38,404 matches
-
din Bulgaria în vara anului 1913. Aurel s-a remarcat în această perioadă prin cercetarea întreprinsă la nord de Sofia in defileul Petrihon, raportând valoroase informații din teren. Din cauza asta a fost avansat la excepțional la gradul de locotenent și comandant de pluton in cadrul Regimentului 7 Roșiori. Ulterior a lucrat ca ofițer adjutant de regiment și la "Biroul Mobilizări". Din 1 aprilie 1915 a fost mutat la Regimentul 8 Călărași, staționat la Roman, fiind acolo ofițer adjutant al regimentului și
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
subșef de Stat Major și s-a implicat în acest timp in rezolvarea unor probleme specifice, ca de exemplu conceperea și redactarea unui nou regulament al trupei, în concordanță cu noile legi militare. Aflându-se din 1 octombrie 1932 ca comandant adjunct la unitatea de elită al Regimentul de Gardă 4 Roșiori, „Regina Maria”, a fost mutat doi ani mai târziu, pe 1 octombrie, la comanda Școlii de Ofițeri de Cavalerie Târgoviște, care a condus-o pâine la 30 iunie 1936
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
târziu, pe 1 octombrie, la comanda Școlii de Ofițeri de Cavalerie Târgoviște, care a condus-o pâine la 30 iunie 1936. În acest timp a fost avansat colonel la 1 ianuarie 1935. La 1 iulie 1936 colonelul a fost numit comandant al Regimentului de Garda 4 Roșiori, „Regina Maria”, unde s-a remarcat cu ocazia Manevrelor Regale în anii 1937 și 1938. Pe lângă comandatura a urmat cursurile Școlii Ofițerilor de Garnizoană, dovedind acolo cunoștințele necesare în comanda diverselor situații tactice. În
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
umanitară, a executat o aterizare forțată într-o zonă împădurită din Munții Apuseni la o altitudine de circa 1600 m, lângă satul Petreasa din comuna Horea, situat la limita dintre județele Cluj și Alba. Avionul, pilotat de Adrian Iovan în calitate de comandant și Răzvan Petrescu în calitate de copilot, transporta la acel moment o echipă de cinci cadre medicale de la București la Oradea. În acest accident au murit comandantul și studenta la medicină Aurelia Ion, iar pilotul și cei patru medici au fost răniți
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Horea, situat la limita dintre județele Cluj și Alba. Avionul, pilotat de Adrian Iovan în calitate de comandant și Răzvan Petrescu în calitate de copilot, transporta la acel moment o echipă de cinci cadre medicale de la București la Oradea. În acest accident au murit comandantul și studenta la medicină Aurelia Ion, iar pilotul și cei patru medici au fost răniți. Raportul final elaborat de către autoritata națională de investigare a evenimentelor produse în aviația civilă și comunicat la 19 octombrie 2015, a relevat că determinantă în
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
octombrie 2015, a relevat că determinantă în producerea accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfășurării acestui zbor, precum și mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei. Analiza activității de căutare și salvare a victimelor accidentului, care activitate s-a desfășurat cu întârziere, a relevat o serie de deficiențe ale sistemului național responsabil de gestiunea unor situații de urgență, deficiențe printre care s-au numărat unele
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Alba, precum și ca. 200 de localnici. Salvatorii au ajuns la locul accidentului după mai multe ore, locul fiind greu accesibil, cu zăpadă înaltă și ceață densă. Tot din cauza ceții, elicopterul SMURD Mureș n-a putut interveni. În urma accidentului au decedat comandantul și studenta la medicină. Copilotul a fost găsit în stare critică, medicii Valentin Calu, Cătălin Pivniceru și Sorin Ianceu au avut fracturi multiple, iar dr. Radu Zamfir a fost accidentat mai ușor, și le-a putut acorda celorlalți primul ajutor
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Munții Apuseni, raport adus la cunoștința publicului în cadrul unei conferințe de presă la 19 octombrie 2015. În cadrul conferinței de presă Eugen Suciu, membru al comisiei de investigație în cadrul CIAS, a spus că aeronava a fost pilotată de către Răzvan Petrescu, dar comandant a fost Adrian Iovan, iar acesta a avut puterea de decizie. De asemenea, a subliniat că scopul investigațiilor CIAS nu a fost tragerea la răspundere a celor ce au greșit, ci stabilirea cauzelor accidentelor și recomandarea măsurilor necesare pentru evitarea
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
eronată a factorilor de risc specifici desfășurării acestui zbor - datorată întreruperii mari de la zbor și lipsei de experiență a echipajului pe aeronava BN-2A-27, inclusă în clasa MEP ( - avioane cu mai multe motoare cu piston), precum și mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei: de a continua misiunea de zbor în condiții meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor, de a zbura o lungă perioadă de timp în condiții de givraj, de a continua misiunea sub AMA, în condiții de zbor IMC
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
reguli de zbor la vedere (VFR) și de a decola cu masa peste limita maximă admisă și cu poziția centrului de greutate în afara limitelor calculate și impuse de producător. Raportul final al CIAS a precizat că Adrian Iovan a fost comandantul echipajului, căruia i-a revenit responsabilitatea tuturor deciziilor. Experiența totală de zbor a lui Iovan era la acel moment de 15 261 ore și 10 minute, dar din care pe avioane de tip BN-2A-27 de doar 42 de ore și
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
nu cu carburator. Experiența redusă a ambilor a favorizat luarea deciziilor greșite. Iovan a încredințat sarcinile de pilotare ( - PF) lui Răzvan Petrescu repartizându-i postul de pilotaj din stânga, obișnuit pentru pilotajul unui avion. De obicei acest post trebuia ocupat de comandant, care trebuia să piloteze efectiv, dar acest lucru nu era obligatoriu, — schema adoptată de Adrian Iovan fiind considerată ulterior chiar superioară pentru zborurile în condiții dificile, tocmai pentru că permite comandantului să se concentreze asupra analizei situației și a luării deciziilor
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
pilotajul unui avion. De obicei acest post trebuia ocupat de comandant, care trebuia să piloteze efectiv, dar acest lucru nu era obligatoriu, — schema adoptată de Adrian Iovan fiind considerată ulterior chiar superioară pentru zborurile în condiții dificile, tocmai pentru că permite comandantului să se concentreze asupra analizei situației și a luării deciziilor. Navigația s-a făcut cu un sistem GPS portabil de tip Garmin Aera 500, fără a utiliza sistemele VOR, DME și ADF instalate la bord (nn. deoarece sistemul GPS era
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
un zbor instrumental (IFR) la nivelul 120 (12 000 picioare = 3660m), nivel care n-a putut fi atins niciodată. La începutul zilei condițiile meteo pe aeroportul Băneasa nu au permis decolarea. Aceste condiții s-au îmbunătățit la ora 13 și comandantul a decis efectuarea zborului, deși buletinele meteo indicau condiții favorabile apariției givrajului. După decolare s-a constatat că avionul urca foarte greu, cauza declarată de raportul final fiind greutatea foarte mare și centrajul prost. În urma zborurilor de test anterioare avionul
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
devenise ambiguă, deoarece nu era clar dacă se zboară după regulile de zbor instrumental (IFR) - caz în care era implicată responsabilitatea ACC, sau dacă zborul s-a transformat într-unul la vedere (VFR), caz în care responsabilitatea revenea în întregime comandantului. Pentru orice eventualitate ACC le-a transmis că presiunea barometrică (QNH) era de 1006 hPa, informație necesară la calarea altimetrelor pentru un zbor VFR, însă piloții nici n-au confirmat zborul după VFR, nici n-au calat altimetrele, deci au
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
se alăture unui proiect dedicat explorării cromosferei Soarelui. Acolo ar fi fost detectați niște „Strigoi” a căror existență nu este menționată nicăieri în bibliotecă galactică. Demwa călătorește pe Mercur, de unde pornește expediția pentru explorarea Soarelui, din care mai fac parte: comandantul Helene deSilva, Fagin, reprezentantul bibliotecii Pil Bubbacub, asistentul acestuia Pringul Culla, conducătorul proiectului dr. Dwayne Kepler, psihiatrul Mildred Martine și exuberantul jurnalist Peter LaRoque. Strigoii solari întâlniți în cromosferă apar sub trei forme: „toroizi” magnetovori care amintesc de cirezile de
Exploratorii Soarelui () [Corola-website/Science/331021_a_332350]
-
m), cărând un echipament care în condiții de iarnă ajungea pentru fiecare combatant la aproximativ 30 kg. Contraatacul necesar ruperii pozițiilor deținute de ruși pe valea Bistritei Aurii, a fost încredințat acestor trupe de legionari polonezi, coordonate în zonă de către comandantul Regimentului 2 Infanterie - Zygmunt Zielinski. Acestea urmau a fi sprijinite în acțiunea de luptă de către trupe austro-ungare. Trupele austro-ungare au realizat acoperirea, la sud-vest dinspre Pasul Rotunda și la nordul văii Bistriței dinspre Muntele Zambroslăviile. Trupele implicate în bătălie au
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
șosea cercetașii s-au angajat într-un schimb de focuri cu avangarda rusă, care s-a retras pe pozițiile defensive deținute. După un scurt atac al pozițiilor inamice, polonezii s-au retras și ei spre pozițiile proprii. Recomandarea generalul Schultheisz - comandantul Diviziei 54 aflate în sudul văii Bistriței Aurii, a fost de atac frontal al poziției inamice din defileu care apăra Fluturica. Maiorul Zegota-Januszajtis, împotriva ordinelor generalului - care era superiorul său, a decis să dirijeze atacul prin flancul drept al poziției
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
gruparea de atac prin flanc a ajuns să stăpânească poziția și rușii s-au retras. Generalul Schultheisz a rămas sceptic și a ordonat polonezilor doar păstrarea pozițiilor deținute, peste noapte. Printre pierderi suferite de trupele poloneze s-a numărat și comandantul acțiunii - căpitanul Strzelecki, comanda fiind preluată de către locotenentul Kazimierz Kuta. O zi mai târziu pe 20 ianuarie în jurul prânzului, rușii au încercat să recucerească cota deținută de către trupele poloneze. În acest scop, au făcut o încercare de învăluire prin flanc
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
Regimentul 2, care au trebuit să se regrupeze. Epuizat de luptele duse, batalionul maiorului Marian Zegota-Januszajtis a fost retras în rezervă și înlocuit cu Batalionul III al căpitanului Kazimierz Fabrycego, sprijinit de Batalionul 29 austo-ungar de Landsturm. Pe 22 ianuarie comandanții forțelor ruse au decis retragerea trupelor imperiale, considerând pozițiile ocupate de unitățile lor din Fluturica și Cârlibaba foarte dificil de apărat și expuse la încercuire. Regimente 284 și 282 de infanteria rusă au părăsit astfel pozițiile, spre nord în direcția
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
Oprindu-se, au oferit armatei austro-ungare singura soluție posibilă, aceea de a încerca stoparea continuării acțiunii ruse și de a transforma retragerea într-o contraofensivă, cu rol de a împinge atacatorii înspre est. Literatura poloneză speculează ipoteze legate de rolul comandantului trupelor ruse, colonelul Lucjan Zeligowski. Acest a fost un etnic polonez, dovendindu-se mai târziu un erou al luptei de eliberare a poporului polonez dintre anii 1918-1920. Capacitatea combativă a acestuia ar fi fost considerabil influențată de faptul că avea de
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
ochi, care dorește să se răzbune personal pe Udam. Cu ajutorul lui Tensay, Takkar descoperă că Udam mănâncă carne de Wenja în speranța de a se salva de la o boală care le omoară tribul. El îl localizează și îl abordează pe comandantul Udam, Dah, pentru a afla mai multe despre tehnicile Udam. Tribul Wenja nu acceptă să ofere adăpost unui om din tribul inamic, iar aceștia încearcă să-l execute pe Dah, dar Takkar îl salvează la timp și îi câștigă respectul
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
sclavi și a-i sacrifica, Takkar le invadează domeniile pentru a-i salva, ajungând față în față cu Batari. După ce refuză să devină sclavul lui Batari, un război între Wenja și Izila începe. Apoi, Takkar se infiltrează în tabăra unui comandant Izila, pe nume Roshani, pe care îl capturează, permițându-i să trăiască în schimbul secretelor tehnologiei Izila a culturilor roditoare. După ce se pregătește îndeajuns pentru a se lupta cu Ull și Batari, Takkar atacă prin surprindere fortărețele Udam și Izila, trecând
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
care îl capturează, permițându-i să trăiască în schimbul secretelor tehnologiei Izila a culturilor roditoare. După ce se pregătește îndeajuns pentru a se lupta cu Ull și Batari, Takkar atacă prin surprindere fortărețele Udam și Izila, trecând peste opoziția întâlnită și omorând comandanții acestora. În timp ce Batari este arsă de vie în timpul unei eclipse solare, Ull îl imploră pe Takkar, cu ultima suflare, să aibă grijă de cei doi copii ai săi, iar el acceptă, luându-i în satul său, în siguranță. Cu amândouă
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
3 armate la nord între Cracovia si Lemberg, teritoriul bucovinean a fost el însuși lăsat să fie apărat cu și mai puține trupe decât cel al Galiției Orientale, anume numai de către o brigadă (Nr. 35 Landwehr comandată de generalul Münzel) Comandantul acesteia avea în subordine Corpul de Jandarmi al maiorului (mai târziu colonel) Eduard Fischer, care a primit sarcina de a se concentra la granița cu Basarabia între Prut și Nistru. În condițiile în care Münzel a rămas în Cernăuți, Fischer
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
de ținte ISIS au fost lovite în ultimele 24 de ore, presupunându-se a fi omorâți 300 de militanți. Unul dintre raiduri a țintit baza Liwa al-Haqq din Guvernoratul Al-Raqqah folosind bombe ghidate cu precizie KAB-500KR, iar în urma acestuia doi comandanți vechi ai ISIS și până la 200 de militanți au fost uciși, în ciuda lipsei de conexiune dintre Liwa al-Haqq și ISIS. Un alt asalt a distrus o fostă închisoare de lângă Aleppo ce a fost folosită de ISIS ca bază și depozit
Intervenția militară a Rusiei în Războiul civil din Siria () [Corola-website/Science/334923_a_336252]