17,513 matches
-
de îngroșare a ei. Nu trebuie să avem însă o încredere oarbă în rezultatele acestor cercetări. Pentru studiile de laborator, se pune problema ce relevanță au ele în raport cu dinamica și complexitatea vieții reale. În cazul celor corelaționale poate interveni eroarea variabilelor neluate în calcul și, de asemenea, se ridică decisiva întrebare cu privire la raportul cauzal în cadrul corelației. S-a constatat, de pildă, o corelație pozitivă puternică între violența verbală și cea fizică la cuplurile maritale, ceea ce infirmă viziunea catharsisului, în care prima
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de violență ar putea fi un substitut pentru a doua, mult mai gravă. Este foarte probabil ca violența verbală, în loc să o anuleze sau să o atenueze pe cea fizică, de fapt să o potențeze. Dar, fără a controla și alte variabile, este imprudent a da un verdict. În același timp, rezerva noastră trebuie să fie și mai pronunțată când e vorba despre reprezentările și explicațiile populare privind relația catharsis - agresivitate antisocială. Oricât de contrastantă ar fi imaginea asupra catharsisului oferită de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cea a lenevirii se refereau la performanța individuală și colectivă în condiția prezenței altora. După cum s-a văzut, există două elemente cruciale ce intervin în explicarea acestor fenomene: excitabilitatea (arousal) și posibilitatea evaluării contribuției personale. Dacă introducem o a treia variabilă importantă - dificultatea sarcinii -, putem integra cele două paradigme într-o schemă sintetică (vezi figura 8). Diagrama rezumă câteva constatări având ca fundament și studii experimentale (Brehm et al., 2002 p. 264): 1) Atunci când, în coacțiune, contribuția fiecăruia poate fi clar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
schimburi reciproce de bunuri, materiale și simbolice, dorința de a fi împreună cu celălalt și a i te confesa. Totuși, în zilele noastre, dezvoltarea mijloacelor de comunicare, și cu deosebire a internetului, face ca apropierea spațială să nu mai fie o variabilă atât de decisivă în construirea și menținerea prieteniei. Forma și conținutul prieteniei sunt legate și de factorul vârstă, evidențiindu-se, ca o tendință semnificativă, creșterea gradului de intimitate și stabilitate de la copilărie la maturitate. O temă viu disputată la nivelul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lui...” și „Aș fi total disperat dacă... m-ar părăsi”. Pentru simțul comun, faptul că oamenii se îndrăgostesc apare ca un lucru firesc - mai puțin acceptabil când e vorba despre persoane în vârstă - și este luat mai degrabă ca o variabilă independentă în explicarea unor comportamente cum ar fi neglijarea sau părăsirea familiei ori insuccesele școlare și profesionale. La fel se întâmplă și în discursurile științifice, dar aici s-a pus cu seriozitate și întrebarea cum de ajungem să ne îndrăgostim
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exprimată numeric, între cele două planuri. În chestionar figurează, apoi, o serie de itemi referitori la parametrii individuali - vârstă, sex, mediu de proveniență, performanțe școlare etc. - care vor fi tratate în corelație cu itemii criteriali interni (de conținut preferențial) ca variabile externe. Acestea constituie repere explicative ale structurilor socioafective din grup, funcționând în general ca variabile independente. O problemă majoră în legătură cu elaborarea chestionarului este aceea că întrebările sunt, de regulă, ipotetice de genul „dacă...”, și deci există riscul efectelor de distorsiune
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la parametrii individuali - vârstă, sex, mediu de proveniență, performanțe școlare etc. - care vor fi tratate în corelație cu itemii criteriali interni (de conținut preferențial) ca variabile externe. Acestea constituie repere explicative ale structurilor socioafective din grup, funcționând în general ca variabile independente. O problemă majoră în legătură cu elaborarea chestionarului este aceea că întrebările sunt, de regulă, ipotetice de genul „dacă...”, și deci există riscul efectelor de distorsiune validațional-predictivă, datorată faptului că situațiile ipotetice pot fi reprezentate și evaluate altfel decât cele reale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale existente între beneficiari, în care puterea (politică, economică, culturală etc.) și interesele (preferințele) beneficiarilor joacă un rol foarte important. Străduința unora dintre promotorii TAR este, așadar, să nu considere - așa cum se întâmplă în practica sociologică obișnuită - normele ca fiind variabile independente, deus ex machina, în explicarea socialului, ci să demonstreze geneza și funcționarea lor prin interacțiunile individuale și prin feedback-ul norme - acțiuni individuale. În ce măsură reușesc? Mă voi opri la a extrage, din panoplia observațiilor critice ce se aduc, una
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și în contextul sociocultural mai larg (o regiune, o țară, o cultură anume), cu valori, norme și cutume specifice și cu o economie mai mult sau mai puțin dezvoltată. Unii autori (vezi și Neculau, 2003) includ în analiza contextuală și variabile „de interior” ale grupului, mergând de la „frecvența interacțiunilor” și „timpul de care se dispune pentru a realiza o sarcină”, până la „compoziția grupului”. În descrierea conținutului dimensiunii contextuale sunt prezente și variabile de legătură cu mediul ambiant, dar ele sunt inserate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numit și al „bias-urilor” ce servesc grupurilor (Taylor et al., 1994). Desigur, în viața reală și în istoria națiunilor nu e ușor de decelat întotdeauna când cauzele invocate sunt reale sau justificative; meritul cercetărilor sistematice este că au arătat, controlând variabilele, că această tendință de autoatribuire pozitivă există atât la nivel individual, cât și grupal. Un alt efect confirmat de cercetări este cel al similarității asumate, în sensul că, statistic, membrii aparținând unui grup consideră că au credințe, reprezentări, opinii și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
respectivele grupuri (Taylor și McKirnan, 1984); b) analiza contextelor sociale reale în care trăiesc și interacționează diferite grupuri și comunități, prin urmare luarea în considerare și mai pronunțat, pe de o parte, a vectorilor „locali”, pe de altă parte, a variabilelor macrosociale (condiții economice, raporturile de putere, sistem juridic, piața forței de muncă și migrația, ideologiile, loisir-ul, mas-media, discursurile și retoricile de tip parti-pris); c) variabilele de context tind să fie integrate în scheme descriptive și explicative cu cele de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai pronunțat, pe de o parte, a vectorilor „locali”, pe de altă parte, a variabilelor macrosociale (condiții economice, raporturile de putere, sistem juridic, piața forței de muncă și migrația, ideologiile, loisir-ul, mas-media, discursurile și retoricile de tip parti-pris); c) variabilele de context tind să fie integrate în scheme descriptive și explicative cu cele de psihologie socială propriu-zise (stereotipii, prejudecăți, discriminări) potrivit logicii „circularității cauzale”, determinărilor reciproce. Nerenunțând la acuratețea experimentului de laborator, psihosociologia își extinde, în consecință, cercetările de teren
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obiecte, situații, evenimente, persoane. La rândul lor, atitudinile se traduc în opinii, adică răspunsuri efective. Deși se poate vorbi și despre stări latente ale opiniei, ea este considerată manifestare, expresie a valorilor și atitudinilor, acestea din urmă având statutul de variabile latente, virtuale de personalitate. Raportul interconceptual valori - atitudini - opinii și cel cu alte concepte - idealuri, nevoi, interese, comportament practic - sunt foarte complexe (vezi capitolul 1). De reținut ca reprezentativă concepția lui M. Rokeach (1973) asupra structurii ierarhice: valorile ocupă un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
J. Gordon precizează că „percepția, atribuirea, motivația, precum și personalitatea și dezvoltarea fiecăruia dintre comunicatori influențează modul în care o persoană receptează informația transmisă de către alta” (Gordon, 1983, p. 223). Astfel, Gordon propune un alt tip de definire a comunicării prin variabilele pe care aceasta le implică, perspectivă utilă dacă intenționăm să întreprindem o analiză comprehensivă a fenomenului. Interesantă din acest punct de vedere ni se pare și definiția comunicării oferită de Roberts și Hunt, care precizează că aceasta este „dobândirea, transmiterea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mesajului în cauză, a răspunsului sau a reacției; - intenție - accentuează faptul că actele comunicative au un scop; - momentul și situația - acordarea de atenție contextului actului comunicativ; - putere - comunicarea văzută ca mijloc de influență. În încercarea de a sintetiza mulțimea de variabile identificate și stocate de aceste definiții, în literatura de specialitate întâlnim o mulțime de modele ale comunicării (de altfel, putem spune că majoritatea autorilor care s-au ocupat de problematica actului de comunicare au încercat să ofere un astfel de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
privind comunicarea • Modelul lui George Gebner (figura 4) este văzut de James Watson și Anne Hill drept poate cel mai comprehensiv model al comunicării, relația dintre formă și conținut fiind pentru acest autor una dinamică și interactivă; de asemenea, o variabilă văzută ca importantă din punct de vedere educațional este balanța dintre acces și control. Figura 4. Procesul comunicării. Adaptare după modelul lui Gebner • Modelul lui Joseph DeVito (figura 5) include în aria comunicării câteva elemente pe care le-am subliniat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
implicite și pe interacțiunea care are loc în cadrul comunicării, astfel încât vom avea de-a face cu o dimensiune dublă: pe de o parte, cu cea de start al comunicării și, pe de alta, cu cea de transformare, care introduce o variabilă bună de exploatat și în cadrul procesului didactic. Din punct de vedere didactic, este deosebit de util modelul lui Torrington (Torrington, Hall, 1991, p. 137), deoarece acesta ne oferă o viziune procesual-instrumentală asupra fenomenului comunicării, cu funcționalitatea unor puncte de control bine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un rol echivalent ca importanță cu cel al emițătorului. Yves Winkin subliniază elocvent acest accent: „Complexitatea celei mai mărunte situații de interacțiune este atât de mare, încât ar fi zadarnic să vrem s-o reducem la două sau mai multe variabile care să funcționeze liniar. Cercetarea în comunicare trebuie concepută în termeni de niveluri de complexitate, de contexte multiple și de sisteme circulare” (apud Mattelart, Mattelart, 2001, p. 51). Perspectiva elaborată de câțiva dintre exponenții principali ai școlii de la Palo Alto
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
p. 113). Astfel, puterea informațională se referă la posedarea unei dinamici comunicaționale fundamentate în informații despre istoria, cultura, abilitățile grupului; spre exemplu, un profesor care predă de mulți ani la o școală, fiind familiarizat cu o sumă extrem de mare de variabile, posedă o astfel de putere; puterea informațională, după cum se poate lesne observa, este o categorie specială a puterii expertului, referindu-se mai degrabă la aspecte exterioare problemelor, dar având incidență directă asupra acestora. La rândul ei, puterea de conexiune este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este caracterizată de numărul de relaționări apropiate pe care o persoană le are cu alți membri (sau cu membrii importanți/cheie); puterea de conexiune/contact este una extrem de interesantă, în special în ceea ce privește activitatea în echipele educaționale. Mai multe tipuri de variabile acționează la nivelul emițătorului, îmbunătățind sau, dimpotrivă, perturbând comunicarea; dintre acestea vom aminti aici doar două tipuri de conflicte presupuse de rolul de emițător: - conflictul intraemitere poate apărea atunci când emițătorul trebuie să transmită mesaje diferite, în dezacord cu setul său
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
așa cum putem remarca, repertoriul comun nu trebuie să privească doar o sferă de sinonimie a volumului de cuvinte pe care îl dețin cei doi comunicatori, ci să presupună un cod lărgit, comun de comunicare (aici putem include o mulțime de variabile ca: interesele elevilor, modul lor de ascultare, tipul dominant de feedback folosit, tipul de interrelaționări ale elevilor între ei și cu profesorul etc.). Decodarea presupune descifrarea sensului mesajului primit, fiind operațiunea corespunzătoare codării, la nivelul receptorului de această dată. Pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nimic, dacă până mâine rezolvi aceste cinci sute de lucrări...”. DeVito precizează că feedback-ul, în calitatea sa de „informație trimisă înapoi la sursă” (DeVito, 1988, p. 8), poate fi pozitiv sau negativ, imediat sau întârziat; autorul vorbește despre o variabilă a feedback-ului care trebuie să constituie o direcție importantă în ceea ce privește managementul comunicării aparținând cadrului didactic. Astfel, DeVito ne precizează că, atunci când transmitem un mesaj altei persoane, acest mesaj este auzit simultan de acea persoană, dar și de noi înșine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poziția absentului presupune tot o lipsă din câmpul comunicării, dar de data aceasta o lipsă fizică. În ceea ce privește eficiența comunicării prin conceperea didactică a acestor poziții (care pot să fie nuanțate în funcție de o multitudine de interferențe între ele sau cu alte variabile aflate în câmpul comunicării), trebuie urmărită pozitivarea unui astfel de sistem. Referitor la poziția de centru și cea a emițătorului, ele pot fi produse printr-o circularitate a acestor roluri și printr-o bună gestiune a resurselor de timp și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să-și aibă cauza în incompatibilitatea tipurilor de climat. Mai mult, din punct de vedere didactic, apare necesitatea îmbinării acestor elemente, dar rezolvarea nu este evidentă în așa măsură, deoarece ponderea pe care o acordăm fiecărei dimensiuni este în funcție de mulțimea variabilelor școlare implicate. Cum rezolvăm însă problema? În opinia noastră, fiecăreia dintre valorile propuse de Gibb îi corespunde un întreg evantai de polarizări spre alte valori; dacă vom concepe o analiză procesuală, sistemică și profundă, vom putea identifica trasee comune care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
corelație directă cu latura sa fizică. Se poate lesne observa că actul comunicării privește multe deschideri operate în direcția îmbunătățirii activității instructiv-educative; în același timp, nu trebuie să uităm că tocmai aceste deschideri extraordinare pot permite pătrunderea și a unor variabile cu influență negativă asupra fenomenului educațional ca atare. De aceea, este necesară o analiză focalizată și nuanțată pe cât mai multe astfel de direcții de evoluție; referitor la aceste zone de influență exercitată prin intermediul comunicării, putem dezvolta o serie întreagă de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]