7,806 matches
-
știe nici pe a sa, se făcea tocmai În acest sens. Stăpînirea unei limbi de circulație, a limbii germane Îndeosebi pentru Bucovina, putea ajuta nu numai la deschiderea unor alte orizonturi, ci, lucru deosebit de important, și la aprecierea calităților și viciilor limbii române așa cum se vorbea ea În Bucovina de la Începutul veacului al XX-lea: cu formațiuni pumnuliste imposibile, cu fraze traduse direct din germană, cu o topică ciudată, cum aprecia un alt naționalist bucovinean, Constantin Loghin. Dar aceste neajunsuri erau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sub influența unor factori diferiți, precum: familia, școala, exemplele morale, anturajul, sistemul de valori al societății etc. Părinții au un mare rol în cultivarea însușirilor morale ale copiilor; ei le imprimă prin modelul oferit, fie înalte idealuri umane, fie abisul viciilor. Înainte de 6-7 ani, copilul este sub directa ascultare a lor, în căminul părintesc. Pentru el binele și răul reprezintă ceea ce spun părinții săi că este bun ori rău. În aceeași ambianță familială copiii își formează gustul pentru frumos, pentru ordine
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care mătură hornul, și capul pisicii negre, care o adulmecă pe cea dintâi. Ce modalitate mai bună s-ar fi putut găsi pentru a prezenta relația ambivalentă dintre suspiciune și atracție și, în ecoul ei simbolic, relația tot atât de ambivalentă dintre viciu și virtute? Figura 83 Fra Angelico, Buna Vestire, 1439 1445. Museo di San Marco, Florența 128 | Forța centrului vizual Gauguin folosește o compoziție bipolară pentru a arăta separarea artistului de propria operă (figura 86). El plasează figura lui Van Gogh
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
întotdeauna, și nu de idei. Chiar în acest timp revista pe care o conduc se confruntă cu o asemenea tristă situație. Acest lucru se poate întâmpla oriunde există un context asemănător. La nivelul unei echipe redacționale există de multe ori vicii de comunicare; unii nu s-au alfabetizat încă în domeniul sensibil al diversităților de opinii și/sau n-au cultul relațional; alții nu știu să abordeze un conflict și nici nu vor să învețe acest lucru, deși el le trădează
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
întotdeauna, și nu de idei. Chiar în acest timp revista pe care o conduc se confruntă cu o asemenea tristă situație. Acest lucru se poate întâmpla oriunde există un context asemănător. La nivelul unei echipe redacționale există de multe ori vicii de comunicare; unii nu s-au alfabetizat încă în domeniul sensibil al diversităților de opinii și/sau n-au cultul relațional; alții nu știu să abordeze un conflict și nici nu vor să învețe acest lucru, deși el le trădează
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
înseamnă de drept sustragerea frauduloasă a unui lucru care nu-ți aparține. După conținutul, motivația și circumstanțele furtului, putem distinge mai multe categorii : furtul din necesitate, furtul ca reacție de imitație (în cazul copiilor caracteriali provenind din părinți cu acest viciu), furtul prin antrenare sau îndemn, furtul de performanță comis în scop de valorificare și afirmare proprie. De asemenea, se diferențiază și furtul ca act de răzbunare sau împotriva persoanelor care au fost nedrepte în anumite împrejurări, precum și furtul de compensație
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
familial poate fi privit sub aspectul structurii, al condițiilor economico-sociale și al deficitului educativ. Sub latura structurii mediul familial poate prezenta carențe foarte diverse de ordin juridic, social, moral, pedagogic, legate de situații ca: infidelitate, concubinaj, părăsire, divorț, deces, narcomani, vicii sexuale etc., fără a mai aminti de însăși absența mediul familial ca în cazul copiilor orfani, abandonați, copii din rândul cărora se recrutează diferite tipuri de caracteriali, cum ar fi acela al “abandonicului revendicator afectiv” <footnote I.Străchinaru, Devierile de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
încăierare”. Pentru bătrânul Louis ”la vie est un combat perpetuel” - ”viața e o luptă neîncetată” cu fiii săi, cu membrii comunității, cu sine însuși, cu dorința de a menține pământul în familie. Louis reprezintă țăranul autoritar, violent care nu are vicii, sobru, econom, dominat de dragostea pătimașă, obsedantă pentru pământ. Bătrân, trebuie să se resemneze, ducând o viață, spera el, liniștită. Despărțirea de pământurile sale este un adevărat supliciu, un prim pas spre decădere: își pierde înfățișarea umană devenind un fugar
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
sunt elocvente în acest sens), cu atât mai mult cu cât meritele și scăderile noastre ca popor au fost de nenumărate ori puse și pe seama structurii noastre spirituale, a Ortodoxiei, uitându-se că fondul genetic al unui popor, cu toate viciile și virtuțile sale nu depinde numai de componenta religioasă care modelează, ce-i drept, caracterul unei națiuni. O primă reacție împotriva idealismului creștin este identificată de Simion Mehedinți la catolicism. Roma, centrul marelui imperiu, ale cărui drumuri, toate, duceau spre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o clădire istorică ce adăpostește expoziții poate fi încadrată atât la atracții istorice, cât și culturale; oferta în materie de vânătoare ar putea fi încadrată atât la oferta sportivă, cât și la distracții (mai apropiată de oferta care se adresează „viciilor” turiștilor - de tipul jocurilor de noroc). Există numeroase puncte de atracție care pot determina turiștii să viziteze sau să își petreacă vacanța în anumite zone. Acestea au fost clasificate în diverse moduri. În general, se face o primă diferențiere între
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
din clasa boierilor [...] au ironizat administrația politică și au publicat știri mincinoase”, reușind să-i ducă în eroare și „pe unii oameni naivi” . Era o reacție împotriva memoriului înaintat de boieri curții protectoare în anul 835, care scotea în evidență viciile guvernării în timpul domniei lui Mihail Sturdza. Nemulțumirile porneau de la faptul că domnul trebuia să aplice o lege care adâncea antagonismele și tensiunile sociale. Toate acțiunile sale trebuiau supuse aprobării și controlului puterii protectoare, fără sprijinul căreia nu putea menține tronul
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
cărei dominație se exercita fără nici un fel de restricție asupra unui teritoriu pe care rânduielile și aranjamentele internaționale i- puseseră la dispoziție” . Domnul Mihail Sturdza, impus de către puterea protectoare, era instrumentul acesteia. Memoriul din 835, înaintat țarului, scotea în evidență viciile guvernării acestuia și măsurile dure luate împotriva protestatarilor. La intervenția consulului general al Rusiei, Mihail Sturdza a revenit asupra măsurilor represive adoptate împotriva boierilor. Ruckman îi recomanda să dea dovadă de moderație și de înțelepciune. în 837, Sturdza și-a
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
lui Petru Vintilă pictează bătălii in care nu moare nimeni și cetăți in care toți sânt fericiți, case prin care minciuna nu poate pătrunde și visuri în care nu se întâmplă nedreptăți; merele nu au viermi, măștile lui nu au vicii, zăpezile lui nu au pete. Naivitatea lui Petru Vintilă nu îl împiedică să vadă lumea, ci îi dă putere în credința că poate fi inventată una mult mai bună în locul ei.” (Ana Blandiana) Vizitiu Octavia 1955 Pictor Născută la 16
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ceasul biologic pe care și l-a format. Așa cum lemnul se Îndoaie când este verde, tot așa și câinele se poate modela doar când este tânăr, până la o anumită vârstă, când Încă nu s-au Înrădăcinat În ființa sa anumite vicii sau deprinderi proaste. Cățelul trebuie educat Încă de mic, făcându-l să se atașeze de cel În gospodăria căruia s-a născut sau trăiește. Stăpânul trebuie să vorbească tot timpul cu el, pe un ton prietenos, vesel, fără a-l
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
era crud și nervos încât oamenii numeau ”drusiace” săbiile foarte ascuțite. De multe ori i-a adus mustrări în particular și în public. La începutul domniei sale, Tiberius a avut o comportare plină de înțelepciune fără să manifeste nici un fel de viciu. La dorința Senatului de a vota un decret de lege împotriva celor care duceau o viață depravată, nu a luat nici o măsură, ci s-a mulțumit să adauge, că ar fi mai bine ca aceștia să fie aduși pe calea
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
nefondate. Căutând cu tot dinadinsul să afle, unul câte unul, capetele de acuzare ce i se aduceau de către anumite persoane învinuite de a fi vorbit pe socoteala lui, nu-și dădea seama, că el singur se proclama atins de toate viciile câte cineva ar fi cu puțințe să acumuleze. În provinciile gallice a avut loc o mare răscoală. În sânul aristocrației cetice s-a format o largă conjurație pentru răsturnarea guvernării romane. Ea a izbucnit prematur în cantoanele puțin importante ale
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
an V, vol. 6, nr.1, Institutul de economie agrară al Academiei Române, 2009, pp. 181-198, disponibil la http://revista.eadr.ro/r2009-1.pdf. Samochiș B., "Cerințe ale reformei agrare", în Tribuna Economică, București, nr. 42, 1990, pp. 13-14. Samochiș B., "Vicii fundamentale ale proiectului legii "pământului"", în România liberă, nr. 14347 din 12 ianuarie 1991, 1991, p. 2. Samochiș B., "Controverse la reforma agrară din România", Tribuna Economică, București, nr. 10, 1996, pp. 4-5. Samochiș B., (1998), Șansele constituirii exploatațiilor agricole
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
bun, te rog să-mi dai puțină iarbă, ca să mă ascund”... Iată ce exemple frumoase și nobile putem să luăm noi, oamenii, și din lumea florilor! 32. Patima (primejdie de moarte) Mulți oameni, care sunt stăpâniți de vreo patimă sau viciu, doresc să se îndrepte, să se salveze de la pieire, dar n-au suficientă voință, ci amână tot mereu revenirea pe calea cea bună. În apropierea unei gări într-un canton de-al C.F.R.-ului trăia un acar cu soția și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
acestei metodologii. În sfârșit, potrivit celei de a patra concluzii, toate obiecțiile avansate în cruciada realiștilor, radicali sau moderați, împotriva "moralismului" sunt nesustenabile (de cele mai multe ori, ele fiind rodul unor neînțelegeri sau deformări grave ale poziției filosofilor acuzați de acest "viciu" metodologic: Isaiah Berlin, John Rawls, Robert Nozick, Ronald Dworkin, G. A. Cohen, Will Kymlicka, Adam Swift ș.a.). În esență, cartea prezintă principalele observații, intuiții și argumente ce sprijină, în opinia mea, aceste concluzii. După cum se poate observa din cuprins, ea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Desigur, destui moraliști, precum Brian Barry, Ronald Dworkin sau John Roemer, s-au aplecat pe larg și asupra implicațiilor în termeni de politici publice ale idealurilor lor preferate ale dreptății sociale 70. Iar dacă în "specificul practicii politicii reale" includem viciile pe care cu toții le cunoaștem și le atribuim de obicei (mai mult sau mai puțin justificat, tuturor) politicienilor (corupția, incompetența, insensibilitatea față de problemele reale și prioritare ale cetății, indiferența față de politicile "bazate pe evidențe", populismul etc.), atunci recomandările lui Barry
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
critice doar "moralismul" așa cum l-am definit eu, toți realiștii radicali obiectează (și) împotriva a ceea ce am numit eu "moralism", sub forma celor două teze ce pot fi identificate, într-adevăr, în lucrările filosofilor politici acuzați de obicei de acest "viciu": 1) teza că filosofia este o ramură a eticii; și 2) teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică este justificat. Mai mult, nu cred că greșesc dacă afirm
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acestui tip de moralism și a altor forme de absolutism moral în analiza performanțelor (sau/și în discursurile) oamenilor politici. Cred că merită să menționez, de asemenea, că îmbrățișez pe deplin și ideea că moralismul ca absolutism moral este un viciu - după cum s-a argumentat pe larg, spre exemplu, în C.A.J. Coady, (ed.), What's Wrong with Moralism (Blackwell, Malden, 2006) sau Craig Taylor, Moralism: A Study of a Vice (Acumen, Durham, 2012) - și atunci când se manifestă în afara sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
guru John Perkins, urmând a fi predate discipolilor doritori de ,,revoluții spirituale" din întreaga lume. În final, ele vor avea un impact total la nivel celular (transformarea în animale, vindecarea cancerului, pierderea în greutate), individual (trăirea clipei prezente, renunțarea la vicii și dependențe), respectiv la nivel social (schimbarea lumii)75. Numai așa porțile Noii Ere vor fi deschise celor aleși să se ridice la planurile vibratorii superioare și să asigure trecerea la noul om și la noua societate a viitorului. În
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
are nimic cu morala. Guvernul care se lasă condus de morală nu este politic și în consecință puterea sa este șubredă. Acela care vrea să domnească trebuie să recurgă la viclenii și ipocrizii. Marile calități populare, sinceritatea și onestitatea, sunt vicii în politică, pentru că ele răstoarnă regii de pe tronurile lor mai bine decât inamicul cel mai puternic. Aceste calități trebuie să fie însușirile regatelor creștine, noi nu trebuie să le luăm deloc drept călăuză. Scopul nostru este să posedăm puterea. Cuvântul
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
toate limbajurile, formate din litere și cuvinte politice, vor avea cunoștință de toate dedesubturile firii omenești, de toate coardele sale sensibile, pe care ei vor trebui să știe să cânte. Aceste coarde sunt înfățișarea spiritului creștinilor, tendințele lor, defectele lor, viciile și calitățile lor, particularitățile lor de clase și de situații. Este bine înțelescă acești colaboratori ai geniului guvernului nostru nu vor fi luați dintre creștini, care sunt obișnuiți să-și facă munca administrativă fără să se îngrijească de utilitatea ei
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]