43,111 matches
-
diferite, începând din Neolitic (mil. V î.Hr.) și până în plină epocă medievală (sec.XV-XVIII). Cea mai mare parte dintre obiectele aparținând acestei colecții sunt expuse astăzi la Muzeul Județean în cadrul expoziției tematice "Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței, Omul și Râul". Artefactele ce aparțin culturilor neo-eneolitice (mil. V-IV a Chr.), oferă prilejul cunoașterii creației materiale și spirituale a comunităților umane sedentare, legate organic de marile centre de civilizație din Peninsula Balcanică și Orientul Apropiat. Din epoca metalelor cităm în mod
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
de cultură și civilizație ale zonei, integrate patrimoniului național. Rezultatele cercetărilor științifice efectuate de-a lungul timpului în județul Ialomița se regăsesc astăzi în expoziția de bază a Muzeului Județean Ialomița, intitulată Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței. Omul și râul, reorganizată și deschisă publicului la 1 decembrie 2003.
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
calea ferată construită de ruși de la Odesa la Ungheni. Pe această cale ferată s-a derulat exportul de păcură, sare și făină din România către Rusia. Tot pe aceast traseu se deplasau ieșenii care mergeau vara să se scalde în râul Prut. A fost construită o clădire pentru Vama Iași (clădirea cunoscută astăzi sub denumirea de Vama Veche), din curtea căreia plecau trenurile către Rusia. Pe această cale ferată a sosit în Gara Iași la 24 mai/5 iunie 1877 trenul
Gara Iași () [Corola-website/Science/313039_a_314368]
-
Elisabeta ajunge la poalele Dealului Gellert, ceea ce a necesitat un aranjament complicat de drumuri pentru conectarea la pod. Podul a fost proiectat în așa fel deoarece un nobil bogat, membru al Consiliului orașului, deținea o suprafață de teren pe malul râului. El a vrut să facă o avere prin vânzarea bucății de teren pentru construcția podului, mituindu-i pe ceilalți consilieri și pe inginerii care elaborau proiectul. El a reușit să vândă terenurile la prețuri foarte umflate. În epoca tramvaielor trase
Podul Elisabeta din Budapesta () [Corola-website/Science/313049_a_314378]
-
care aparține de provincia canadiană Ontario. Cele mai mari orașe de pe malurile lacului Superior sunt Duluth, Superior, Thunder Bay, Marquette și cele două orașe numite Sault Ste. Marie din Michigan și respectiv Ontario. În lac se varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt râul Nipigon, râul Saint Louis, râul Pigeon, râul Pic, râul White, râul Michipicoten, râul Brule și râul Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în lacul Huron prin râul St. Marys. Datorită dimensiunilor
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
mai mari orașe de pe malurile lacului Superior sunt Duluth, Superior, Thunder Bay, Marquette și cele două orașe numite Sault Ste. Marie din Michigan și respectiv Ontario. În lac se varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt râul Nipigon, râul Saint Louis, râul Pigeon, râul Pic, râul White, râul Michipicoten, râul Brule și râul Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în lacul Huron prin râul St. Marys. Datorită dimensiunilor sale lacul Superior și-a creat o
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
orașe de pe malurile lacului Superior sunt Duluth, Superior, Thunder Bay, Marquette și cele două orașe numite Sault Ste. Marie din Michigan și respectiv Ontario. În lac se varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt râul Nipigon, râul Saint Louis, râul Pigeon, râul Pic, râul White, râul Michipicoten, râul Brule și râul Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în lacul Huron prin râul St. Marys. Datorită dimensiunilor sale lacul Superior și-a creat o climă proprie
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
lacului Superior sunt Duluth, Superior, Thunder Bay, Marquette și cele două orașe numite Sault Ste. Marie din Michigan și respectiv Ontario. În lac se varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt râul Nipigon, râul Saint Louis, râul Pigeon, râul Pic, râul White, râul Michipicoten, râul Brule și râul Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în lacul Huron prin râul St. Marys. Datorită dimensiunilor sale lacul Superior și-a creat o climă proprie, de tip oceanic
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
sunt Duluth, Superior, Thunder Bay, Marquette și cele două orașe numite Sault Ste. Marie din Michigan și respectiv Ontario. În lac se varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt râul Nipigon, râul Saint Louis, râul Pigeon, râul Pic, râul White, râul Michipicoten, râul Brule și râul Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în lacul Huron prin râul St. Marys. Datorită dimensiunilor sale lacul Superior și-a creat o climă proprie, de tip oceanic, cu ierni
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
Superior, Thunder Bay, Marquette și cele două orașe numite Sault Ste. Marie din Michigan și respectiv Ontario. În lac se varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt râul Nipigon, râul Saint Louis, râul Pigeon, râul Pic, râul White, râul Michipicoten, râul Brule și râul Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în lacul Huron prin râul St. Marys. Datorită dimensiunilor sale lacul Superior și-a creat o climă proprie, de tip oceanic, cu ierni mai calde
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
Bay, Marquette și cele două orașe numite Sault Ste. Marie din Michigan și respectiv Ontario. În lac se varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt râul Nipigon, râul Saint Louis, râul Pigeon, râul Pic, râul White, râul Michipicoten, râul Brule și râul Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în lacul Huron prin râul St. Marys. Datorită dimensiunilor sale lacul Superior și-a creat o climă proprie, de tip oceanic, cu ierni mai calde și veri
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
și cele două orașe numite Sault Ste. Marie din Michigan și respectiv Ontario. În lac se varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt râul Nipigon, râul Saint Louis, râul Pigeon, râul Pic, râul White, râul Michipicoten, râul Brule și râul Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în lacul Huron prin râul St. Marys. Datorită dimensiunilor sale lacul Superior și-a creat o climă proprie, de tip oceanic, cu ierni mai calde și veri mai răcoroase
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
orașe numite Sault Ste. Marie din Michigan și respectiv Ontario. În lac se varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt râul Nipigon, râul Saint Louis, râul Pigeon, râul Pic, râul White, râul Michipicoten, râul Brule și râul Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în lacul Huron prin râul St. Marys. Datorită dimensiunilor sale lacul Superior și-a creat o climă proprie, de tip oceanic, cu ierni mai calde și veri mai răcoroase . Pe timpul verii pe
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt râul Nipigon, râul Saint Louis, râul Pigeon, râul Pic, râul White, râul Michipicoten, râul Brule și râul Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în lacul Huron prin râul St. Marys. Datorită dimensiunilor sale lacul Superior și-a creat o climă proprie, de tip oceanic, cu ierni mai calde și veri mai răcoroase . Pe timpul verii pe malurile lacului se formează frecvent ceață. Pe timp de iarnă lacul îngheață în
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
ei s-au născut în același an și au fost asistați la naștere de aceeași moașă. Albert a fost botezat la Biserica Evanghelică Luterană pe 19 septembrie 1819 în Sala de Marmură, la Schloss Rosenau cu apă luată dintr-un râu local. Nașii lui au fost: bunica paternă Contesa Augusta de Reuss-Ebersdorf, bunicul matern Ducele de Saxa-Gotha-Altenburg, împăratul Austriei, Ducele de Teschen și Contele von Mensdorff-Pouilly. Mama lui Albert a fost exilată, s-a căsătorit pentru a doua oară cu iubitul
Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/313071_a_314400]
-
naturale de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" (anexa I-
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de ursul brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu (Lutra lutra), zimbrul ("Bison bonasus"), mistreț ("Sus scrofa"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul mic cu potcoavă
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
prezent decât niște ruine. Ruinele bisericii "Sf. Fecioară" din Baia au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Localitatea Baia, situată la 7 km sud-vest de orașul Fălticeni și străbătută de râul Moldova, este una dintre cele mai vechi localități din Moldova medievală. Documente străvechi menționează pe la 1300 Baia și Câmpulung-Muscel (din Țara Românească) ca așezări orășenești (civitas). În documentele scrise în limba latină, așezarea apare cu denumirea de Civitas Moldaviensis. Inițial
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
medievală. Documente străvechi menționează pe la 1300 Baia și Câmpulung-Muscel (din Țara Românească) ca așezări orășenești (civitas). În documentele scrise în limba latină, așezarea apare cu denumirea de Civitas Moldaviensis. Inițial Baia s-a numit Moldova sau Moldavia, nume luat de la râul din preajmă, pe hărțile latine fiind denumită "Civitas Moldaviae, Moldavia" sau "Civitas Moldaviensis"; pe cele germane - Stadt Molde, Molda, Mulda, pe când cele slave consemnează numele folosit ulterior de localnici - Baia însemnând mină, baie de minereu (după exploatările miniere care se
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la poziția 197, având codul de clasificare . Pe această listă este specificat anul 1530 ca an al construcției bisericii. Localitatea Baia, situată la 7 km sud-vest de orașul Fălticeni și străbătută de râul Moldova, este una dintre cele mai vechi localități din Moldova medievală. Documente străvechi menționează pe la 1300 Baia și Câmpulung-Muscel (din Țara Românească) ca așezări orășenești (civitas). În documentele scrise în limba latină, așezarea apare cu denumirea de Civitas Moldaviensis. Un
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
naționalități și credință. In urma relocării locuitorilor s-a alcătuit localitatea <nowiki>"</nowiki>Bezidul-Nou<nowiki>"</nowiki>, unde s-a mutat mai mult din jumătate din locuitorii satului scufundat. Lacul de acumulare este situat în zona colinară de pe versantul stâng a râului Târnava Mică, la aproximativ 2 km de localitatea Sângeorgiu de Pădure și aproximativ 42 km de municipiul Târgu-Mureș. A luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
a râului Târnava Mică, la aproximativ 2 km de localitatea Sângeorgiu de Pădure și aproximativ 42 km de municipiul Târgu-Mureș. A luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Pârâul Cușmed este afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Tîrnava Mică, cu un bazin hidrografic de 157 km, 56 km de cursuri de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
municipiul Târgu-Mureș. A luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Pârâul Cușmed este afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Tîrnava Mică, cu un bazin hidrografic de 157 km, 56 km de cursuri de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă între 11- 62o/oo și regim de curgere a apelor torential, in anumite perioade ale anului. Pe cuprinsul
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]