38,651 matches
-
bisericii. Trei porți de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de la nord erau destinate celor care solicitau adăpost spiritual. Porțile centrale, tot în număr de trei, erau rezervate împăratului și suitei sale. În mijloc, cea mai înaltă era "Poarta împărătească", placată cu argint aurit, decorație jefuită de apuseni în 1204. Cele două nartexuri sunt săli transversale alăturate și succesive, perpendiculare pe axa mediană a locașului și lungi cât toată latura acestuia. Au lungimea de 60,90 metri și lățimea
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Cea mai atractivă este galeria sudică la care se ajunge după ce se trece printr-o deschidere a unui perete subțire de marmură. Acel perete a fost adăugat mai târziu pentru a delimita Sala conciliilor, iar deschiderea a primit numele de „Poarta Paradisului și a Infernului”. Uimitoarea cupolă este unită la răsărit și la apus cu câte o semicupolă cu dimensiuni asemănător de ample, acelea concurând la amplificarea grandioasă a spațiului. Cupola centrală este unită cu alte trei semicupole mai mici, dintre
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
și împărăteasa Irina", un tablou al prințului nefericit "Alexios", fiul celor doi, pătrunzătorul "tablou Deisis", în care Iisus are alături pe Sfânta Fecioară și Sfântul Ioan Botezătorul, împăratul Alexandru, asociat la domnie cu Leon al VI-lea. La parter, deasuppra "Porții imperiale" se găsește un tablou valoros reprezentând pe Christos așezat pe un tron opulent, făcând cu mâna dreaptă semnul botezului și ținând în mâna stângă o carte deschisă ce poartă scris: "pace vouă, eu sunt lumina lumii". În partea stâga
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
se prosternează împăratul Leon al VI-lea Filozoful cerând îndurare pentru greșala celor patru căsătorii ale sale. De o parte și de alta, în medalioane este reprezentată Fecioara și Arhanghelul Gabriel. La capătul de sud al nartexului interior, printr-o poartă amplă, se ajunge într-un vestibul spațios și de acolo în exterior. Se numește "vestibulul războinicilor". În sec. al X-lea acest vetibul era folosit drept cale de intrare curentă în biserică. Din el se putea pătrunde într-o încăpere
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
intrare curentă în biserică. Din el se putea pătrunde într-o încăpere privată a împăratului numită "Horologion", încăpere în care împăratul își schimba ținuta pentru slujbe. În acea încăpere se găsea o clepsidră de la care a derivat numele încăperii. Deasupra porții dinspre nartexul interior, privind din interiorul vestibulului, se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea Sfintei Fecioare cu Pruncul așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă macheta orașului, iar
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea Sfintei Fecioare cu Pruncul așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă macheta orașului, iar la stânga Iustinian I-ul îi oferă macheta bisericii Sfânta Sofia. Poarta de bronz a vestibulului, prin care se iese afară, datează din sec. 2-1 e.A. Este numită "Frumoasa poartă", a fost adusă de la un templu elenistic din cetatea Tarsus, Asia Mică, cetate de care este legată viața Sfântului Paul. Una dintre
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă macheta orașului, iar la stânga Iustinian I-ul îi oferă macheta bisericii Sfânta Sofia. Poarta de bronz a vestibulului, prin care se iese afară, datează din sec. 2-1 e.A. Este numită "Frumoasa poartă", a fost adusă de la un templu elenistic din cetatea Tarsus, Asia Mică, cetate de care este legată viața Sfântului Paul. Una dintre curiozități o reprezintă coloana de marmură cu secțiune pătrată, plasată în extremitatea de sud-est, în spațiul central. Pe
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
în jurul anului 60 e.N. Legenda leagă urma acelei palme pe piatră de trecerea Sfintei Fecioare prin ținutul acelei biserici. O altă curiozitate este reprezentată de o altă coloană cu secțiune pătrată, plasată în nava de sud, în apropiere de o poartă dinspre nartexul interior. În partea inferioară a acelei coloane există o gaură cu diametrul puțin mai mare decât degetul gros al mâinii. Este cunoscută drept "Coloana care transpiră" și este considerată miraculoasă pentru vindecarea bolilor de ochi. Cel interesat de
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
în gaură și să facă o rotire a palmei în jurul găurii, pentru a culege transpirația pietrei. Curioasă este și existența în biserica Sfânta Sofia a două vase ovoidale gigantice, de marmură albă, plasate de o parte și de alta a "Porții imperiale", în nava centrală. Vasele au fost descoperite în ruinele anticului Pergam și aduse de turci la Constantinopol. Li s-a adăugat câte un capac și câte un robinet, pentru a servi la spălarea rituală islamică, pe timpul când locașul a
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Se afla totodată în imediata apropiere și în exteriorul zidurilor vechiului Byzantion. Forumul avea o formă circulară și era înconjurat pe două părți de porticuri și două abside. La răsărit și la apus avea spre suprafața pieței se deschideau două porți monumentale. În centrul forumului se înălța coloana, având în preajmă o mare fântână decorată cu basoreliefuri de inspirație creștină. La o extremitate a fântânii se găsea statuia zeiței Cybele (zeița mamă de origine asiatică), despre care o altă legendă spunea
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
își găsește o replică într-o epigramă din Codex 524 al Bibliotecii Marciene, publicată de Sp. Lampros și comentată de Gy. Moravcsik. Din conținutul epigramei aflăm că armata lui Doukas a traversat Dunărea pe la Vidin. Întrucât Vidinul se afla aproape de Porțile de Fier, însemna că trupele lui Doukas n-au intrat în Transilvania prin părțile apropiate de Tauroscythia , așa cum ne informează Kinamos. Suntem, deci, în fața unei nepotriviri de informație. Ea ar putea fi înlăturată numai dacă s-ar admite că, în
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
occidental, sau dorința de a întemeia state în Orientul Mijlociu, avea să se lovească de opoziția bazileului bizantin, cum se întâmplase de mai multe ori. De aceea, pentru Henric al VI-lea o descindere în Palestina implica neaparat cucerirea Constantinopolului, la porțile căruia cruciații nu odată fuseseră opriți și nevoiți să negocieze, cu greu, trecerea armatelor mai departe, acceptând riscul ca în spatele lor bazileul să trateze cu dușmanul. În dieta de la Bari, din 31 mai 1195, ideea de cruciadă a fost adoptată
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
ca diferendul să fie înaintat spre judecată papei. Disperați, încercând printr-un ultim gest să se salveze, locuitorii din Zara au înălțat pe zidurile orașului crucifixul, dar, spre stupoarea papei, cruciații și-au bătut joc de acest însemn, au forțat porțile și, fără vreun motiv decât simpla sete de sânge, au început măcelul pe străzi. Se înțelege că orașul a capitulat fără condiții, dogele putând să-l reia în stăpânire fără nici o dificultate. Papa de supărare amuțise.El contase pe o
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
uitau că împărații de la Constantinopol nu odată le creaseră dificultăți, însuși Isaac al II-lea Angelos se făcuse vinovat de duplicitate în politică, căci era știut că înțelegerea încheiată de el cu sultanul ținuse armata cruciată mai multă vreme la porțile Constantinopolului și doar amenințat cu asediul acceptase să o traverseze în Asia Mică. Neînțelegeri între bizantini și franci izbucniseră în mai multe ocazii. Grecii îi considerau pe latini "barbar", latinii îi acuzau de trădare. La ce proporții putea să ajungă
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
o flotă cum puține se mai văzuseră până atunci. Câteva sute de vase mari și mici, împodobite cu steagurile multicolore ale cruciaților, încărcate cu cai, oameni și mașini de război, au pornit în larg unduindu-se pe coama apelor. În fața porților Constantinopolului a avut loc schimbul de mesaje obișnuit și declarația de război pronunțată răspicat de contele Conon de Bethune. A urmat apoi o demonstrație de forță din partea cruciaților, însoțită de agitația cuvenită de intimidare a dușmanului. Într-o galeră au
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
în ajutor. În toiul încăierării cineva a strigat arătând spre un turn. Deasupra lui fâlfâia liniștit stindardul sfântului Marco. Nimeni nu văzuse cine și când îl înfipsese acolo. Momentul însă a fost decisiv. Grecii derutați au luat-o la fugă, porțile au fost deschise și orașul cucerit. O ultimă rezistență a împăratului în dreptul porților Blacherne a fost și ea înfrântă. Cu francezii mereu pe urmele lui, uzurpatorul nu a mai avut decât timpul necesar să ia din tezaur o parte din
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
lui fâlfâia liniștit stindardul sfântului Marco. Nimeni nu văzuse cine și când îl înfipsese acolo. Momentul însă a fost decisiv. Grecii derutați au luat-o la fugă, porțile au fost deschise și orașul cucerit. O ultimă rezistență a împăratului în dreptul porților Blacherne a fost și ea înfrântă. Cu francezii mereu pe urmele lui, uzurpatorul nu a mai avut decât timpul necesar să ia din tezaur o parte din bijuterii și, însoțit de câțiva oameni, să fugă din cetate. Isaac al II
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
în portul de la Edo (cunoscut din 1868 ca Tokyo), în luna iulie 1853. Perry a încercat să deschidă Japonia comerțului, și a avertizat japonezii cu consecințe militare, în cazul în care aceștia nu erau de acord. Japonia și-a închis porțile porturilor în anul 1638, intrând într-o perioadă de izolare aproape totală față de lumea din afară. Cererea a fost transmisă curții imperiale. Simțind că nu poate câștiga un război, guvernul japonez a permis comerțul și a renunțat la autoritatea tarifară
Împăratul Meiji () [Corola-website/Science/316409_a_317738]
-
este un animal mitologic din Mesopotamia. Reprezentat pe poarta zeiței Iștar din Babilon, (căruia i se mai spune și Sirrush), era cunoscut drept gardian și însoțitor al zeilor. Aceasta este una dintre rasele cele mai vechi și este cea mai loială dintre toate. Mai asemănător cu un cal mic
Mushussu () [Corola-website/Science/316425_a_317754]
-
animalul sacru al zeului Marduk, cel care a înjunghiat marele dragon-femelă Tiamat și a creat din trupul ei paradisul și pământul. Când Nabucodonosor al II-lea și-a construit palatul în onoarea lui Marduk, el l-a pictat pe marea poartă Iștar și de-a lungul Căii Sacre pe Mushussu alături de obișnuiții lei și tauri. Faimoasele grădini suspendate din Babilon au fost una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. După ce orașul a fost cucerit și a fost acoperit de nisipurile
Mushussu () [Corola-website/Science/316425_a_317754]
-
compensații teritoriale în imediat apropiere a ducatului, mai ales 13 orașe libere: Regensburg, Augsburg, Nürnberg etc. Aceste modificări teritoriale, impuse de primul consul Bonaparte erau menite să transforme Bavaria într-un stat compact, avanpost al intereselor franceze, în apropiere de porțile Vienei. În urma războiului celei de-a Treia Coaliții și victoriei franceze împotriva austriecilor la Austerlitz, francezii impun austriecilor Tratatul de la Pressburg, prin care Împăratul Francisc renunță la titlul de Împărat al Germanilor și devine doar Împărat al Austriei. Bavaria devine
Regatul Bavariei () [Corola-website/Science/316450_a_317779]
-
Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Satul se află la 16 km sud de Sighet, așezat aproape de confluența Marei și Cosăului. Este atestat documentar încă din sec. XV . Are multe case de lemn într-un stil tradițional remarcabil cu porți mari, monumentale. Biserica, având hramul Sf. Nicolae, este construită din bârne de stejar în 1690 (după unii autori, ea ar fi fost ridicată mai târziu, în prima jumătate a secolului XVIII). Are nava dreptunghiulară, absida decroșată și de formă poligonală
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
curtea preventoriului, care a funționat până în anul 2005. Zona monumentului era locul unde se jucau frecvent copiii internați aici. Ulterior, au fost construite niște trepte până la monument, iar la intrarea în curtea unde se află monumentul s-a amplasat o poartă de lemn pe care s-a pus o placă cu descrierea obiectivului turistic. În anul 2009, cu ocazia aniversării a 600 de ani de la atestarea documentară a comunei Vama, s-au făcut din nou lucrări de restaurare a monumentului și
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
este un fotbalist polonez care evoluează ca portar la clubul AS Roma împrumutat de ls Arsenal. Este component de bază și la echipa națională de fotbal a Poloniei. Calmul, agilitatea și reflexele sale l-au ajutat să se impună în poarta lui Arsenal încă de la vârsta de 20 de ani. După ce și-a câștigat locul în prima echipă, Szczęsny și-a exprimat dorința de a continua să fie portarul titular al lui Arsenal pentru tot restul carierei sale. Szczęsny a avut
Wojciech Szczęsny () [Corola-website/Science/322337_a_323666]
-
liga a 4-a când AS a venit la echipă! El este singurul motiv pentru care Brentford este în liga a 3-a.” Pe 27 octombrie 2010 Szczęsny a jucat al doilea său meci pentru Arsenal în Cupa Ligii, păstrând poarta intactă în deplasarea de la Newcastle United, apărând numeroase ocazii de gol ale adversarilor. A semnat un nou contract pe termen lung pe data de 11 noiembrie 2010, mulțumindu-le antrenorului cu portarii de la Arsenal, Josh Phelan și tatălui său Maciej
Wojciech Szczęsny () [Corola-website/Science/322337_a_323666]