4,017 matches
-
la Atmagea ( migrează până aproape de Ciucurova și Fântână Mare). Mistrețul are cele mai mici efective 42 exemplare în 2003 în spațiile forestiere situate de o parte și de alta a drumului Luncavița-Nifon. Dintre canide, semnificative sunt populațiile de șacali și vulpe. Acestea sunt mai frecvente la sud de Babadag, lângă Enisala și în regiunea Ciucurova Izvoru. Viezurele e mai numeros în pădurea Babadagului, Enisala și Niculițel. Jderul de copac și observa mai des în regiunile Niculițel, Carada, Camena, Alba-Celic, ca și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
lepidoptere (fluturi), precum unele specii eurosiberiene(Eudia Pavonica, Inochis io, Aglais urticae, Nymphalis rivularis, Satyrus dryras Scop)dar și euro-asiatice(Papilio machaon, Nemeobius lucina) Printre animalele care viețuiesc în pădurile din jurul râului se numără: ursul (Ursus arctos), mistrețul(Sus Scrofa), vulpea(Caniș vulpes), lupul(Caniș lupus europaeus), iepurele(Lepus europaeus), viezurele(Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
și a anrocamentului. Există o rezervație naturală cu relief ruiniform și cu o vegetație bogată de pajiști, tufărișuri (afin, ienupăr, smârdar, jneapăn) și plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colț). În trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreț, cerb, râs, vulpe, jder, veveriță, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, scatiu, iar reptilele prin vipera comună și șopârla de munte (Lacerta vivipara).
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
aur, fie s-au salvat și au ajuns în Tezaurul de la Moscova, vreo 40 ar exista încă în Banca Națională, fie au fost topite. Nu se cunoaște exact perioada în care a fost lansată pentru prima dată ipoteza falsurilor. Alexandru Vulpe, actualul director al Institutului de Arheologie din București, consideră drept origine a acestei idei perioada lui Vasile Pârvan, care „"le văzuse și el și credea că sunt falsuri. Generația după Pârvan, la fel, le-a considerat niște falsuri din secolul
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
avansate încât să poată crea o astfel de limbă. În plus, era foarte sărac, chiar „Dacia preistorică” a fost publicată abia după moartea sa, prin grija ministrului educației de atunci, C.I. Istrati.” Între dovezile de neautenticitate invocate de către acad. Al. Vulpe este și argumentul referitor la cetatea „Cumidava”: în plăcile de plumb apare cuvântul „Comieodabo”, desemnând, după considerațiile doamnei Pețan, cetatea pe care o cunoaștem de la Ptolemeu sub numele de „Comidava”, iar dintr-o inscripție latinească sub forma „Cumidava”. Dl. Vulpe
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
Vulpe este și argumentul referitor la cetatea „Cumidava”: în plăcile de plumb apare cuvântul „Comieodabo”, desemnând, după considerațiile doamnei Pețan, cetatea pe care o cunoaștem de la Ptolemeu sub numele de „Comidava”, iar dintr-o inscripție latinească sub forma „Cumidava”. Dl. Vulpe susține că falsificatorul nu avea de unde să cunoască forma reală, „Cumidava”, deoarece aceasta a fost descoperită mult mai târziu, în inscripția amintită, și prin urmare a folosit o formă apropiată cu cea de la Ptolemeu, autor accesibil în secolul al XIX
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
-lea. Astfel, pentru dl. academician, forma „Cumidava”, scrisă de un roman într-o inscripție latinească, este forma autentică dacică, cea care ar fi trebuit să figureze în tăblițe, dacă acestea ar fi fost autentice. Despre respectiva considerație a dl. Al. Vulpe, Aurora Pețan întrebă retoric „de ce ar fi trebuit ca dacii să scrie acest nume exact cum îl auzeau și îl reproduceau în scris romanii” și subliniând că denumirea „Cumidava” apare într-o inscripție „latinească”, scrisă de un „roman”, în secolul
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
mister de ce, timp de mai bine de un secol, nimeni nu s-a ocupat de aceste piese”, deși „toată lumea știa de existența lor”, mister pe care aceasta și-l explică doar prin ipoteza conform căreia Grigore Tocilescu, Vasile Pârvan, Radu Vulpe, Alexandru Vulpe „știau că a existat un tezaur din piese de aur care a fost distrus” și că, astfel, „scoaterea la lumină a copiilor ar fi dus la un scandal”. După decenii de tăcere, plăcile de la Sinaia au revenit în
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
timp de mai bine de un secol, nimeni nu s-a ocupat de aceste piese”, deși „toată lumea știa de existența lor”, mister pe care aceasta și-l explică doar prin ipoteza conform căreia Grigore Tocilescu, Vasile Pârvan, Radu Vulpe, Alexandru Vulpe „știau că a existat un tezaur din piese de aur care a fost distrus” și că, astfel, „scoaterea la lumină a copiilor ar fi dus la un scandal”. După decenii de tăcere, plăcile de la Sinaia au revenit în actualitate la
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
pe acest album se simt influențe de rock progresiv venite de la Sfinx. Discul a apărut cu o variantă modificată a copertei, varianta originală nefiind acceptată de cenzura comunistă. Fondează în 1979, alături de Iulian Constantinescu (percuție), Bebe Teodorescu (tobe) și Gabi Vulpe (bas), Compania de Sunet, formație din care vor face parte de-a lungul timpului muzicieni valoroși din diverse sfere muzicale: rock, folk, pop, blues sau jazz. Din acest moment înainte, înregistrează și concertează sub titulatura și Compania de Sunet, titulatură
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
muzicală atât pentru unii colegi de generație, cât și pentru tineri aspiranți din muzica folk, pop sau rock. Apare în calitate de toboșar și percuționist pe albumul "Ia toji baladist", lansat de Nicu Alifantis în 1993. În același an, apare în filmul "Vulpe - vânător" regizat de Stere Gulea, unde interpretează piesa „Chip fără chip” compusă pe versurile scriitoarei Herta Müller. În 1994 reînregistrează într-o variantă rock mai vechiul hit „Amintire cu haiduci” și îl include pentru prima oară în discografia sa, pe
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din plopi, arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar stratul ierbos este alcătuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firuța și pirul. De asemenea aici crește o vegetație agățătoare alcătuită din curpen și iederă. Pentru mai multe informații privind numele plantelor, puteți consulta articolul Nume alternative românești de plante. Relieful comunei Osica de Sus este alcătuit din câmpul înalt
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
sălbatică cu specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate la nivel național și internațional, sau aflate pe lista roșie a IUCN: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), veverița roșcata ("Sciurus vulgaris"); cocos de munte ("Tetrao urogallus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), soim călător ("Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de ursul brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu (Lutra lutra), zimbrul ("Bison bonasus"), mistreț ("Sus scrofa"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Amfibieni și reptile: salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Ungaria, Israel, Turcia (cu numele "Uçan Kaz" - "Gâsca Zburătoare"), Italia, Hong Kong, China terestră și în Africa de Sud. Desenele au fost produsu de Studiourile Pierrot și au fost, în mare parte, fidele cărții, exceptând apariția hamsterului și a rolului prea mare dat vulpii Smirre. În Germania, seria animată a fost combinată într-un film de lung metraj (cu durata de 1 ora și 22 minute) în 1981; aceeași lansare a avut loc și în Estonia pe DVD și VHS.
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson () [Corola-website/Science/313260_a_314589]
-
iubitoare de căldură. În depresiunile de sub munte și dintre dealuri trăiește în condiții excelente nucul, dar a fost semnalat și castanul dulce, acesta fiind prezent la Jiblea, în adăpostul Coziei. În pădurile de sub munte cea mai mare răspândire o au vulpile (Vulpes vulpes), viezurii (Meles meles), iepurii, căpriorii, mistreții, lupii ( numărul acestora a scăzut considerabil în ultima perioadă) și pisicile sălbatice. Alături de aceste viețuitoare trăiesc numeroase specii de rozătoare, dintre cele mai frecvent întâlnite sunt veverițele și pârsii. În ultimele două
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
din membrele posterioare producând astfel vibrarea aerului. În cazul unui pericol iminent, sar la înălțimi mari (peste un metru) sau sapă repede galerii, unde se adăpostesc. Organele de simț (văzul și auzul) ajută gerbilii să-și depisteze dușmanii (bufnițe, șerpi, vulpi) de la distanță. Gerbilul este un animal poliestric. În mediul natural, perioada de reproducere este legată de anotimpul cald dar, în captivitate, se poate reproduce tot timpul anului. Reproducerea în mediul natural se realizează prin împerecherea masculului cu o singură femelă
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
Zafzar, pe numele său adevărat Mohammed Khassal, a debutat în anii șaizeci în literatura de expresie arabă prin nuvela " Trei săptămâni" publicată în presă. Cele mai cunoscute romane sunt "Femeia și trandafirul" (Al-mar’tu wa al-wardatu) publicată în 1972 și "Vulpea care apare și dispare" (At-ta‘labu alladi yażharu wa yaĥtafi) apărut în 1985. Alte romane ale sale, precum "Ziduri și trotuare" (Arșsifat wa ĝudrăn, 1974) și "Tentativă de viață" (Muḥăwalat ‘ayš) prezintă viața oamenilor săraci din Kenitra, locul unde
Mohamed Zafzaf () [Corola-website/Science/313576_a_314905]
-
brad, molid și fag, existând și specii rare, ocrotite de lege, cum ar fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
plămânilor. Această manevră poartă numele de hiperventilație controlată. Sunt accidente care deși nu sunt specifice, pot apărea în timpul desfășurării scufundărilor, datorate mediului subacvatic. Înecul se produce prin asfixiere datorată pătrunderii apei în căile respiratorii. Dragonul de mare, pisica de mare, vulpea de mare și scorpia de mare sunt singurele animale veninoase din Marea Neagră. Veninul lor, denumit "toxallumină", este foarte toxic fiind asemănător cu cel al viperelor, dar se află în doze mai mici. Înțepăturile lor sunt foarte dureroase, veninul inoculat având
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
normal (Hair Flair). Până în prezent au apărut doar 3 băietei: Cameron (primul băiețel), Harvey (The Movie) și Eitan (Hair Flair - Glow în the Dark). Bratz Petz (nu se mai produc, 2004-2006): Bratz Petz sunt jucării de pluș. Au fost produse vulpi (foxez), pisici (catz) și căței (dogz). Bratz Kidz (2006-present): Bratz Kidz sunt echivalentul adolescențelor Bratz în varianta - copil (aproximativ 7-10 ani) . Spre sfârșitul anului 2007, au apărut Bratz Boyz Kidz - Cameron, Dylan, Eitan și Koby. Be-Bratz (2007-present): Be-Bratz nu au
Bratz () [Corola-website/Science/314035_a_315364]
-
Referitor la cetatea „Cumidava”: în plăcile de plumb apare cuvântul „Comieodabo”, desemnând, după considerațiile doamnei Pețan, cetatea pe care o cunoaștem de la Ptolemeu Claudius (spre 90 - 168) sub numele de „Comidava”, iar dintr-o inscripție latinească sub forma „Cumidava”. Dl. Vulpe susține că falsificatorul nu avea de unde să cunoască forma reală, „Cumidava”, deoarece aceasta a fost descoperită mult mai târziu, în inscripția amintită, și prin urmare a folosit o formă apropiată cu cea de la Ptolemeu, autor accesibil în secolul al XIX
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
-lea. Astfel, pentru dl. academician, forma „Cumidava”, scrisă de un roman într-o inscripție latinească, este forma autentică dacică, cea care ar fi trebuit să figureze în tăblițe, dacă acestea ar fi fost autentice. Despre respectiva considerație a dl. Al. Vulpe, Aurora Pețan întrebă retoric „de ce ar fi trebuit ca dacii să scrie acest nume exact cum îl auzeau și îl reproduceau în scris romanii” și subliniând că denumirea „Cumidava” apare într-o inscripție „latinească”, scrisă de un „roman”, în secolul
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
unde umiditatea se păstrează pe cea mai mare parte a sezonului de creștere a plantelor, se întâlnește o vegetație tipică de luncă. În ceea ce privește mamiferele terestre, în Parcul Național Quttinirpaaq, reprezentativ pentru condițiile insulei Ellesmere, se găsesc urși polari, lupi arctici, vulpi polare, hermeline, boi moscați, reni Peary, iepuri polari și lemingi gulerați. Mamiferele marine de pe coaste și din vecinătatea lor includ foci cu barbă, foci de Groenlanda (rare), viței de mare (rari), foci cu creastă (rare), morse (rare), narvali, beluga (rari
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]