3,775 matches
-
plastice de factură modernă, elemente decorative de mare rafinament, opere de artă și mobilier de valoare. Aceste săli servesc drept loc de desfășurare a diverselor degustări naționale și internaționale, precum și a întrunirilor de cel mai înalt nivel. „Sala Europeană" - Vitraliile vestitei ” Săli Europene” redau vița de vie în toate anotimpurile anului. În această sală este realizat și un panou din sticlă care reprezintă landșaftul Cricovei. În ”Sala Europeană” au fost create toate condițiile pentru organizarea congreselor, simpozioanelor, întîlnirilor de afaceri, reuniunilor
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
de opt ceasuri de mers, e totuși mereu seaca și numai arareori se umple cu apă”. Centrul ținutului era la Galați, „un târg care nu bate la ochi printr-o arhitectură frumoasă sau prin mărime, dar este târgul cel mai vestit al întregii Dunări. De două-trei ori pe an sosesc aici nu numai corăbii din porturile Mării Negre, din Crimeia, din Trapezunt, Sinope, Țarigrad, ci și din Egipet și chiar corăbii din Barbaria, care pleacă de aici încărcate cu lemn din Moldova
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
britanic Winston Churchill a numit evenimentele din Franța „un dezastru militar colosal”, afirmând că „întreaga rădăcină și inimă și creier al Armatei Britanice” a fost abandonată pe țărmul de la Dunkirk și pară să fie pe drumul pieirii sau capturării. În vestitul său discurs "We shall fight on the beaches" de pe 4 iunie, el a afirmat că recuperarea trupelor din Franța a fost un „miracol al salvării ". După ce Uniunea Sovietică și Germania Nazistă au invadat Polonia în septembrie 1939, eveniment considerat declanșator
Operațiunea Dynamo () [Corola-website/Science/331977_a_333306]
-
hasidimilor Gur s-a evidențiat unul din cei mai prolifici compozitori de muzică liturgică evreiască, Reb Yankel Talmud (1885-1965) autodidact, care a compus circa 1500 de melodii pentru serviciile divine, pe ritmuri de vals și alte dansuri, precum și de marș. Vestite sunt de pildă versiunea sa pe ritm de marș la „Shir Hamaalot” (Cântarea treptelor) din psalmi, care se intonează adesea la nunți, precum și o melodie pentru cântarea „Lo Tevoshi” din ritualul primirii Sâmbetei în casele de rugăciune (știbelekh). Cunoscut este
Hasidimii Gur () [Corola-website/Science/336538_a_337867]
-
de lucru al muzicianului. Printre exponatele de o importanță covârșitoare, se afla o excepțională piesă de patrimoniu - cel mai vechi pian din sud-estul Europei și printre primele din Europa Centrală, construit de firma F. Kaeferlie din Stuttgart. Pianul a aparținut vestitei familii Barcănescu, domiciliată în satul Bărcănești din jud. Prahova. După 1850, acest pian a intrat în posesia mai multor familii din localitate, de unde acum aproape patru decenii, a fost achiziționat de regretatul profesor emerit Nicolae Simache, directorul muzeului. În anul
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” () [Corola-website/Science/331370_a_332699]
-
plafoane și tâmplărie de epocă. Muzeul ocupă în prezent spațiul de la subsolul imobilului (în suprafață de 120 mp), actualmente în proprietatea directă a instituției. Acest spațiu a avut funcționalitate farmaceutică de la 1600, fără întrerupere, aici funcționând una dintre cele mai vestite farmacii transilvănene denumită La Ursul Negru. Colecția inițială a muzeului a fost constituită în anii 1950 - 1951, ca urmare a unui decret al Ministerului Sănătății privind concentrarea la Muzeul Brukenthal, a tuturor vestigiilor de istorie a farmaciei de la toate instituțiile
Muzeul de Istoria Farmaciei () [Corola-website/Science/331375_a_332704]
-
(n. 2 februarie 1868 - d. 17 aprilie 1935) a fost un om politic basarabean și vinificator, ultimul guvernator al Basarabiei - funcție deținută până în 1918. Și-a dedicat întreaga viață dezvoltării viticulturii dezvoltând una din cele mai vestite podgorii din Basarabia care îi poartă și astăzi numele. face parte din pleiada personalităților basarabene care au marcat, prin activitatea lor, destinul Basarabiei la începutul sec. XX. Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin Mimi soiul de viță-de-vie Aligote, care
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
numit Poițâră. El a cântat la o vioară având coardele din ață de mătase, pe care le freca, în loc de sacâz, cu zeamă de usturoi. Tot la Frătești a cântat banda lui Ion Stricăfer, rudă cu Lae Zlătaru din Lelești. Lăutar vestit a fost și vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Lăutar vestit a fost și vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Craiova. Din formația lui Petre Zlătaru au mai făcut parte: soția sa, Mariana Zlătaru (chitară și voce), fiica lăutarului Costantin Bobirci din Bârsești, Nicolae Lătărețu-Tapotă (braci) și Gore Stricăfer (bas). Localitate aparținătoare de comuna Bălești, Ceauru a avut și lăutari vestiți, care la începutul secolului XX aveau ca piese de rezistență tot baladele (familiale, vitejești sau haiducești). De aici s-au cules și înregistrat mai multe balade, doine, dar și cântece propriu-zise sau jocuri. Între primii muzicanți din Ceauru s-a
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Dumitru Ursu (n. 1880 - d. ?), care a cântat la vioară și vocal în prima parte a secolului al XX-lea. A cântat și în București, la restaurantul „Ciocârlia”, până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Un alt lăutar foarte vestit din Ceauru, care a cântat la începutul secolului al XX-lea, a fost Gheorghe Luca (n. 1890 - d. 1953). Acesta era viorist și solist vocal renumit în Gorj. A cântat și la București, unde a fost invitat de Constantin Brăiloiu
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
în bariera Romaneștilor). La aceste cârciumi au cântat lăutarii orașului sau ocazional alții vestiți din județ. Și la Târgu Jiu, în reședința Gorjului, au fost cântate întâi balade. De aici au fost culese balade și jocuri importante gorjenești, de la lăutari vestiți precum Mitu Fane (venit din Măru) sau Petre Zlătaru (venit din Lelești). O cunoscută familie de lăutari din Târgu Jiu a fost cea a lui Bobirci. La începutul secolului al XX-lea, au cântat în oraș frații Constantin, Ion și
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
lui Bobirci, vioristul Dumitru Bobirci, zis Mitu, a fost căsătorit cu solista și chitarista Maria, zisă Mița. Mitu Constantin Bobirci a avut și două fete, pe Mariana, căsătorită cu vioristul Petre Zlătaru și pe Ilincuța, măritată cu lăutarul Ion Matache. Vestit a fost și vioristul Ion Bobirci (n. 1889 - d. 1938), frate cu Constantin, căsătorit cu lăutăreasa Maria. Și el a avut tot patru copii: pe solista și chitarista Maria, căsătorită cu Lae, fiul lui N. Zlătaru din Runcu, pe solista
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Sârba lui Ioniță". După moartea sa, conducerea bandei a fost preluată de fiul său, vioristul Constantin zis Tăin. Celălalt fiu al lui Ioniță, vioristul Ion Țambu, s-a căsătorit la Brădiceni cu Maria. Aici și-a format propria formație, foarte vestită și apreciată în zonă. Aurelia Țambu zisă Rela (n. 1938), prima fiică a lui Ioniță, a cântat la Brădiceni unde s-a căsătorit cu vioristul Nicolae Ciulei. Anișoara Țambru (n. 1944), fiica cea mică a lui Ioniță, solistă și acordeonistă
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
lăutăresele. Cântărețele au și diversificat repertoriul tarafurilor, interpretând mai ales melodii de dragoste și de dor. Cu timpul au apărut în zonă și alte instrumente muzicale precum chitara sau țambalul. În Tismana, la începutul secolului al XX-lea, cei mai vestiți lăutari au fost vioriștii Grigore Murgu (n. 1889 - d. 1947) și Ion Pleșa zis Rugină (n. 1882 - d. 1947). Grigore Murgu a fost cel mai apreciat lăutari din Tismana, mai mult decât Rugină. Ei au cântat împreună toată viața. Inițial
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
a format un taraf cu care a cântat la nunți, hramuri și petreceri, până la plecarea pe front în 1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a fost baladistul Petre Geagu zis Cătăroiu (n. 21 aprilie 1903), care a cântat cu taraful Rugină-Murgu atât în Gorj, cât și în București, la diferite restaurante din zona Gării de Nord. Solistele Maria Tănase și Maria Lătărețu i-au
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu Ansamblul „Altița“ din Târgu Jiu. La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia Bârsan zisă Gena (n. 1916 - d. 1962), chitaristă și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960). La început, cei doi soți au cântat cu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Prima bandă a fost cea condusă de vioristul Alexandru Chirițoiu, zis Pițian (n. 1911 - d. 1985). El a cântat împreună cu soția, Ioana Chirițoiu (voce și chitară), cu Valeria Chirițoiu, (voce și chitară) și cu Ion Văduva (bas). Un alt taraf vestit a fost cel al vioristului Gheorghe Holtea (n. 1913 - d. 1997), foarte apreciat pe Valea Amaradiei. Din formația sa a mai făcut parte soția, Dafina Holtea (chitară și voce). În perioada 1937-1940, cei doi au cântat la București. Gheorghe Holtea
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Gheorghe Holtea a avut 11 copii, dintre aceștia, Alexandru și Nicu, au cântat la vioară cu părinții. Cu Gheorghe Holtea a cântat și vuvarul Alexandru Mitricioiu din Bârzeiu de Pădure. În continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat și la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
născut, în jurul anului 1860 și a murit în anul 1912, lăutarul Ion Gușatu, zis Miteuț, fiul unui clăcaș de pe moșia lui Apostolescu. Alături de el au mai cântat soția sa Petria și vuvarul Nicolae. Ion Gușatu zis Miteuț a fost lăutar vestit pe Valea Amaradiei și între cei mai bătrâni. Pentru a-și demonstra virtuozitatea, a cântat și cu vioara ținută după cap. Peste 25 de ani formația sa nu a lipsit de la nici o petrecere mare din zonă. În vecinătatea locurilor natale
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful său au făcut parte Barbu Gruia (vioară), Ioana Ciucurescu (chitară și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai vestit lăutar din localitate a fost Dumitru Ciucurescu. Banda de lăutari a lui Dumitru Ciucurescu (n. 1904 - d. 1977), viorist primaș, a cântat la București în perioada
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
său au făcut parte Barbu Gruia (vioară), Ioana Ciucurescu (chitară și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai vestit lăutar din localitate a fost Dumitru Ciucurescu. Banda de lăutari a lui Dumitru Ciucurescu (n. 1904 - d. 1977), viorist primaș, a cântat la București în perioada 1939-1940, la restaurantul din zona Gării de Nord cunoscut sub denumirea „La trei păduchi”. Formația sa
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Camelia (chitară și voce), Ion Boboluță (acordeon) și Cristi Colea (țambal). Fratele său, vioristul Florin Ciucurescu (n. 1961) are și el propriul taraf, în care cântă cu soția sa, Mariana Ciucurescu (acordeon și voce) și Nicolae Falcoe (chitară). Cel mai vestit taraf din prezent este cel al vioristului Marcel Ciucurescu (n. 1970), fiul lui Gogu. Cu el cântă soția sa, Gabriela (chitară și voce), fiica lăutarului Alită Pițigoi și sora sa, Elena Ciucurescu (voce). Urmând cursul Amaradiei, importanți lăutari au fost
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Craiova. A cântat cu solista și chitarista Chiva Pițigoi (n. 1908 - d. 1970), basistul N. Văduva zis Zain, iar sporadic îl avea în formație și pe țambalistul Cioacă. În satele Slămnești-Crusețu și Bodăiești (astăzi în județul Dolj) s-au aflat vestiții lăutari din familia Căldăraru. Taraful vioristului Dumitru Căldăraru zis Doicin se compunea din fiul său, Gheorghe Căldăraru (vioară și chitară), Nicolae Căldăraru (vioară), solistele Ioana Căldăraru (fostă Ciucurescu, din Târgu Logrești, dar stabilită aici prin căsătorie), Matilda Căldăraru și Clotilda
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]