3,853 matches
-
cât mai bun, profesorilor le prinde bine să poată dovedi participarea la cât mai multe sesiuni de comunicări și publicarea unor articole În reviste de profil. Ele se contabilizează Într-o fișă de evaluare. De aici, tendința de a umfla zestrea profesională (p. 3). CITAT RETRAS!!! Profesorii (În special cei de istorie și literatură română) ar trebui să facă monografia localităților sau a instituțiilor unde lucrează, să exploreze universul etnografic al zonei, viața personalităților literare și culturale locale etc. Publicate În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
literatură română) ar trebui să facă monografia localităților sau a instituțiilor unde lucrează, să exploreze universul etnografic al zonei, viața personalităților literare și culturale locale etc. Publicate În reviste de profil, multe informații din aceste lucrări ar putea intra În zestrea culturii naționale. Bibliografie specială Călinescu, 1965. Marcus, Solomon, 2002, „La școala plagiatului”, România literară, nr. 48, p. 3. Rad, Ilie, 1995, „Lucrările pentru obținerea gradului didactic I - Încotro?”, Tribuna Învățământului, anul VI (XLIII), nr. 268, 13 martie, pp. 2, 7
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
jurnalul... răspândească, chiar dacă nu îndeajuns... care să le creeze și sa le 16 Dar care ziar se îngrijește astăzi să aibă la centrul său de documentare colecțiile tuturor suratelor lui din țară, să le arhiveze și să le lase ca zestre celor de după noi? Există publicații care nici nu s‐ au interesat de schimbul de presă, de trimiterea numerelor la bibliotecile și instituțiile care fac și arhivistică. De aici greutățile întâmpin ate în documentare pentru realizarea volumului de față. Este nevoie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cunoscători și iubitori ai Bârladului, cărora li‐ i adresată lucrarea, îndeosebi - m‐au făcut să deschid paginile cu gând de înlăturare a uitării care ne încearcă, uneori... Ziarele și revistele născute la Bârlad, ca și oamenii lor, fac parte din zestrea municipiului. De ce n‐am scoate‐ o din lada care o găzduiește? Bârladul, ca fiecare localitate a țării noastre, merită să fie mai bine cunoscut... Ca și oamenii lui, mereu recunoscători înaintașilor, profesorilor noștri... Ion N. Oprea 18 IMAGINI DIN BÂRLADUL
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
P. Gh. Savin, Al. Saint - Georges, C. Soltuz, Gr. Soltuz, St. St. Tutescu, V. Todicescu, G. Tutoveanu, D. Urzică, Gh. Vlădesc u - Albești. Părintele Petru G. Savin este și autorul cărții: Satele sub 306 raportul cultural - graiuri și sfaturi cu privire la zestrea sufletească a poporului român, tipărită la Bârl ad în 1925. * Documente răzășești Documente răzășești, revistă regională de acte vechi, mărturii tradiționale și relicve istorice, apare o dată pe lună la Bârlad, director Virgil Caraivan, redacția și administrația în Bârlad, str. Cuza
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și al volumului „Un veac într-un vis", apărut la Ed. Junimea, Iași, 2005; „Stoișești străveche vatră de civilizație"; prezentări de acte vechi, multe inedite, despre așezări sătești, așezăminte de cult și de cultură, acte de împărțeală, moșii date cu zestre, danie și cumpărătură, dar și teme de o sensibilitate și subtilitate mai deosebite: „Mari teme ale literaturii universale și românești Iubirea" de prof. Stan Ștefan, „Dimitrie Cantemir în gândirea și conștiința națională română" de prof. Gheorghe Clapa. La cele de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
capacitate care se manifestă prin folosirea unui sistem de semne (de fapt, o cooperare a sistemelor fonetic, gramatical, lexical și stilistic). Fiind o facultate general umană, limbajul este considerat de mulți învățați (René Descartes, Noam Chomsky) ca făcînd parte din zestrea biologică a omului, învățarea limbii materne reprezentînd manifestarea și dezvoltarea acestei facultăți în forma ei primară, ca urmare a unor condiții sociale determinate. Prin urmare, omul posedă în mod potențial aptitudinea (= facultatea) de a comunica, însă această potențialitate trece în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe oameni cu toată încărcătura lor psihică. Dialogul actul de comunicare cel mai simplu dintre două persoane se desfășoară permanent în contextul unui cadru social. Vocabularul, gestica, sintaxa gramaticală precum și logica, cerințele contactului psihologic sunt interiorizate de individ ca o zestre socio-culturală. Din acest motiv, se vorbește de interacțiune socială în contextul comunicării, iar de aici a apărut în mod firesc expresia abilități sociale ale comunicării. Ele pot fi descrise, învățate și folosite cu succes. Abilitățile sociale asigură comunicarea eficientă cu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
morală și de drept să fie pe deplin în partea noastră. Mai vine însă în partea noastră împrejurarea că acel pămînt nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimeni de pe el, că e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc. Ni se scot ochii cu binele ce l-am avut din partea rușilor. Pentru a răspunde și la aceasta ne-ar trebui un volum întreg. Destul numai să pomenim că alianța de la Lusc dintre Petru cel
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de a monta astfel de aparate, ar mai trebui retehnologizat (măcar cât să țină pasul cu șantajiștii de presă care au scule mult mai performante!), atâta vreme cât camerele de filmat montate în pereți aveau termenul de garanție depășit, fiind rămase din zestrea securistă de care onorabila instituție păstorită de domnul Maior s-a scuturat, retoric, cu mulți ani în urmă. Ca astăzi să montezi în pereți asemenea dinozauri tehnologici precum erau camerele arătate la televizor înseamnă fie că banii alocați instituției s-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
1925 întemeietor, de care am mai amintit. Cu această ocazie, dincolo de documentare, de dialog sau de schimburi de experiență, ceea ce a fost mai surprinzator pentru arhiviștii ieșeni a fost contactul nemijlocit cu instrumentele de inventar și cu informațiile legate de zestrea arhivelor- moldovenești. În mod paradoxal, stafia Imperiului Rus bântuie și la ei, așa cum se întâmplă și la noi, prin depozite. Dacă la noi spectrul inițial benefic al lui Kiseleff a fost înlocuit de moștenirea instituțională sovietică (din 1951, după model
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Față, partea lui din Runcu, toată, din apă și din uscat, cu 1200 aspri. Și iar să fie Vigăi, fiica Stanei, ocină la İarcea și la Runcu partea mamii sale Stana, de peste tot hotarul, pentru că a dat-o de zestre Stana fiicei sale Viga. Și a cumpărat Necula vătaf și fratele lui, Mihăilă, ocină la İarcea, partea lui Vladul din Padeș, toată, cu 200 aspri. Și iarăși să fie lui Mihăilă ocină la İarcea, partea lui Tepeiu și a lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vremii s.a fărîmițat, Împărțindu-se Între moștenitori. Asa, Larga și Strîmtu a revenit unor Săvoi. Floreștii și Orbeții Broștenilor pînă la Brebenari și Scrofa, a revenit Ciocazanilor, prin căsătorie cu fetele Săvoilor. Tot Ciocazanilor li s-a mai dat zestre, parte din moșia Lupoaia pe care Constantin și Nicolae Săvoiu o cumpăraseră de la Constantin și Toma, fii lui Milco Lupoianul la 1748. Parte din locuitorii satului Lupoia, Împroprietăriți cu plațuri de casă la 1864 și Întemeindu-și pe moșia ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Lupoaia pe care Constantin și Nicolae Săvoiu o cumpăraseră de la Constantin și Toma, fii lui Milco Lupoianul la 1748. Parte din locuitorii satului Lupoia, Împroprietăriți cu plațuri de casă la 1864 și Întemeindu-și pe moșia ce fusese dată de zestre Ciocazanilor, pîna astăzi se numește ,, linia Ciocazanu ”. Ciocazanii făcîndu-și gospodării În Florești, iar parte dintre ei pregătindu-se pentru profesiuni de stat, au renunțat la moșie, vînzînd-o. Moșia din Lupoaia ce le fusese dată de la Început de zestre, au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de zestre Ciocazanilor, pîna astăzi se numește ,, linia Ciocazanu ”. Ciocazanii făcîndu-și gospodării În Florești, iar parte dintre ei pregătindu-se pentru profesiuni de stat, au renunțat la moșie, vînzînd-o. Moșia din Lupoaia ce le fusese dată de la Început de zestre, au cumpărat-o mostenitorii vechilor proprietari Săvoii. Ciocazanilor lea rămas În Lupoaia, doar cavoul ce este lîngă biserică. Lupoaia a rămas Întreagă pînă la Împroprietărirea făcută după primul război mondial, cînd o parte din ea a fost Împărțită demobilizaților, iar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ea pecetea timpurilor ei, Începînd să piardă cu timpul din originalitate, Înlocuite cu produsele orășenești. PÎnă În 1945, arta lucrului de mînă s-a dezvoltat În mod uimitor. Fiecare țărancă oricît de săracă ar fi fost, avea În lada de zestre de la capul capului, costumul cusut cu mîna. În fiecare casă, se torcea, se țesea și se coseau costumele, care au fost atît de admirate de străini. Timpul de relaxare și veselie se petrecea la nunți, boteze, nedei, hramuri ale bisericii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
care se identifică fiecare societate. De aici și necesitatea îmbogățirii universale a umanității prin dezvoltarea culturilor naționale. Iată de ce trebuie să cumpănim propriile noastre cuvinte și să cultivăm cu grijă limba și cultura pe care le moștenim ca pe o zestre prețioasă de la înaintași și să le cultivăm continuu. Aceste fapt se și realizează în lume de un număr apreciabil de teoreticieni (filosofi, lingviști, esteticieni etc.) grupați în diferite școli, curente și tendințe în care își consacră energia și cunoștințele studierii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
abordare istorică ar putea-o clarifica [Roșianu, 1973:XV] sau, cu alte cuvinte, indiferent în ce relație de anterioritate s-ar afla textul biblic în raport cu acest fond originar, datele problemei nu se schimbă cu nimic: scenariul biblic face parte din zestrea culturală pe care calea "inconștientului colectiv" a distribuit-o în toate timpurile și locurile. Pentru a argumenta o atare ipoteză nu trebuie decît să amintim cele 31 de funcții (constante) ale "structurii profunde" care, potrivit lui Vladimir Propp, s-ar regăsi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să convingă profesorul că al sau copil vine la școală pentru a învăța mai mult decât a învățat el ! Barierele culturale pot crea un dezechilibru, îl pot face pe părinte să se simtă nevalorizat. Părintele are avantajul că poate etala “zestrea” culturală care poate oferi o experiență deosebită și celorlalți ! Este foarte important ca un părinte să-și cunoască copilul, ca exigențele sale să fie reale, stimulative pentru acesta și să aibă curajul să lupte pentru binele copilului, chiar și atunci când
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
ale căror lucrări au fost apreciate la diferite manifestări expoziționale, fiind recompensate cu diplome și premii. Nimic nu poate fi mai de preț pentru strădania lor, decît sincera noastră apreciere, deoarece, parafrazîndu-l pe Tudor Arghezi, nu le va rămîne “drept zestre după moarte, decît un nume adunat pe-o carte”. Gheorghe Bălăceanu Cercetător științific principal, doctor În psihologie Președinte al Asociației Artiștilor Plastici a jud. Iași Despre grupul de naivi al Asociației Artiștilor Plastici ieșeni Inițial, exceptînd sculptorii naivi Gheorghe Durac
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
facem vreo boacănă. Ei, chiar și așa, tot ne iubesc! și le adună pe toate într-un sac mare, mare de tot, ca al lui Moș Crăciun, și nu-l uită, căci după ani și ani vor răscoli împreună cu noi zestrea acelor amintiri scumpe, de neuitat. Dar noi până atunci.hai să ne bucurăm de copilărie, de jocurile ei, și să încălecăm pe raza sclipitoare și rece ca podurile de gheață, iarna. Hai să-i cerem Zânei Copilăriei acel praf magic
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
trebuie amintit că în anul 2007 orașul Sibiu a fost capitală europeană a culturii (împreună cu orașul Luxemburg). Capitolul 2. Diversitate culturală și diversitate lingvistică Dacă recapitulăm în mod sintetic acțiunile majore concrete întreprinse în ultimii 40 de ani pentru conservarea zestrei strămoșești inestimabile, numită Patrimoniu Mondial, atunci principalii pași făcuți de UNESCO în acest scop ar putea fi definiți de următoarele repere: 1964 - acțiuni de salvare a templului din Abou Simbel contra apelor lacului Nasser; 1965 - SUA cer crearea Fundației de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
strămoșilor, sub orice formă de conservare, pornind de la ideea înlănțuirii civilizațiilor potrivit principiului că: orice civilizație poartă cu ea povara unei civilizații care a fost și povara unei civilizații care va veni. Atunci când spunem povară înțelegem răspunderea conservării și dezvoltării zestrei moștenite, atât de frumos numită Patrimoniu Mondial! Este necesar însă ca acest concept să fie înțeles ca un sistem între ale cărui componente există conexiuni care nu se pot modifica oricând și oricum. Parafrazându-l pe Blaise Pascal (1623-1662), putem
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
sistemul imunitar este constituit dintr-un număr enorm de clone de limfocite, corespunzător unui număr egal de antigene. Fiecare clonă este alcătuită dintr-o populație de celule identice genetic care descind dintr-o singură celulă stem, prin mitoze succesive. Prin zestrea lor ereditară comună, componentele clonei de limfocite au capacitatea de a recunoaște un anumit antigen, această capacitate fiind conturată în cursul evoluției de milioane de ani a speciei, timp în care specia a venit în contact cu un număr enorm
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Transilvaniei, a existat obiceiul cetelor de feciori, care se pregăteau pe tot parcursul lunii decembrie pentru a colinda casele în Ajunul Crăciunului. În sat sunt încă cunoscute deși mai puțin practicate obiceiurile de căsătorie: tocmeala între părinți pentru a stabili zestrea, hora din curtea bisericii, petrecerea ce dura de obicei două zile, cinstea mirelui și a miresei, obiceiurile legate de nași (Ciobănel, 2002: 267). Șezătorile, foarte apreciate în sat, erau atât un prilej de muncă pentru femei, cât și unul de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]