învățămînt corespunzînd idealului său pedagogic. În
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ci viața însăși"."261 Pentru ca școala să fie viață, trebuie să plasăm copilul în condițiile vieții, adică în condiții naturale în care activitatea este determinată de interes. Noțiunea de interes, dominantă în pedagogia lui Dewey este apropiată de noțiunea de trebuință, care apare la Rousseau. Dewey afirmă că rezultatele care se obțin la școală sînt disproporționate față de munca și eforturile profesorilor pentru că se oferă copiilor cunoștințe lipsite de interes, atît prin conținut și prin faptul că li se prezintă într-un
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
număr de obiecte, potrivit aptitudinilor sale. Era necesară organizarea unui învățămînt cît mai diversificat, potrivit posibilităților și înclinațiilor variate ale elevilor. El își numește teoria educație funcțională, deoarece era întemeiată pe tezele psihologiei funcționale. Noțiunea centrală a psihologiei funcționale este trebuința. Trebuința reprezintă motivul conduitei noastre, cauza care declanșează activitatea și apare atunci cînd se rupe echilibrul intern al organismului și se stinge imediat ce este satisfăcută, refăcîndu-se astfel echilibrul. Apar însă alte nevoi. Trebuința pune individul în stare de activitate, ceea ce
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de obiecte, potrivit aptitudinilor sale. Era necesară organizarea unui învățămînt cît mai diversificat, potrivit posibilităților și înclinațiilor variate ale elevilor. El își numește teoria educație funcțională, deoarece era întemeiată pe tezele psihologiei funcționale. Noțiunea centrală a psihologiei funcționale este trebuința. Trebuința reprezintă motivul conduitei noastre, cauza care declanșează activitatea și apare atunci cînd se rupe echilibrul intern al organismului și se stinge imediat ce este satisfăcută, refăcîndu-se astfel echilibrul. Apar însă alte nevoi. Trebuința pune individul în stare de activitate, ceea ce implică
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
funcționale. Noțiunea centrală a psihologiei funcționale este trebuința. Trebuința reprezintă motivul conduitei noastre, cauza care declanșează activitatea și apare atunci cînd se rupe echilibrul intern al organismului și se stinge imediat ce este satisfăcută, refăcîndu-se astfel echilibrul. Apar însă alte nevoi. Trebuința pune individul în stare de activitate, ceea ce implică o orientare spre obiectul capabil să-i satisfacă nevoia, care devine astfel interesant. Această sinteză cauzală obiect + trebuință se manifestă pe plan psihologic sub forma interesului. Fiecare acțiune umană reprezintă o reacție
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
organismului și se stinge imediat ce este satisfăcută, refăcîndu-se astfel echilibrul. Apar însă alte nevoi. Trebuința pune individul în stare de activitate, ceea ce implică o orientare spre obiectul capabil să-i satisfacă nevoia, care devine astfel interesant. Această sinteză cauzală obiect + trebuință se manifestă pe plan psihologic sub forma interesului. Fiecare acțiune umană reprezintă o reacție, selectată dintr-o mulțime de reacții posibile, la baza selecției aflîndu-se interesul. "Educația funcțională", spune Claparède, "este întemeiată pe necesitate: necesitatea de a ști, de a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a ști, de a cerceta, de a privi, de a munci. Necesitatea, interesul care rezultă din necesitate, iată factorul care face dintr-o reacție o acțiune adevărată."268 Interesul reprezintă principiul fundamental al activității mintale. Atunci cînd este satisfăcută o trebuință, interesul fiind intrinsec, efortul depus este mult mai mic, iar activitatea este atractivă și eficientă. Activitățile care nu satisfac o trebuință apar ca niște corvezi, provocînd dezgust și avînd o eficiență redusă. Educația nouă este funcțională, deoarece nu mai consideră
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
dintr-o reacție o acțiune adevărată."268 Interesul reprezintă principiul fundamental al activității mintale. Atunci cînd este satisfăcută o trebuință, interesul fiind intrinsec, efortul depus este mult mai mic, iar activitatea este atractivă și eficientă. Activitățile care nu satisfac o trebuință apar ca niște corvezi, provocînd dezgust și avînd o eficiență redusă. Educația nouă este funcțională, deoarece nu mai consideră inteligența o entitate, ci un instrument aflat la dispoziția copilului. Pentru ca acesta să se servească de el, trebuie să-i simtă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nouă este funcțională, deoarece nu mai consideră inteligența o entitate, ci un instrument aflat la dispoziția copilului. Pentru ca acesta să se servească de el, trebuie să-i simtă nevoia, trebuie trezit interesul său în această direcție. Numai ținînd seama de trebuințele și interesele copilului îl putem instrui mai bine și îi putem dezvolta resursele naturale. "Educația funcțională nu implică deloc că ar trebui să lăsăm copiii în seama intereselor lor spontane... Ceea ce trebuie este de a-i exploata interesele, de a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
deloc că ar trebui să lăsăm copiii în seama intereselor lor spontane... Ceea ce trebuie este de a-i exploata interesele, de a lega ceea ce urmărim să învețe de aceste interese, adică de viața sa."269 Numai activitatea care răspunde unei trebuințe are caracter atractiv. Ca toți reprezentanții educației noi, și Claparède dorește ca educația să fie organizată de așa manieră încît să urmeze natura copilului. Activitatea de învățare trebuie să constituie un mijloc prin care el își satisface o trebuință: "Ah
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
unei trebuințe are caracter atractiv. Ca toți reprezentanții educației noi, și Claparède dorește ca educația să fie organizată de așa manieră încît să urmeze natura copilului. Activitatea de învățare trebuie să constituie un mijloc prin care el își satisface o trebuință: "Ah! Dacă școala ar putea să deprindă pe copil să iubească munca! Și tocmai la aceasta țintește educația funcțională: a face pe copil să iubească munca, făcînd din ea o parte din viața sa, asociind-o plăcerii de a învinge
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
amenințarea cu un examen sau cu o pedeapsă"270. Acest mod de organizare a procesului de învățămînt înlocuiește interesul extrinsec cu unul intrinsec: copilul nu mai învață de frica pedepsei sau pentru o recompensă, ci pentru că astfel își satisface o trebuință. Educația funcțională "ia ca bază trebuința copilului, interesul său de a realiza un scop, acesta fiind stimulentul natural al activității pe care voim să-l deșteptăm în el"271. Învățarea devine atractivă cînd educatorul ține cont de pornirile naturale ale
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o pedeapsă"270. Acest mod de organizare a procesului de învățămînt înlocuiește interesul extrinsec cu unul intrinsec: copilul nu mai învață de frica pedepsei sau pentru o recompensă, ci pentru că astfel își satisface o trebuință. Educația funcțională "ia ca bază trebuința copilului, interesul său de a realiza un scop, acesta fiind stimulentul natural al activității pe care voim să-l deșteptăm în el"271. Învățarea devine atractivă cînd educatorul ține cont de pornirile naturale ale copilului. Natura copilului cere ca instrucția
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a copiilor, și anume un învățămînt bazat pe metoda "centrelor de interes", metodă prin care, prin activitate se trezesc și se dezvoltă înclinațiile și dorința pentru munca independentă. Cunoștințele sînt grupate pe ansambluri, așa cum le oferă viața, dar ordonate după trebuințele copilului. Întregul ansamblu de cunoștințe care urmează a fi asimilat de copii se împarte în patru centre de interes, corespunzînd celor patru trebuințe pe care Decroly le considera specifice ființei umane în creștere: de hrănire; de luptă împotriva intemperiilor; de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și dorința pentru munca independentă. Cunoștințele sînt grupate pe ansambluri, așa cum le oferă viața, dar ordonate după trebuințele copilului. Întregul ansamblu de cunoștințe care urmează a fi asimilat de copii se împarte în patru centre de interes, corespunzînd celor patru trebuințe pe care Decroly le considera specifice ființei umane în creștere: de hrănire; de luptă împotriva intemperiilor; de apărare contra diverselor pericole; de a lucra și de a se odihni. Decroly vroia să facă din școală o prelungire a mediului natural
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de apărare contra diverselor pericole; de a lucra și de a se odihni. Decroly vroia să facă din școală o prelungire a mediului natural al copilului, un loc în care se studiază concret realitatea, în care pedagogia se organizează în jurul trebuințelor esențiale și intereselor fiecăruia. Baza tuturor activităților pe care le face copilul fiind observația, învățătorul trebuie să-l pună în contact direct cu lumea ființelor și lucrurilor care îl înconjoară. Copilul trebuie să lucreze folosind documentele adunate de el însuși
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în care pe prim plan apar principiile educației noi, în timp ce referirile la activitatea practică sînt, adesea, sporadice și mult prea generale pentru a fi puse în aplicare. Ca și Claparède, Cousinet consideră drept criteriu fundamental al teoriei educației noi satisfacerea trebuințelor copilului. De aceea, educația se reduce la organizarea mediului "natural", care cuprindea stimuli capabili să provoace activitatea de satisfacere a trebuințelor specifice fiecărei etape de dezvoltare a copilului: " Cînd spunem că nevoile naturale trebuie satisfăcute, nu înțelegem că lucrul acesta
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pentru a fi puse în aplicare. Ca și Claparède, Cousinet consideră drept criteriu fundamental al teoriei educației noi satisfacerea trebuințelor copilului. De aceea, educația se reduce la organizarea mediului "natural", care cuprindea stimuli capabili să provoace activitatea de satisfacere a trebuințelor specifice fiecărei etape de dezvoltare a copilului: " Cînd spunem că nevoile naturale trebuie satisfăcute, nu înțelegem că lucrul acesta trebuie să-l facă educatorul, ci el trebuie să permită copilului să și le satisfacă singur, adică să nu-i stingherească
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
societății avansate de a produce cît mai mult determină indivizii să consume cît mai mult. Fiindcă nu există nici o limită în satisfacerea nevoilor, se ajunge la supraproducție, intensificîndu-se astfel dorința omului de a poseda tot mai mult, dincolo de ceea ce reprezintă trebuințele lui naturale. Într-o astfel de societate omul nu mai este liber, este dezumanizat, trebuințele sale fiind condiționate de instituțiile producătoare de bunuri și servicii. Fiindcă și-a pierdut libertatea, omul nu-și mai poate manifesta inițiativa în producerea de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Fiindcă nu există nici o limită în satisfacerea nevoilor, se ajunge la supraproducție, intensificîndu-se astfel dorința omului de a poseda tot mai mult, dincolo de ceea ce reprezintă trebuințele lui naturale. Într-o astfel de societate omul nu mai este liber, este dezumanizat, trebuințele sale fiind condiționate de instituțiile producătoare de bunuri și servicii. Fiindcă și-a pierdut libertatea, omul nu-și mai poate manifesta inițiativa în producerea de bunuri și alegerea a ceea ce consumă. Soluția găsită de el pentru a remedia această situație
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de instituțiile producătoare de bunuri și servicii. Fiindcă și-a pierdut libertatea, omul nu-și mai poate manifesta inițiativa în producerea de bunuri și alegerea a ceea ce consumă. Soluția găsită de el pentru a remedia această situație o reprezintă dispariția trebuințelor artificiale create de instituții. Fiecare om să refuze bunurile oferite de către societate și să hotărască asupra propriului consum. Școala este considerată ca fiind principalul vinovat care face să crească răul fundamental al societății (dorința de a consuma) fiindcă ea formează
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
la opera sa pedagogică, ci îmbrățișează totalitatea doctrinei sale social-politice și filosofice, concentrîndu-se îndeosebi asupra teoriei contractului social, pe care el a popularizat-o intens prin Curierul românesc. Omul este o treime" spune Heliade "și fiecare dintr-însul își are trebuințele sale, ca să ajungă la preursirea lor [...] educația este o ducere de mînă către preursirea lor." Cele trei părți de care vorbește aici sînt: trupul, duhul și inima, de unde și o "educație întreită": fizică, realizată prin practicarea meșteșugurilor, intelectuală, ce se
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Incursiunea Întreprinsă În trecutul școlii noastre merge până spre mijlocul secolului al XIX lea, perioadă În care nevoia de școli primare pe meleagurile românești era una mai mult decât stringentă. Abia după actul Unirii, săvârșit la 24 Ianuarie 1859, această trebuință urgentă a neamului nostru avea să fie Împlinită, căci Prima preocupare a guvernului Al. I. Cuza a fost, negreșit, școala sătească 1. Votată În decembrie 1864, Legea instrucțiunii publice avea să stabilească perspectivele instruirii copiilor români, prevăzând Învățământ primar gratuit
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
că trocul a apărut după prima diviziune socială a muncii, pentru că de atunci există nevoi diversificate și oameni diferiți social, ce produc bunuri diferite. Trocul este mai mult decât un dar. Este o nevoie a unui schimb, pe fondul unor trebuințe conștientizate. De aceea, nimeni nu schimbă decât ce are pentru ce are nevoie, schimbul nefiind făcut întâmplător, asemeni darului, când cel care iniția operațiunea nu avea un control asupra finalității sale. Trocul presupune existența omului, individului, cu nevoile sale, cu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]