4,070 matches
-
profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Curricula fotbalului școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate) apoi în lecțiile de educație fizică. Astfel, valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate) apoi în lecțiile de educație fizică. Astfel, valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare, în practică se diversifică în obiective operaționale. Având în vedere cele prezentate în paginile precedente, obiectivele principale al acestui manual sunt: 1. Întreținerea și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial și practicarea lui autonomă în cadrul unei competiții cu mai multe echipe, cu efectiv redus pe teren redus și cu regulament simplificat, ceea ce va permite accesul tuturor elevilor claselor respective la valențele formative ale jocului de fotbal. Actualizarea principalelor noțiuni teoretice specifice educației fizice și jocului de fotbal Scopul unității de curs: Actualizarea principalelor noțiuni teoretice cu care se operează în educația fizică școlară și în mod particular, în metodica predării fotbalului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
jocului de fotbal în lecția de educație fizică. Obiective operaționale: După ce vor studia această unitate de curs, studenții vor putea să: determine precis locul și rolul jocului de fotbal în cadrul orelor de educație fizică din învățământul românesc; enumere principalele caracteristici, valențe și obiective ale jocului de fotbal școlar. Bazele generale ale predării jocului de fotbal în lecția de educație fizică Locul și rolul jocului de fotbal în cadrul orelor de educație fizică din învățământul românesc Inițierea elevilor în practicarea jocului de fotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
generale multilaterală și armonioasă; 4. contribuie la dezvoltarea motricității generale a celor care îl practică; 5. dezvoltă aptitudinile psiho-motrice individuale și în interdependență, „regimul” lor de manifestare în fotbal fiind diferit; 6. este un mijloc important de recreere și agrement. Valențele formative ale jocului de fotbal școlar Practicarea jocului de fotbal are asupra practicanților influențe multiple, variate și profunde, în funcție de gradele de implicare, de scopul implicării, în funcție de formele de practicare a lui, dar și în funcție de cadrul organizatoric în care se desfășoară
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Practicarea jocului de fotbal are asupra practicanților influențe multiple, variate și profunde, în funcție de gradele de implicare, de scopul implicării, în funcție de formele de practicare a lui, dar și în funcție de cadrul organizatoric în care se desfășoară jocul sau competiția de fotbal respectivă. Valențele formative ale jocului de fotbal îl recomandă ca pe un mijloc eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiile de educație fizică obligatorii din clasele I - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
I - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. În lecțiile de educație fizică, jocul de fotbal se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun și orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale fotbalului se manifestă în trei direcții: 1. Direcția recreativ distractivă; 2. Direcția compensatorie, de refacere neuro-psihomotrică; 3. Direcția formativă asupra personalității și caracterului elevilor. Desigur că, practicarea jocului de fotbal în lecțiile din învățământul preuniversitar influențează și asupra
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fizică cu conținut din fotbal; să elaboreze un proiect operațional și un scenariu didactic al unei lecții de educație fizică cu conținut din fotbal la clasele I-IV. Particularitățile predării jocului de fotbal în învățământul primar (clasele I - IV) Datorită valențelor sale, fotbalul este apreciat ca un mijloc necesar și eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care îl găsim atât în lecțiile de educație fizică sau activitățile obligatorii ale elevilor, cât și în celelalte activități sportiv-recreative din majoritatea școlilor din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
2 lecții pentru fiecare clasă. În fiecare lecție de educație fizică de circa 40-45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Curricula jocului de fotbal în școală se concretizează în Programa Educației Fizice editată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și pe categorii de școli, nivele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru eleve (gimnastică ritmică, aerobică) sau numai pentru elevi, (fotbal, rugby etc.) sau unele elemente din gimnastica aerobică și sărituri cu sprijin. Curricula fotbalului școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate) apoi în lecțiile de educație fizică. Astfel, valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate) apoi în lecțiile de educație fizică. Astfel, valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare, în practică se diversifică în obiective operaționale. Obiectivul principal al prezenței jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fotbal în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial este practicarea lui autonomă în cadrul unei competiții cu mai multe echipe, cu efectiv redus pe teren redus și cu regulament simplificat, ceea ce permite accesul tuturor elevilor claselor respective la valențele formative ale fotbalului. Acestea sunt active, eficiente, numai atunci când jocul este practicat autonom, integral, repetat, cu o motivație suficientă din partea elevilor, capabilă să asigure imediat o „stare generală de bine” elevilor practicanți. Jocul de fotbal este un mijloc important, principal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
calităților motrice, imaginației, spiritului de colectiv, etc. la elevii claselor IIV se bazează pe jocurile de mișcare și diferite întreceri (ștafete) deoarece jocul reușește să scoată copilul din ritmul activităților școlare, ajutându-l să se destindă. Pentru valorificarea superioară a valențelor multiple sub raport instructiv-educativ, pentru a asigura manifestarea deplină a influențelor benefice asupra elevilor, jocurile de mișcare trebuie organizate corespunzător unor criterii riguroase, pe care le vom prezenta în cele ce urmează: 1. Selectarea jocului Alegerea jocurilor din cadrul unei lecții
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
operațional și un scenariu didactic al unei lecții de educație fizică cu conținut din fotbal la clasele V-VIII. Particularitățile predării jocului de fotbal în învățământul gimnazial (clasele V - VI) După cum am afirmat și în unitatea de curs precedentă, datorită valențelor sale, fotbalul este apreciat ca un mijloc necesar și eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care îl găsim prezent și în curriculumul aprobat de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului pentru clasele V-VIII. Conform Planului-cadru de învățământ pentru clasele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru clasa a VIII a. În fiecare lecție de educație fizică de circa 40-45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Programa școlară sau Curriculum ul de educație fizică pentru învățământul gimnazial, pe lângă obiectivele specifice și operaționale, fixează cerințele oficiale obligatorii, conținuturile care trebuie realizate de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sunt corect selecționate și dirijate, astfel încât să satisfacă varietatea intereselor și nevoilor de creștere și dezvoltare a acestora, recomandăm folosirea acestora în lecția de educație fizică și la clasele a V-a și a VI-a. Pentru valorificarea superioară a valențelor multiple sub raport instructiv educativ și pentru a asigura manifestarea deplină a influențelor benefice asupra elevilor, jocurile de mișcare, pentru elevii claselor a V-a și a VI a, trebuie organizate corespunzător unor criterii riguroase, criterii pe care nu le
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
anticipare și de decizie.”. De aceea noi recomandăm ca în alegerea jocului de mișcare să se pornească de la sarcina pedagogică ce trebuie realizată, ținând cont de faptul că, acest instrument al educației fizice poate avea în același timp mai multe valențe instructiv - educative, pe diferite planuri (motric, psihomotric, cognitiv, socio - afectiv). În folosirea jocurilor de mișcare la clasele a V a și a VI-a trebuie să respectăm precizările de ordin metodic făcute de Cârstea, Gh. (2000), și anume: pregătirea și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Vintilă Horia, o transpunere a psalmilor într-un limbaj cursiv, actual și într-o versificație de sorginte folclorică. Principalele calități ale poemelor originale, ca și ale tălmăcirilor poetice, sunt cantabilitatea, precum și un simț al ritmului și o firească adaptare a valențelor arhaice la tonalități moderne. Nota elegiacă se nuanțează mai propriu liric decât cea imprecativă în traducerea Psalmilor, după cum, în unele poeme originale, se distinge un anume sentimentalism al dezrădăcinării, mai pregnant decât tendința parabolică, meditativă, de proveniență creștină, ce-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
a raționalității instrumentale, ideologia se manifestă acțional în plan politic nu într-o modalitate irațională (prin construcția unor "fantasme" sau "iluzii" neconforme cu realitatea), ci într-una rațională. În cadrul teoriei politice contemporane, conceptul de ideologie își poate pune la lucru valențele pozitive nu doar atunci când în discuție se află problema interesului, ci și atunci când în atenție se află problema dominației. Dacă am interpretat relația dintre ideologie și interese ca pe un tip specific de raționalitate, cred că legătura conceptului analizat aici
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
fiind utile în explicarea și înțelegerea realității societale, ca și a posibilităților de evoluție a acesteia. În fine, cea de a treia secțiune a studiului de față se orientează înspre analiza ideologică a cunoașterii sociale. Sunt puse la lucru, aici, valențele epistemologice ale conceptului de ideologie, fiind devoalat, astfel, cel de al doilea rol pe care i-l atribui, și anume cel de instrument al cunoașterii sociale. Îmi propun, ca atare, să definesc metodologic semnificația analizei ideologice și să evidențiez tipul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
evident că analiza pe care o propun atribuie o astfel de semnificație cunoașterii sociale însăși. Fără a fi ideologică în caracterul său profund, aceasta din urmă este totuși dependentă de mediul social constituit ideologic. Prin urmare, analizată prin apel la valențele epistemologice ale conceptului de ideologie, cunoașterea socială se vădește a fi, în epoca noastră, un veritabil "generator de acțiune": "Cunoașterea, înțeleasă ca o capacitate generală de a acționa, capătă un rol 'activ' pe parcursul acțiunii sociale numai în circumstanțe în care
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și nici), prepoziții antonime (cu fără). (c) Omonimia este relația dintre unități lexicale caracterizate prin identitate la nivelul formei și diferență în plan etimologic și la nivel semantic (cf. Zugun, 2000, p. 248; Șerban & Evseev, 1978, pp. 172, 175). În funcție de valențele lexical-sematice și gramaticale ale cuvintelor între care se stabilește această relație, se disting 74: * omonime lexicale (aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale): han ["conducător mongol"] han ["în vechime, echivalentul pensiunii"], ambele substantive; * omonime lexico-gramaticale (aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite): ai ("usturoi" substantiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vrea (propoziția circumstanțială de loc unde vrea și propoziția circumstanțială de timp când vrea depind de același termen regent, verbul merge, și au aceeași importanță în context). Deși toate elementele coordonate sunt de aceeași importanță, raportul dintre ele poate căpăta valențe specifice în funcție de maniera de raportare a locutorului la unitățile respective; se diferențiază, astfel: * coordonarea copulativă stabilită între elemente de aceeași importanță prezentate succesiv, egalizant: Este o idee interesantă și utilă.; Este atent/ și notează totul; * coordonarea adversativă stabilită între elemente
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și a termenilor de specialitate); * folosirea diminutivelor (în stilul conversației familiare și în stilul beletristic oral); * valorificarea de cuvinte compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte chiar create prin compunere prin alăturare cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic oral, cu rol stilistic, a unor arhaisme, regionalisme morfologice; * folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine; imperativul, cu caracter mobilizator în strigături etc.; * predilecția, mai ales în stilul conversației familiare și în stilul beletristic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]