4,648 matches
-
a avansat rapid. În iulie a fost anunțată în Renmin Ribao expulzarea a sute de membri corupți ai Partidului (nu se știe dacă pentru corupție în sine sau doar în vederea epurării politice). În aceeași lună, Politburo a decretat că gaogan zidi ar trebui să fie blocați de la a se angaja în afaceri private și că oficialii Partidului nu ar trebui să mai aibă acces la câștiguri suplimentare tradiționale cum ar fi mașini importate și provizii alimentare private. Amenzi usturătoare au fost
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
iubiri pentru Omul între oameni care este secretarul general al partidului nostru, volumul Omagiul scriitorilor din România constituie o mărturie vie a hotărârii noastre de a construi o lume nouă pe pământul țării.“ (Astra, octombrie 1978) BUCȘA Petre „Căci ești zidit aievea din setea-i de dreptate Din jertfele lui sfinte și visurile lui; Ești zbor, și-nțelepciune, și crez, și libertate, Și OM mai OM ca Tine, noi știm că altul nu-i.“ („Vine cuvântul - cântec“, Tribuna, 26 ianuarie 1978
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să-ți spună, Cu glasul de cinstire-al tuturor, Că viața e splendidă cunună Unui destin ce s-a știut dator Mereu lângă al Patriei Erou - Pe românescul veșnic plai de dor - Să poarte-n slavă timpul țării nou, Visat, zidit de un erou popor.“ („Cu glasul de cinstire-al tuturor“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „În noul timp al patriei, lucidul Și cutezatul vis spre viitor Se-adună în credința tuturor Prin trei cuvinte-adânc gravate-n inimi: Poporul, Ceaușescu și Partidul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și străinilor care vizitează România, țara ce găzduiește astăzi atâtea reuniuni culturale și științifice.“ (Tribuna României, 1 ianuarie 1977) FRUNTELATĂ Nicolae Dan „Ceaușescu-nseamnă-n limba românească Dar și demnitate, visul țării treaz De-a urca în glorii, de-a zidi acasă, Casa omeniei într-un timp viteaz.“ („Visul țării“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 24 ianuarie 1982) „Astăzi, tineretul patriei, organizația sa revoluționară confirmă, prin tot ce înfăptuiesc, încrederea și speranța pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, modelul suprem al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pus în față sarcina de a crea acele mari lucrări de sinteză, pline de originalitate și de patosul epocii noastre.“ (Luceafărul, 29 iulie 1972) GHIȚESCU Ludmila „Flămânzi de soare, de lumină multă, ne avântăm în muncă cu zâmbet de fecioare zidim o țară de oțel și granit, unită: Conducătorul e arhitect al lumii viitoare.“ („Salbă scumpă țară“, Argeș, martie 1978) „În anii lumină din zare în zare În inima țării Partidul pulsează Conducătorul iubit strălucind ca un soare, Cu dăruire, la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
urare: Să duceți România pe culmi nepieritoare!“ („Gând suprem“, Ramuri, 15 ianuarie 1978 ) „Laudă ție vestită fiică a neamului, Azur animând zorii câmpiei, Boare mângâind ape și spice, Lumină dragostei și omeniei, Fereastră binelui pentru toți, Fântână bucuriei de a zidi, Solie fericirii și păcii, Flamură vie împurpurând veșnicii.“ („Laudă“, România literară, 5 ianuarie 1989) HOBANA Ion „Scriitorii sunt ajutoare de nădejde ale partidului, a spus secretarul general al Partidului Comunist Român. Calificativul care ne face cinste se întemeiază, evident, pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Și monument!“ („Al timpului focar“, Steaua, 16 august 1973) „Drumul tău parcă vine Din fila străbunilor, din mine, Ca o mândrie, fără hodină Născută în tulburătoarea Lumină. Puternic ca pământul și cerul, Vieții celei libere i-ai dezlegat misterul, Ai zidit pe pământ lumea nouă; Și râde floarea, sub pașnica rouă.“ („Cânt partidului“, Scînteia, 7 mai 1978) „În mintea noastră, legea firii A dezlegat-o Demiurgul Și-n drumul tău, cântul iubirii Cei liberi, azi, în slavă-l urcu-l...“ („Cântec pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Chemarea Biroului Uniunii Scriitorilor din RPR ne deschide o altă perspectivă. E vorba de participarea directă, nemijlocită la problemele satului. E o sarcină de cinste și implicit un prilej de tezaurizare a impresiilor. Din observatori, fie chiar atenți, devenim activiști, zidim - și zidim și pentru noi. Ne modelăm pe noi înșine ca oameni și scriitori.“ (Gazeta literară, 4 decembrie 1958) „Dac-aș avea poiana cu florile poeme, Eu le-aș culege astăzi și ți le-aș dărui Pentru această floare a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Uniunii Scriitorilor din RPR ne deschide o altă perspectivă. E vorba de participarea directă, nemijlocită la problemele satului. E o sarcină de cinste și implicit un prilej de tezaurizare a impresiilor. Din observatori, fie chiar atenți, devenim activiști, zidim - și zidim și pentru noi. Ne modelăm pe noi înșine ca oameni și scriitori.“ (Gazeta literară, 4 decembrie 1958) „Dac-aș avea poiana cu florile poeme, Eu le-aș culege astăzi și ți le-aș dărui Pentru această floare a vârstei de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Rolul poetului, de atâtea ori subliniat în documentele partidului nostru și redefinit în cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu la Conferința pe țară a scriitorilor, este de a înflăcăra inimile, de a grava pentru nemurire epopeea construcției și înaintării țării, de a zidi în temelia edificiului scânteia spiritului lucid și a miracolului.“ (Contemporanul, 15 iulie 1977) SÎNTIMBREANU „Nu știu dacă istoria (sau măcar istoricii) va scoate din paranteză anul cinematografic ’71 înălțându-l pe podiumul mult așteptatelor împliniri sau izbânzi. Dar cred că
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care îl compun exprimă, de fapt, un tip original și inedit de pluralism, de democrație.“ („Partidul și Statul în sistemul politic al societății noastre socialiste“, Era socialistă, 10 iunie 1989) ANDRONACHE Vasile „Luminați de măreția ta, Noi cu Ceaușescu te zidim, Strălucind prin vreme ca o stea, Geniul tău politic îl iubim.“ („Pentru comunismul milenar“, Luceafărul, 21 august 1982) ANDRONIC Titus „În margine de zariști și destin El ne-a aprins o stea polară - Pădurii românești - stejar Și ram, să sprijine
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ceaușescu, suflet cald, Soție, mamă și savant de seamă, Slujește azi al țării vis înalt.“ („Cu nimbul luptătoarei comuniste“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 8 ianuarie 1984) „Întreabă-ți brațul dăruit Cetății Cine i-a dat puterea de-a zidi, Și-ți va răspunde simplu: Ceaușescu, Fiu respectat al scumpei Românii. Întreabă-ți inima vibrând aprinsă Cine i-a dat imensa bucurie, Și-ți va răspunde simplu: Ceaușescu, Al țării fiu și om de omenie.“ („Al Țării fiu“, Scînteia, 26
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fost oprit să spună Câți au murit ca TU să poți trăi! Ne vom aduce-aminte cât vom fi, Ce preț a fost plătit de fiecare, Câți și-au dorit un loc, al lor, sub soare, Istoria spre a-ți putea zidi! Ne vom aduce-aminte cât vom fi, Cum se scria Scînteia ilegală Și-o tipăream cu sânge și cerneală Schimbând mereu, mereu tipografii... Ne vom aduce-aminte cât vom fi.“ („Elegie eroică la semicentenar“, Cadran, mai 1971) PENDEFUNDA Liviu, publicist și poet
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
toate măsură vie, trează, voință, gând și faptă ni le mplinim prin el, cu el se-avântă țara, numai prin el cutează spre piscul înfloririi, spre comunistul țel.“ („Cinstire“, Luceafărul, 21 august 1982) RĂCITU Cornelia „Acolo e istorie, unde se zidește. Acolo e durată, unde actele de muncă - ea însăși o faptă eroică - pun temeliile unui viitor prosper. Acolo e grandoare, unde un conducător înțelept și vizionar, așa cum este președintele țării noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ne garantează libertatea și mersul neabătut
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
smulsă și scoasă dela locul ei. Crucea aceea pe care e gravat «anul 1821», se află încă în podul bisericii. După cum atestă pisania scrisă în frescă pe zidul despărțitor deasupra ușii dintre pronaos și naos, «cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și zugrăvit aceeastă biserică, cu cheltuiala satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul lor. Biserica este zugrăvită în întregime cu frescă lucrată de meșteri zugravi din familia lui Nicolae Grecu din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
este zugrăvită în întregime cu frescă lucrată de meșteri zugravi din familia lui Nicolae Grecu din Săsăuși, terminată în 1824, în spiritul iconografiei bisericii ortodoxe. Pe piciorul Sfintei mese de deasupra Sfântului altar se găsește scris anul 1818. Biserica este zidită din piatră și cărămidă, iar lații dela acoperiș sunt făcuți din fire subțiri de brad, cioplite pe trei părți. De la cutremurul din 1916 zidurile bisericii au fost fisurate în lungimea ei, fapt pentru care în anul 1921 a fost întărită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
desfășurări a slujbei de cult și a o cerceta regulat ca buni creștini în dumineci ca și în celelalte sărbători, lăudăm pe Dumnezeu, ne facem datoria față de sufletele noastre și cinstim totodată memoria înaintașilor, moșilor și părinților noștri care au zidit-o și au înzestrat-o, lăsând-o generațiilor de după ei, întru pomenirea lor. Iubiți creștini, Să stăm neclintiți în sânul bisericii în care am fost botezați, în care am primit sfânta Împărtășanie, în care ne-au adus părinții de mână
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu împăratul Japonezilor s-au încurcat într-un război orb la Portartur așa că mai multe sute de mii de tineri nevinovați a pierit în modul cel mai îngrozitor, mutilați de torpiloare și bombe și șrapnele. În comuna noastră s-a zidit în anul acesta edificiile de cârciumă pe curtea lui Necule Donu Oana, de zid cu spese de 3700 de florini, adică 7400 de Kor. cu mari greutăți din partea conducătorilor comunei, sub primariul Nicolae M. Banciu comunei și Damaschin Poparad notar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în spiritul iconografiei Bisericii ortodoxe. În exterior, pe zidul de la Sud, biserica are patru tablouri - deasemenea în frescă - Dreapta Judecată, Cumpăna Dreptății, Sfântul părinte Nicolae și Iisus Hristos. Deasupra ușii de la intrare există o pisanie: «Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și s-a zugrăvit această biserică...1809, iunie 28.». În septembrie 1916, în vremea primului război mondial partea de nord-vest a navei a fost afectată de un obuz tras de dincolo de Olt, dinspre Dealul Noul Român. În anul 1980, adică
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la Mânăstire, dar când ie timpul mai secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița Purcarului, în graniță cu hotarul Arpașul de Sus. Din ia își ia curs Valea Neagră care merge până în Olt. De la fântâniță merge puțin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu mult «entuziasm», ca să-i placă tovarășului de la regiune: Zdrobite cătușe în urmă rămân, În frunte-i mereu muncitorul, Stăpân pe destin e poporul. Trăiască, Trăiască Republica noastră În marș de năvalnic șuvoi, Revărsat. Muncitori și țărani, Cărturari și ostași Zidim România republicii noi! În «entuziasmul general», serbările s-au încheiat cu o telegramă de felicitare și de mulțumire din partea sătenilor către mult iubitul și stimatul conducător de partid și de stat Gheorghi-Dej, luptător pentru țară și popor, pentru că partidul, drăguțul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și de silă, prin autoironia împinsă dincolo de limita de unde oricine ar zice : „Gata ! Pînă aici !“. Dacă Tinuț al lui Verdeș reușește performanța să descrie în timp real o săptămînă din viața lui printr-o oralitate fără cusur, rămînînd mereu acolo, zidit în propria lui subiectivitate (asemenea lui Holden, căci Verdeș e un pur salingerian), Dănuț, în schimb, e văzut de sus, dinspre Cezar-ul care avea să devină, și des cris cu o imensă doză de (dacă tot sînt în zodie
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Foto-Regal) Pag. 25. -Mélancolie du soir de Alphonse Osbert (artist francez, autor al câtorva frumoase picturi murale ce decorează stabilimentul termal din Vichy). Pag. 26. Vedere generală a orașului Piatra, de peste valea Bistriței. Pag. 28. Biserica Sf. Ioan din Piatra, zidită de Ștefan cel Mare. Pag. 29. "Tata îmi zâmbea cu blândețe..." Pag. 30. Hotel Traian, din Iași. Pag. 31. Vechi case boierești din Piatra. (Vila N. Albu) Pag. 32. Teiul lui Eminescu, din grădina Copou. Așa-i zice lumea: teiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în popor, Treisfetitele) e una din cele mai frumoase construcții religioase din Europa; și prin armonia plină de fantezie și de originalitate, cu care întrebuințează elementele stilurilor celor mai diferite, un exemplar unic în lume. (Foto-Regal) Pag. 77. Biserica Celățuia. Zidită din grija lui Gheorghe Duca Vodă, cam pe la 1670, ea imită cu destul gust și pricepere, însă într-o notă mult mai simplă, arhitectura bisericii Trei Erarhi. Situată pe o colină care domină orașul, biserica aceasta cu zidurile și chiliile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
piatră, din decorațiunea interioară a Bisericii Golia. (Foto M. H.) Pag. 144. Spărtură în zidul gradinei fostului Consulat rusesc, prin care se întrezărește cupola turnului Sf. Spiridon. (Foto-Regal) Pag. 145. Vedere lângă Manufactura de tutun. (Foto-Regal) Pag. 146. Biserica Galata, zidită de Petru Șchiopul Vodă, la 1584. Posedând averi importante, Mânăstirea Galata a fost, mult timp, reședință domnească și loc de petreceri și serbări. Apoi câtva timp își pierdu importanța; palatele domnești și clădirile mănăstirești căzură în ruină; până ce, la 1799
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]