15,959 matches
-
din istoria cultului lor, ca ea să audă și ele să învețe. Dă drumul unui nou suspin. Cunoașterea nu te face fericit. Dar alungă ceva din frica de necunoscut. Se foiește. După părerea ei, Amata e legat mai degrabă de verbul a iubi. Căci Vesta ne iubește pe noi toți. Nu e normal ca epitetul Zeiței să treacă și asupra slujitoarelor sale? Simte o smucitură ușoară. Asinia o trage de tunică și-i șușotește la ureche, împroșcând-o abundent cu salivă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
preferă să evoce copilăria altora (Ionel Teodoreanu, Jules Renard). Un astfel de autor este și Alexandru Poamă. Nu este însă mai puțin adevărat că, prin cele două personaje principale ale cărții sale, autorul își retrăiește propria copilărie. Daniel Dragomirescu Cuvânt Verbele la timpul trecut, în toate graiurile lumii și cu deosebire în rostirea noastră, a românilor, sunt adesea fără conținut. Ele închid formal înfățișări ale existentei, care, asemenea liniei orizontului, se derobează mereu, incizând spațiul peren al interminabilului. Acțiunea, mișcarea, de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
trezi afară, sub copacul cel mare care înflorise. Cerințe: 1. Răspundeți la întrebări: Cum crește pomișorul? Cine trimite materiile prime către laborator? Cum se numește bucătarul care pregătește dulci bucate? 2. Descrieți încăperea în care a ajuns băiatul. 3. Subliniați verbele din ultimul alineat și alcătuiți cu ele propoziții. 4. Treceți textul din vorbire directă în vorbire indirectă. Munții Făgăraș “În liniștea serii, când și stelele îl împodobesc oglindind în apă scântei sclipitoare, zgomotul cascadei prin care-și varsă prea plinul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
variate ca munții Apuseni. Când îl privești din valea Mureșului, par valurile uriașe ale unei mări infuriate” (George Vâlsan, Pământul, românesc și frumusețile lui) Cerințe: 1. Citiți textul și subliniați expresiile frumoase, utilizațile apoi în enunțuri proprii. 2. Scrieți cinci verbe cu sens opus pentru: a despărți, a îmbogăți, a păstra, a acoperi. 3. Construiți un text cu titlul „Comorile munților”. Folosiți descrierea și expresiile frumoase învățate. Țara Moților Geo Bogza Țara Moților se află în Munții Apuseni. Pentru a ajunge
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
veche în fața frontului Carpaților, născuți mult mai târziu, în urma lui.” (Simion Mehedinți) Cerințe: 1. Consultați un dicționar explicativ și scrieți sensul cuvintelor subliniate în text. 2. Introduceți în enunțuri cuvântul corn cu sens diferit. 3. Scrieți familia de cuvinte a verbului a așeza. 4. Selectați substanivele proprii și alcătuiește cu ele propoziții. „Dobrogea e țara contrastelor. Stânca numai piatră, arsă repede de soare, e înconjurată de noianul apelor, în care gâlgâie viața de tot soiul. Marea, Dunărea cu delta ei, ghiolurile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
stau pe-o dungă, cu un picior și o aripă întinsă”. (Ion AgârbiceanuNepoata lui Moș Mitruț) Cerințe: 1. Citiți textele. 2. Subliniați cuvintele și expresiile frumoase din textele: 3. Explicați cuvintele și expresiile noi. 4. Scrieți familia de cuvinte a verbului a lupta. 5. Alegeți: un text pentru a-l povesti; un text pentru a deveni începutul sau sfâșitul unei compuneri Povestea unei picături de apă M. Ghiviriga — Nicu! Nicu! Nicu! — Cine mă strigă? întreabă Nicu speriat. Știa doar că este
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nenorocire. Pe maluri, arborii rămân fulgerător în urmă, cusiluetele contopite una în alta.” Cerințe: 1. Intoduceți în enunțuri sensurile opuse ale cuvintelor scrise cursiv în texte. 2. Completați expresiile: iute ca.......................... tăcut ca ...................... albastru ca................... adânc ca ..................... 3. Scrieți sinonimele verbelor: a azvârli, a sfârși, a alerga, a urca. Citiți textele despre lacuri și rezumați conținuturile. a) „Lângă orașul Oradea este un lac numit Băile episcopiei, cu apa atât de caldă, încât toamna, fața apei fumegă. În timpul verii, odată cu căderea nopții
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
doarme. Cerul, pare încins de un incendiu ce înroșește fața lacului...” (Ion Simionescu, „Pitorescul României”) Cerințe: 1. Scrieți formele de plural ale adjectivelor: trandafirie sălcie purpurie argintie 2. Explicați cuvintele și expresiile scrise cursiv. 3. Scrieți familia de cuvinte a verbului a învăța. Lacul Sfânta Ana c) „Lângă Tușnad se află o atracție, cum nu se întâlnește des în Europa. E Lacul Sfânta Ana, ochi de apă limpede, ca oglinda de neted. Drumul spre el îl faci deodată în adâncul pădurii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ce perioadă a anului pescuiesc urșii? 2. Transcrieți fragmentul în care este descris modul în care urșii prind pește. 3. Povestiți în scris fragmentul în care ursul își pierde coada. 4. Alcătuiți o compunere gramaticală în care să folosiți șapte verbe. Noi, albinele Călin Gruia Trântorul a plecat să se plimbe prin grădină și s-a întors seara târziu. Nu era obosit când a intrat în stup. De ce să fie? De somn? A dormit pe o floare de nalbă... A visat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
un adevărat vrajitor..." se minună Mădălina. Cerințe: 1. Rezumați într-o frază povestirea de mai sus. 2. Scrieți o scurtă caracterizare a piticului. 3. Găsiți cuvinte cu același înțeles pentru: posomorât, lulea, ațipea, ședea. 4. Alcătuiți trei comunicări în care verbul a spune să aibă sensuri diferite Iași, mândră cetate... Steagul cu cap de lup Dumitru Almaș Cel mai viteaz și mai înțelept rege al dacilor, strămoșii noștri, a fost Decebal. Încă de pe când era băiețaș era curajos, drept, cinstit, milos
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
sensuri diferite. 2. Imaginți-vă că vă numiți Viorel sau Viorela și scrieți o scrisoare bunicilor despre o zi deosebită din viața voastră. 3. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 4. Construiți enunțuri în care să introduceți formele verbului ” a lua” la persoana I singular și plural. „Epoca întemeierii orașului Iași, ca și a mai tuturor orașelor vechi din lume, se pierde în noaptea vremurilor. Nimeni și nimic nu ne poate spune cu siguranță când și prin ce împrejurare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu măciuci -, trebuie să-i dresați pe oameni să le arate câinilor ce preferă câinii norocoși să facă În loc să ronțăie și să scheaune sau să ia canapeaua de piele drept jucărie de mestecat. Ah! Iată, «a prefera» pare să fie verbul cel mai eficient, nu credeți?“... Harry Bailley credea că oamenii trebuie dresați cât mai din timp, Înainte să apuce să-și traumatizeze pe viață sensibilii cățeluși. „Cursuri despre căței!“, obișnuia el să spună pe un ton călduros la televizor. „O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Înșeuate fornăind neliniștite În fața ușii În loc de taxiuri venite parcă din război și zeci de mii de turiști, cei mai mulți chinezi. Dar singurul care fornăia era Dwight. Își freca nasul de sânii soției sale, semn că dorea să se Împerecheze. Am folosit verbul „a se Împerechea“ În mod intenționat. Erau amândoi disperați să facă un copil cât mai puteau. În vederea călătoriei, ea se echipase cu un termometru și conform ultimei citiri era perioada cea mai fertilă. N-avea nici un chef, dar aici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
surprindă ce scrisese stră-străbunica ei În propria carte, cea pe care nu o găsise niciodată. Vera a scris despre micile tehnici pe care le inventase pentru a supraviețui mental. Când simțea că nu mai poate să facă nici un pas, conjuga verbe În franceză. Își dorise Întotdeauna să meargă În Franța și să petreacă o lună Întreagă acolo. Cu ani În urmă, se Înscrisese la cursuri de franceză, dar era mereu prea ocupată să se ducă. Putea studia În junglă, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Avea nevoie de perspectivă. Trebuia să-și revizuiască viața Înainte să-și poată revizui cartea. Gata cu scuza obligațiilor. Nu trebuia să se mai gândească la ea ca fiind indispensabilă. A cumpărat un bilet spre Paris. În avion, a conjugat verbe care În curând urmau să aibă un sens real: Je crie au monde. J’ai crié au monde. Je crierai pour que le monde m’entende. Voi striga pentru ca lumea să mă audă. Bennie s-a Întors la Timothy și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ca anulare sau realizare prin eșec a călătoriei revelatoare în moarte. Transfer de personalitate și destin, prizonierul petrecut în torționar, păzitorul petrecut în hoț de conștiință, coborâre în infern, revelație a Dublului, două chipuri, două jumătăți ce compun (conform etimologiei verbului sym-balein) rotundul uman înghițit de cunoașterea supremă prin moarte. Dacă în Comisionarul se excelează în monologul dialogal al spațiului închis ("piesă de cameră" cu irizații romantice), Arhivarul este o desfoliere aproape vetero-maniacală, am zice, de închipuiri nu o dată cu fibră kafkiană
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și existența ori obiectele lor, într-un patetic trecut fabulos, suferind de oroarea vacuului și zvâcnind sub poalele de praf ce-l acoperă, exasperându-i imobilitatea. Vom afirma de la început că ambele proze sunt un exercițiu de pură asmuțire a verbului, mijind, dar înșelător, sensuri și ridicând întrebări cu răspuns suspendat, cu impenitenta voluptate a alcătuirii și distrugerii de forme, pe modelul nu numai al naturii oarbe, dar și al artefaxurilor omenești, cărora autorul le cunoaște resorturile, materia, grandoarea și decadența
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Se poate reface continuu și complet (). Este fantastic acest lucru, căci nu mai avem în față o schemă înghețată în complicația ei. Schema nouă nu este doar complicată, ci se complică ea însăși la nesfârșit. Labirintul devine din substantiv un verb, un proces de complicare fără limite în spațiu și timp. Unele elemente îi arată genul aparte de „absurditate“: se poate extinde la infinit, nu comportă un înăuntru și un afară, este reversibil și încurajează conexiuni contradictorii. Am insistat asupra celui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Altele vin cu aparența vorbirii clare, ca atunci când cineva spune că „înțelege propoziția «eu sunt aici», chiar dacă nu reflectează deloc cum, în ce împrejurări, va fi folosită această propoziție“ (§ 514). Se pot naște în legătură cu aproape orice: situația numelui (§§ 39-40), a verbului (§ 391), a inten ției (§ 197), a simțămintelor (§ 246), a credinței subiective (p. 334) etc. Dar mai ales în jocul unor propoziții ce par să aibă sens. Nu ai cum să vezi la fel aceste nonsensuri, căci unele dau culoare vorbirii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
este Cu virtute de răzeș Din părinți, să o ateste Și la noi, în târgul Eși. Scrie, revărsându-și harul Peste tot mai multe foi Ce bătrân este Cotnarul, Câtă vrajă toarnă-n noi, Scrie-n sfântă axiomă, Însoțit de verb și har; Rândurile au aromă, Cum e vinul de Cotnar. Pare-un voievod de frunte, Rândurile par oștiri Gata pe vrăjmași să-nfrunte, Ori de rugă din psaltiri. Tot văzându-l des la treabă, Am dorit să-i fiu aprod
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Celui ce-a vrut a se jertfi. 13 iunie 2004 DE DINCOLO ȘI DE DINCOACE Dincolo de nori și stele - Iubirea inimii mele, Dar trăirea-mi este tristă, Neștiind că-s sciris pe listă. În dragostea de Cel de Sus, Strâng verbe sfinte ce s-au spus, Prețuind cu grijă totul Mai altfel decât bigotul. Dincoace de nori și stele E iubirea firii mele, Dar mâhnirea-mi este mare Că-s nedemn în clipe-amare. Dincolo și de dincoace, Doar nădejdea zilnic coace
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
putea parcurge urmând niște linii diferite“). Este fantastic acest lucru, căci nu mai avem în față o schemă înghețată în complicația ei. Schema nouă nu este doar complicată, ci se complică ea însăși la nesfârșit. Labirintul devine din substantiv un verb, un proces de complicare fără limite în spațiu și timp. Unele elemente îi arată genul aparte de „absurditate“: se poate extinde la infinit, nu comportă un înăuntru și un afară, este reversibil și încurajează conexiuni contradictorii. Am insistat asupra celui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Altele vin cu aparența vorbirii clare, ca atunci când cineva spune că „înțelege propoziția «eu sunt aici», chiar dacă nu reflectează deloc cum, în ce împrejurări, va fi folosită această propoziție“ (§ 514). Se pot naște în legătură cu aproape orice: situația numelui (§§ 39-40), a verbului (§ 391), a inten ției (§ 197), a simțămintelor (§ 246), a credinței subiective (p. 334) etc. Dar mai ales în jocul unor propoziții ce par să aibă sens. Nu ai cum să vezi la fel aceste nonsensuri, căci unele dau culoare vorbirii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
locuitori, cât avea atunci Lisabona - reuniuni pe care le organizează săptămânal în Piața Libertății. Aportul politic al lui Almeida a fost unirea intelectualilor cu masele populare. El cel dintâi aduce sprijinul masiv al zecilor de mii de lucrători, galvanizați de verbul profetic al tribunului. Mai târziu, în Cameră, Antonio José de Almeida e oratorul republican cel mai temut, barbarul neînfricat, care întrerupe și protestează, amenință și proorocește. Citite în volum, discursurile lui par cu desăvârșire mediocre, lipsite de substanță, de originalitate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care a cunoscut-o Portugalia modernă. Integralismul se difuzează încet, de la om la om; la început e luat în râs, apoi se urzește în juru-i conspirația tăcerii, iar în cele din urmă - când sectoare întregi sunt cucerite de doctrinele și verbul lui Sardinha - e atacat cu violență. E atacat, mai ales, pentru "aristocratismul" său, pentru credința sa în ierarhie, pentru marea credință pe care o avea în primatul spiritual. (Prima carte a lui Antonio Sardinha se numește, de altfel, Ao principia
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]