4,445 matches
-
o doctrină ateistă, precum și asigurarea permanenței esenței ontologice în contact cu Transcendența, a mijlocirii relației dintre scara orizontală și verticala divină. Forme ale discursului subversiv Ideologia totalitară implică la nivelul manifestării sale o retorică păguboasă, contraproductivă a discursului. Întreaga ei utopie s-a axat pe dimensiunea unei practici sui generis a discursului festivist, triumfalist, urmărindu-se, cu orice preț, impunerea unei noi ordini. Instalarea retoricii totalitare a culminat, efectiv, cu schimbarea de paradigmă. Fenomenul aplicării discursului subversiv se întâlnește la noi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Muncitorii locuiesc pretutindeni �n condi?îi mizerabile (F. Engels, La question de logement, 1872-1888). Noile echipamente de serviciu public lipsesc, re?elele de circulă?îi, de canalizare, de distribuire a apei ?i a energiei s�nt insuficiente sau inexistente. De la utopie la metropol? Aceste probleme suscit? analize ?i r?spunsuri foarte diverse ?i, măi �nt�i, utopii progresiste ini?iate de precursori ai socialismului, preocupă?i �n acela?i timp de bun?starea fizic? ?i moral? a proletarilor ?i de randamentul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de serviciu public lipsesc, re?elele de circulă?îi, de canalizare, de distribuire a apei ?i a energiei s�nt insuficiente sau inexistente. De la utopie la metropol? Aceste probleme suscit? analize ?i r?spunsuri foarte diverse ?i, măi �nt�i, utopii progresiste ini?iate de precursori ai socialismului, preocupă?i �n acela?i timp de bun?starea fizic? ?i moral? a proletarilor ?i de randamentul lor că muncitori, �ntr-o nou? societate strict organizat?. R. Owen (1771-1858) este cel care �?i experimenteaz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bun?, �n care arhitectură, reg?sind sensul cosmosului, ar fi o feerie cristalin? ?i colorat?, dup? exemplul pavilionului de sticl? (expo-zi?ia Werkbunk, K�ln, 1914) de B. Taut. H. Scharoum ?i fra?îi Luckhard particip? de asemenea la aceast? utopie expresionist?. �n acela?i timp, E. Mendelsohn (1887-1953) dezvolt? un limbaj de o plastic? sculptural? foarte fluid? �n turnul Einstein (Potsdam, 1920-1921; vezi pliantul, foto 24), veritabil manifest al expresionismului care, dup? acest arhitect, �este transformarea realit??îi, c?ci
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ntr-ade-v?r, teoria să asupra �arhitecturii ra?ionale�, expus? �n L�architettura della citt� (Padova, 1966), nu denun?? �n mod explicit Carta de la Atena; ea angajeaz? un alt de-mers, �mbog??it la sursele ra?ionalismului anilor �20 cu unele utopii ale lui Boull�e (secolul al XVIII-lea), cu purismul lui Loos, cu stranietatea picturilor �metafizice� ale lui Chirico ?i mai ales cu o analiz? tipologic? rigu-roas? a arhitecturii urbane tradi?ionale. Acolo este �realismul� demersului s?u, sus?ine
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
antreprenoriat. Două studii de caz (Romulus OPRICA) / 185 Partea a III-a: SENS ȘI COMUNITATE Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând iubirea aproapelui (Daniela SOREA) / 207 Credința și coeziunea socială în contextul destrămării identităților collective (Ionuț Mihai POPESCU) / 227 Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului (Viorel POPA) / 259 Postfață. Dreptatea, solidaritatea și tehnologia puterii (Corneliu BÎLBĂ)/ 281 Date despre autori / 285 Introducere Dreptate și coeziune. Repere teoretice Gabriela RĂȚULEA Conceptul de coeziune socială a intrat relativ recent în discursul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și consumatoristă, un principiu de unitate nu poate fi dat sau câștigat definitiv, ci se revelează ca luptă spirituală pentru sensul existenței. Studiul lui Viorel Popa abordează problema înțelegerii partidului politic, principalul agent al acțiunii politice, din perspectiva raportului cu utopia. Autorul analizează importanța utopiilor liberale pentru funcționarea politicului, luând în considerare nu numai relația cu Binele, ci și relația cu Sensul. Absența sensului ar fi cel mai mare pericol al utopiei liberale în versiunea sfârșitului istoriei, căci ar ruina coeziunea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de unitate nu poate fi dat sau câștigat definitiv, ci se revelează ca luptă spirituală pentru sensul existenței. Studiul lui Viorel Popa abordează problema înțelegerii partidului politic, principalul agent al acțiunii politice, din perspectiva raportului cu utopia. Autorul analizează importanța utopiilor liberale pentru funcționarea politicului, luând în considerare nu numai relația cu Binele, ci și relația cu Sensul. Absența sensului ar fi cel mai mare pericol al utopiei liberale în versiunea sfârșitului istoriei, căci ar ruina coeziunea socială. Acțiunea politică ar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
principalul agent al acțiunii politice, din perspectiva raportului cu utopia. Autorul analizează importanța utopiilor liberale pentru funcționarea politicului, luând în considerare nu numai relația cu Binele, ci și relația cu Sensul. Absența sensului ar fi cel mai mare pericol al utopiei liberale în versiunea sfârșitului istoriei, căci ar ruina coeziunea socială. Acțiunea politică ar trebui să fie concepută plecând de la ideea pluralității și a coexistenței micro-utopiilor. Aceasta conduce la definirea partidului politic nu numai din perspectiva binelui, dar și din perspectiva
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
1927, Imprimeria Statului, București, 1927. Malinschi, V., Prof. Virgil Madgearu (1887-1940). Contribuții la dezvoltarea gândirii economice, Editura Academiei R.S.R., București, 1975. Noica, Constantin, Manuscrisele de la Cîmpulung. Reflecții despre țărănime și burghezie, Editura Humanitas, București, 1997. Nozick, Robert, Anarhie, stat și utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997. Petrescu, Nicolae, Principiile sociologiei comparate, Editura Științifică, București, 1994. Samuelson, Robert J., "Foreword: The Birth of Capitalism", în Encyclopedia of Capitalism, Syed B. Hussain (ed.), Facts On File, New York, 2004, pp. V-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
că nu există nici o lege a cărei respectare strictă să-i aducă salvarea, ci doar iubirea. Dispensându-se de premisa Divinității, modelul rortian se bazează pe o altă premisă: existența unei democrații stabile și securizate. Generalizarea acestei stări este o utopie la fel de mare ca aceea a acceptării unei singure credințe de către toți oamenii. Modernitatea reflexivă a apărut, este adevărat, în societăți ale bunăstării și siguranței, însă libertatea pe care a adus-o (împreună cu alte fenomene, precum globalizarea, generalizarea unui mod de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ar putea să facă este să-i convingă pe ceilalți să-i adopte regulile sau să-și creeze un scenariu consolator. Comunitatea de hiperconsum Atunci când cauzele comune nu mai sunt credibile și când solidaritatea ca opțiune a indivizilor este o utopie, singura lume comună este cea a imediatului, cea care permite individualizarea și solidarizarea deopotrivă, un mod de viață în care fericirea se dă mereu ca o promisiune, atinsă și pierdută în același moment. Numai comportamentul de consumator poate oferi acest
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
modernitate, Polirom, Iași, 2007. Zenit, "Los católicos que dejan la Iglesia. Diálogo con el obispo Norberto Strotmann y el laico José Pérez Guadalupe", http://www.zenit.org/ es/articles/los-catolicos-que-dejan-la-iglesia/, publicat la 15.04.2013, accesat la 21.04.2015. )Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului Viorel POPA Abstract: This study approaches the problem of understanding the political party, the main agency of political action, in the light of its relation to utopia. The importance of liberal utopias for the
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
04.2013, accesat la 21.04.2015. )Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului Viorel POPA Abstract: This study approaches the problem of understanding the political party, the main agency of political action, in the light of its relation to utopia. The importance of liberal utopias for the function of the politics is examined, taking into account not only the relationship with the Good, but also the relationship with the Meaning. The absence of the meaning would be the greatest danger
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
of liberal utopias for the function of the politics is examined, taking into account not only the relationship with the Good, but also the relationship with the Meaning. The absence of the meaning would be the greatest danger of liberal utopia in the theory of the end of history (Fukuyama), for it would ruin social cohesion. Therefore, political action should be conceived from the idea of pluralism and coexistence of micro-utopias (Nozick). Keywords: liberal utopia, political party, political action, the matter
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
be the greatest danger of liberal utopia in the theory of the end of history (Fukuyama), for it would ruin social cohesion. Therefore, political action should be conceived from the idea of pluralism and coexistence of micro-utopias (Nozick). Keywords: liberal utopia, political party, political action, the matter of meaning. Sfârșitul istoriei și micro-utopiile În 1992 apărea la New York lucrarea Sfârșitul istoriei și ultimul om a lui Francis Fukuyama, o profundă investigație socio-politică ce continuă intenția faimosului său eseu apărut în 1989
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
liberal printr-un model realist, și vice-versa, iar Fukuyama nu dă nici un indiciu în legătură cu această posibilitate. Se înțelege însă că existența unor fenomene ciclice în economia capitalistă poate atrage după sine o criză de creștere în tendința de realizare a utopiei politice liberale la scară macro-istorică4. În fața unui proiect atât de ambițios și atât de controversat, o doctrină liberală bazată pe ideea micro-utopiilor pare mult mai rezonabilă. O astfel de concepție, radical diferită față de cea a lui Fukuyama, ne poate oferi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
proiect atât de ambițios și atât de controversat, o doctrină liberală bazată pe ideea micro-utopiilor pare mult mai rezonabilă. O astfel de concepție, radical diferită față de cea a lui Fukuyama, ne poate oferi Richard Nozick, de pe poziții liberale radicale. Singura utopie posibilă, arăta Nozick în Anarhie, stat și utopie, este aceea care se realizează într-o societate liberă întrucât ea realizează perspectivele prezentului în compoziția certă a viitorului. Atunci când concepe un cadru ce poate face posibilă orice utopie, o viață a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o doctrină liberală bazată pe ideea micro-utopiilor pare mult mai rezonabilă. O astfel de concepție, radical diferită față de cea a lui Fukuyama, ne poate oferi Richard Nozick, de pe poziții liberale radicale. Singura utopie posibilă, arăta Nozick în Anarhie, stat și utopie, este aceea care se realizează într-o societate liberă întrucât ea realizează perspectivele prezentului în compoziția certă a viitorului. Atunci când concepe un cadru ce poate face posibilă orice utopie, o viață a unei societăți ideale, Nozick îl realizează sub semnul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
liberale radicale. Singura utopie posibilă, arăta Nozick în Anarhie, stat și utopie, este aceea care se realizează într-o societate liberă întrucât ea realizează perspectivele prezentului în compoziția certă a viitorului. Atunci când concepe un cadru ce poate face posibilă orice utopie, o viață a unei societăți ideale, Nozick îl realizează sub semnul echivalent al unui stat minimal, după model liberal, un stat moral, cu atribuții cât mai restrânse, pentru a face posibile cât mai multe viziuni utopice. "În lumea noastră actuală
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
utopice, pot fi trăite diferite stiluri de viață și pot fi urmate individual sau colectiv, concepții alternative asupra binelui"5. Ceea ce trebuie realizat, consideră autorul, este statul minimal cel glorificat pe filiera politicilor laissez-faire și ale individualismului. Nozick nu caută utopia sau calea de acces către ea pentru că, așa după cum consideră Leibniz, ne aflăm dintotdeauna în Utopia, trăind în cea mai bună dintre lumile posibile sau, cel puțin, putem insera în lume atopia noastră, utopia interioară, deschiderea către alteritate 6. Statul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
alternative asupra binelui"5. Ceea ce trebuie realizat, consideră autorul, este statul minimal cel glorificat pe filiera politicilor laissez-faire și ale individualismului. Nozick nu caută utopia sau calea de acces către ea pentru că, așa după cum consideră Leibniz, ne aflăm dintotdeauna în Utopia, trăind în cea mai bună dintre lumile posibile sau, cel puțin, putem insera în lume atopia noastră, utopia interioară, deschiderea către alteritate 6. Statul minimal pare să fie palid și slab în comparație cu polul opus al visurilor teoreticienilor utopici. El nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și ale individualismului. Nozick nu caută utopia sau calea de acces către ea pentru că, așa după cum consideră Leibniz, ne aflăm dintotdeauna în Utopia, trăind în cea mai bună dintre lumile posibile sau, cel puțin, putem insera în lume atopia noastră, utopia interioară, deschiderea către alteritate 6. Statul minimal pare să fie palid și slab în comparație cu polul opus al visurilor teoreticienilor utopici. El nu este o utopie, însă. Dar este imposibil să realizăm simultan și continuu toate bunurile sociale și politice ale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cea mai bună dintre lumile posibile sau, cel puțin, putem insera în lume atopia noastră, utopia interioară, deschiderea către alteritate 6. Statul minimal pare să fie palid și slab în comparație cu polul opus al visurilor teoreticienilor utopici. El nu este o utopie, însă. Dar este imposibil să realizăm simultan și continuu toate bunurile sociale și politice ale condiției umane. Cea mai bună lume posibilă a mea nu coincide cu cea mai bună lume posibilă a ta. Dar utopia trebuie să fie lumea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
El nu este o utopie, însă. Dar este imposibil să realizăm simultan și continuu toate bunurile sociale și politice ale condiției umane. Cea mai bună lume posibilă a mea nu coincide cu cea mai bună lume posibilă a ta. Dar utopia trebuie să fie lumea cea mai bună pentru toți și cea mai bună imaginabilă pentru fiecare în parte 7. Oricum, lumea căutată are de trecut o încercare extrem de grea care constă în stabilitatea membrilor ei puși în situația de a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]