38,387 matches
-
din partea mediului, un proces ce poartă numele de condiționare operantă. Această perspectivă l-a făcut pe Skinner cel mai controversat psiholog al secolului XX, dar în același timp și cel mai influent și mai marcant psiholog al secolului XX, conform anchetelor publicate în "American Psychologist". Este cel mai recent curent behaviorist în psihologie. Cu toate că științele sociale nu au fost influențate niciodată de behaviorismul clasic, anumite aspecte izvorâte din sfera doctrinelor behavioriste au penetrat câmpul teoretic al acestora. Așa cum a fost dezvoltat
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
aventură înainte de căsătorie. Thomas Cramwell, care s-a opus familiei romano-catolice Howard, a adus dovezi privind activitățile desfășurate de regina Caterina în atenția regelui. Deși inițial Henric a refuzat să creadă afirmațiile, i-a permis lui Cramwell să efectueze o anchetă, care a condus la implicarea reginei Caterina. Întrebată, regina ar fi putut recunoaște un contract cu Dereham înainte de a se căsători, ceea ce ar fi făcut căsătoria cu Henric invalidă, însă ea a afirmat că Dereham a forțat-o să intre
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]
-
Miniștri a analizat acest memoriu al episcopului Robu în ședința sa din 17 martie 1943, când s-a reiterat poziția Guvernului României față de Biserica Catolică, guvernul însușindu-și în totalitate aspectele semnalate de episcopul de Iași și hotărând declanșarea unei anchete asupra acestui "aspect grav", care urma să se soldeze cu pedepsirea tuturor funcționarilor implicați. La 18 martie 1943, vicepreședintele Consiliului de Miniștri, profesorul Mihai Antonescu, îi adresa o scrisoare episcopului Mihai Robu, în care declara: ""În ce privește în mod special situația
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
relația cu Milorad și dă chiar și o declarație. Motivează că s-a despărțit de Milorad din pricina faptului că era căsătorit și este posibil ca acesta să se fi sinucis. Nemulțumită de căutările autorităților, soția lui Milorad pornește singură o anchetă. Descoperă în hainele lui Milorad un bilet de dragoste de la Vera. În plus, află despre dispariția soților Verei și a fiului Lorenzo. Autoritățile descind din nou la conacul Verei, care încă negă că ar fi avut vreo relație cu Milorad
Vera Renczi () [Corola-website/Science/313153_a_314482]
-
ca numele său să rămână în continuare pe lista persoanelor indezirabile în țările UE . Viktor Balala și-a dat demisia din funcție în octombrie 2005 și a fost înlocuit în post de Anatoli Gurețki. Sovietul Suprem urmă să deschidă o anchetă cu privire la vânzarea Centralei Termoelectrice Moldovenești (CTEM), precum și la alte afaceri (vânzarea Combinatului de Zahăr și Spirt din Rîbnița) în care Balala era acuzat de lipsă de profesionalism și de pagube produse "statului". În calitate de ministru al justiției, el verifica legalitatea tuturor
Viktor Balala () [Corola-website/Science/313203_a_314532]
-
primele două sezoane o ajută pe Jordan cu unele cazuri ale sale. Jordan a avut mulți prieteni, însă cei mai importanți au fost Woody și un jurnalist, J.D. Pollack. Într-un episod însă, Pollack moare și Jordan este învinuită. Toată anchetă este condusă de Tallulah (Lu) Simmons("Leslie Bibb"), iubita lui Woody, însă acesta se desparte de Lu preferând să o creadă pe Jordan care în final se dovedește a fi nevinovată. Garret Macy ("Miguel Ferrer") este presupusa voce a rațiunii
Crossing Jordan () [Corola-website/Science/313207_a_314536]
-
ai fostului regim de "dictatură regală". După proclamarea Statului Național-Legionar, în data de 14 septembrie 1940, prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a ancheta și instrumenta toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală".(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia Specială de anchetă îl avea drept președinte pe Eugeniu Bănescu, Consilier al Curții de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a ancheta și instrumenta toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală".(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia Specială de anchetă îl avea drept președinte pe Eugeniu Bănescu, Consilier al Curții de Casație, plus trei membri. Comisia a anchetat efectiv începând cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în care s-au luat 60 de interogatorii și 58 declarații de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
avea drept președinte pe Eugeniu Bănescu, Consilier al Curții de Casație, plus trei membri. Comisia a anchetat efectiv începând cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în care s-au luat 60 de interogatorii și 58 declarații de martori, ancheta derulându-se efectiv până în data de 26 noiembrie 1940, prin decretul 3009 din 8 decembrie 1940, comisia fiind desființată. Inițiativa arestării marilor vinovați de crimele regimului carlist i-a aparținut lui Ion Antonescu. Listele cu cei învinuiți de crime contra
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Serviciului Secret de Informații, arestat în noaptea de 5/6 septembrie 1940, pe când se întorcea de la o consfătuire cu amiralul Canaris, șeful Abwehr-ului, de la Veneția. Acesta, în calitate de șef direct al lui Nicu (zis Niky) Ștefănescu, adjunctul său, era responsabil pentru anchetele derulate sub tortură ale acestuia, prin care urmărea să "smulgă mărturisiri" legionarilor arestați. De asemenea contribuise direct la elaborarea listei celor 105 căpetenii legionare ce fuseseră asasinate în 21/22 septembrie 1939, în cadrul operațiunii de represalii ordonate de către Carol al
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
5 foști demnitari. Cu excepția gen. Gheorghe Argeșanu, toți cei 10 ofițeri uciși proveneau din Jandarmerie. Singurul politician era Victor Iamandi. Restul erau subofițeri de poliție, siguranță și jandarmi, și doi civili, studentul Mihail Vârfureanu și un anume Virgil Diculescu. În urma anchetei Comisiei speciale de anchetă criminală, aceasta a emis inițial un număr de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, (Corneliu Zelea Codreanu, cei trei Nicadori și cei zece Decemviri, dar și de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
gen. Gheorghe Argeșanu, toți cei 10 ofițeri uciși proveneau din Jandarmerie. Singurul politician era Victor Iamandi. Restul erau subofițeri de poliție, siguranță și jandarmi, și doi civili, studentul Mihail Vârfureanu și un anume Virgil Diculescu. În urma anchetei Comisiei speciale de anchetă criminală, aceasta a emis inițial un număr de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, (Corneliu Zelea Codreanu, cei trei Nicadori și cei zece Decemviri, dar și de următoarele, cele 252 persoane
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
fost remise comisiei de către Prefectul Poliției, colonelul Ștefan Zăvoianu, pentru a fi emise pentru Închisoarea Militară Jilava, cerere ce se baza pe un decret ce prevedea ca închisorile militare să poată primi și persoane trimise în prevenție de comisiile de anchetă ale Ministerului de Justiție. Pe numele restului de 31 de persoane asasinate la Jilava nu fuseseră emise mandate de arestare în regulă, dat fiindcă închisoarea Jilava era închisoare militară. Comisia de anchetă afirmă că din cele 64 de victime, numai
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
și persoane trimise în prevenție de comisiile de anchetă ale Ministerului de Justiție. Pe numele restului de 31 de persoane asasinate la Jilava nu fuseseră emise mandate de arestare în regulă, dat fiindcă închisoarea Jilava era închisoare militară. Comisia de anchetă afirmă că din cele 64 de victime, numai 28 aveau mandate de arestare în regulă, emise de comisie pentru Jilava, dintre care 16 fuseseră reținuți de poliția legionară, fără forme legale, pentru restul de 12, comisia de anchetă găsind probe
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Comisia de anchetă afirmă că din cele 64 de victime, numai 28 aveau mandate de arestare în regulă, emise de comisie pentru Jilava, dintre care 16 fuseseră reținuți de poliția legionară, fără forme legale, pentru restul de 12, comisia de anchetă găsind probe zdrobitoare, a dispus ulterior emiterea de mandate de arestare în regulă. Pentru un număr de 6 arestați, respectiv agenții de poliție Bonea Niculescu, Tudor Miron, Constantin Bouleț, Marin Georgescu și Laurențiu Constantinescu, ca și pentru slt. Traian Cinghiță
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
comisia a făcut o adresă formală către Prefectura Poliției (Adresa nr. 206/19 noiembrie 1940) pentru a fi puși în libertate, dar aceștia au fost reținuți și în zilele următoare, fiind uciși împreună cu restul. Scopul urmărit de Comisia Specială de anchetă criminală era de a stabili persoanele responsabile pentru cele 292 asasinate comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală"(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Pentru cei 5 demnitari, ca și pentru restul de ofițeri superiori proveniți din Jandarmerie
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
30 decembrie 1933 ar fi ordonat asasinarea lui Sterie Ciumetti, de către comisarii de poliție Ion Panova și Aurelian Negrescu, crimă care nu intra în categoria celor investigate de comisie. În ceea ce privește executanții crimelor, stabilirea responsabilităților era mai complicată. Înfiintarea comisiei de anchetă a deschis o problemă de procedură : stabilirea responsabililor și responsabilităților. Decretul suplimentar din 3 octombrie, a adus noi precizări și a stabilit normele de procedură în stabilirea vinovățiilor. Anterior, în discuțiile avute cu Ion Antonescu, care dorea să fie aduși
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
general al Prefecturii de poliție, chestorul Constantin Orășanu, individ protejat de Gabriel Marinescu, care avusese un conflict cu Virgil Diculescu, deoarece refuzase să plătească 30 de sticle de șampanie, consumate la nunta fiicei sale. În sprijinul acestei afirmații, comisia de anchetă a asasinatelor de la Jilava, susține că acest Virgil Diculescu nu a avut nici o funcție publică și nici o tangență cu crimele comise contra legionarilor, el apărând ca o victimă colaterală a unui polițist corupt. Chiar și așa, lista pe care era
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Concluzia trasă va fi că ""șeful mișcării și principalii săi locotenenți, sau nu stăpânesc situația în propriul lor partid, sau sunt complici cu elementele teroriste [...]"" În data de 28 noiembrie 1940, un comunicat oficial a fost publicat în presă : La ancheta din 1941, acest comunicat se va dovedi fals - fiind evident că nu legionarii care participau la deshumare i-au asasinat pe deținuți. Horia Sima ulterior va susține totuși această idee. Înainte de 23 ianuarie 1941 nu au fost inițiate acțiuni în
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
evident că nu legionarii care participau la deshumare i-au asasinat pe deținuți. Horia Sima ulterior va susține totuși această idee. Înainte de 23 ianuarie 1941 nu au fost inițiate acțiuni în justiție pentru prinderea și pedepsirea asasinilor, ci doar o anchetă privind împrejurările asasinatelor și ancheta medico-legală obligatorie pentru înhumarea victimelor. În schimb, Ion Antonescu a dispus măsuri asiguratorii de ordin militar, menite a exercita presiune asupra legionarilor, respectiv : deplasarea trupelor Div. a 3-a Infanterie în dispozitiv, deplasarea unui batalion
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
participau la deshumare i-au asasinat pe deținuți. Horia Sima ulterior va susține totuși această idee. Înainte de 23 ianuarie 1941 nu au fost inițiate acțiuni în justiție pentru prinderea și pedepsirea asasinilor, ci doar o anchetă privind împrejurările asasinatelor și ancheta medico-legală obligatorie pentru înhumarea victimelor. În schimb, Ion Antonescu a dispus măsuri asiguratorii de ordin militar, menite a exercita presiune asupra legionarilor, respectiv : deplasarea trupelor Div. a 3-a Infanterie în dispozitiv, deplasarea unui batalion de care blindate de la Târgoviște
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
poliția legionară, argumentând că ""Mișcarea legionară rezervă membrilor săi alte misiuni de importanță cu mult mai mare"". În consecință, poliția legionară este desființată începând cu data de 1 decembrie 1940. În data de 27 noiembrie 1940 a fost dispusă o anchetă medico-legală privind cele 64 de asasinate. Majoritatea celor asasinați muriseră datorită ""suprimării funcțiilor cerebrale consecutiv fracturilor craniene și rănirii creierului prin proiectile de armă de foc"". În cadavrele victimelor au fost găsite între 2 (Ion Balint) și 34 de gloanțe
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
afirmat că : ""Aceasta nu are nici o legătură cu atitudinea mea"." După evenimentele violente din 21-23 ianuarie 1941, cunoscute îndeobște sub denumirea de "Rebeliunea legionară", în afară de judecarea și condamnarea celor care participaseră la aceste evenimente, Ion Antonescu a decis deschiderea unei anchete privind asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940. Prin Ordinul de urmărire nr. 19 860 din 26 martie 1941, comandantul militar al Capitalei a ordonat punerea sub urmărire penală a 16 persoane, legionari, suspectați de implicare în asasinatele din
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
1941, comandantul militar al Capitalei a ordonat punerea sub urmărire penală a 16 persoane, legionari, suspectați de implicare în asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940, de la Jilava, cazul fiind repartizat Cabinetului 10 Instrucție al Tribunalului Militar C.M.C. În urma anchetei, încă alte 22 de persoane au fost inculpate în asasinatele de la Jilava, în alte asasinate petrecute în arestul Prefecturii de Poliție, și în asasinarea profesorilor Nicolae Iorga și Virgil Madgearu. Procesul a început în data de 9 iulie 1941 la
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
fost condamnați la muncă silnică, 6 acuzați au fost condamnați la câte 10 ani închisoare, iar 5 acuzați au fost achitați. Printre cei achitați s-a numărat și fostul secretar al prefecturii de poliție Constantin Orășanu, apărat de Ionel Teodoreanu. Ancheta a relevat și existența unei a 65-a victime, plutonierul de jandarmi Nicolae Ciurea, care a scăpat cu viață în împrejurări neelucidate. Din cei 20 de condamnați la moarte, 14 erau dispăruți. Restul de 6, respectiv Ștefan Zăvoianu, Gheorghe Crețu
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]