37,196 matches
-
Debutează cu versuri în suplimentul cultural al ziarului „Ceahlăul” (1967), colaborând ulterior cu versuri, proză, eseuri la „Dialog”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, unde semnează rubrica „Născocitorul de gânduri” și i se acordă în 1998 un premiu pentru proză. În 1992 îi apare primul volum, romanul Iarna, pentru cine mor vulpile. Secvențe dintr-o copilărie marcată de traume psihice și fizice vin să ilustreze în Iarna, pentru cine mor vulpile de ce fluxul conștiinței își întrerupe uneori cursul la suprafață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
morbide. Aproape totul capătă aspectul unei confesiuni lirice, adesea cu o tonalitate poematică. Romanele Imposibilă, pânda (1993), Cea mai credibilă moarte (1995), Ninge de Paști în paradis (1996), Patimi în Labirint (1997; Premiul Național „Mihai Eminescu”), Infernul albastru (1999), precum și proza scurtă din Noaptea păsării de aur (2001) au ca numitor comun încercarea de a reconstitui suferințele unor personaje de condiție socială umilă, de obicei aparținând mahalalei, sau ale unor conștiințe dislocate din normal. Motivele, circumstanțele sunt diferite, dar, în general
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
Emil Furnică, A. Roșescu, sub conducerea lui Stelian Cucu, directorul Liceului „Regele Ferdinand”. În afara redactorilor, ssemnează versuri Alexandru Baiculescu, Bucur Stănciulescu-Tecuci, Gr. I. Gavriliu, Ion Roșescu, Costache D. Jercan, Nicu C. Comănici, G. V. Zaharia ș.a. Se publică, de asemenea, proze scurte de Otilia Georgescu, Costică Șt. Alexandrescu, Benedict Teodorescu, Ovidiu Maxim, T. Iliescu, T. Oroveanu, D. Teodor ș.a. Un loc important în cuprinsul publicației îl ocupă critica literară. Stelian Cucu colaborează cu studii ample despre N. Iorga, Ion Creangă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287289_a_288618]
-
carpato-balcanice”. Au colaborat cu versuri Mircea Demetriade (influențat, vizibil, de Baudelaire), Carol Scrob, N.G. Rădulescu-Niger, Grigore Ventura, N. Țincu, Scarlat Orăscu și Iuliu Cezar Săvescu. În limba franceză publică poezii Bonifaciu Florescu, Al. A. Sturdza, Al. Bogdan-Pitești. Se traduce din proza Iuliei Hasdeu, Bonifaciu Florescu dă câteva nuvele, iar I.A. Bassarabescu este autorul unor schițe și nuvele cu subiecte alese din viața micilor funcționari și a studenților săraci. Din Lamartine transpune, în versuri clare, Mircea Demetriade (poezia Bonaparte), în timp ce Bonifaciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289246_a_290575]
-
și să aibă trăsături spirituale și psihice ca să ducă la înțelegere față de caracterul uman al istoriei. Istoricul poate reconstitui evenimentul istoric, care, chiar bazat pe documentație, nu poate fi complet înțeles, numai dacă analizează critic faptele riguros organizate și scrie proză literară. Pentru Iorga, dacă istoria este știință, ea constituie o sinteză a tuturor experiențelor omenești în manifestărilor lor. Istoricul trebuie deci să intre în muzee și teatre, să cunoască atît literatura tradițională cît și pe cea contemporană și să studieze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în grabă și sub presiune, ceea ce făcea ca precizia operei sale să lase de dorit. În recenziile și în critica lui literară, Iorga a încercat mai presus de orice să fie psiholog, apoi sociolog, estet și istoric, în ordinea aceasta. Proza și chiar și scrierile lui istorice puteau fi splendide. Biografia sa în proză, O viață de om așa cum a fost se înscrie printre cele mai frumoase scrise în limba română. Iorga putea fi un portretist excelent, cu toate că portretele sale erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de dorit. În recenziile și în critica lui literară, Iorga a încercat mai presus de orice să fie psiholog, apoi sociolog, estet și istoric, în ordinea aceasta. Proza și chiar și scrierile lui istorice puteau fi splendide. Biografia sa în proză, O viață de om așa cum a fost se înscrie printre cele mai frumoase scrise în limba română. Iorga putea fi un portretist excelent, cu toate că portretele sale erau mai curînd istorice, umane și psihologice decît artistice. Jurnalistica sa putea fi mișcător
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
imagini constituie un fapt izolat, necesitînd întotdeauna stabilirea de paralele și diferențieri"95. Părea să țină întotdeauna sub control ideea pe tot parcursul inaintării prin labirintul de fapte prezentate, dar cititorii săi (și auditoriul) erau adesea pierduți pe drum. Cu toate că proza publicată a lui Iorga era dificilă, era un coferențiar captivant. Șeicaru susținea că romantismul impresionist al lui Iorga era cel care cucerea auditoriul care umplea sălile de conferință, stînd uneori pe jos. Iorga a participat la evenimentele pe care le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cronica cinematografică”, „Pagina enigmistică”, „Humorul altora”, „Cărți noi”, „Noi și sexul slab”, unde scrie și actorul Radu Beligan, „Prietena noastră cartea”, „Numai pentru noi”, secțiune rezervată femeilor. Un grupaj de versuri extrase din volumul Poemele singurătății aparține lui Victor Eftimiu. Proza îi are ca autori pe Sergiu Dan, Alina Dan, Neagu Rădulescu și Leontin Brudașcu. Sectorul publicistic este bine ilustrat de nume precum Martha Bibescu, Alexandru Kirițescu, Virgil Gheorghiu, Camil Baltazar, Dan Petrașincu, Constant Tonegaru. Numărul 20/1945 publică o încercare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
1951, Dorohoi), prozator. Este fiul Elvirei și al lui Boris Cușnarencu, funcționar. Familia se stabilește în București, iar C. urmează aici cursurile gimnaziale și liceale, absolvind în 1977 Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză. Frecventează cenaclul universitar de proză Junimea. Funcționează ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerț exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” și „Magazin”. Asupra mediului formativ al facultății, scriitorul a insistat în chip deosebit: „Cel mai tulburător mediu care mi-a influențat personalitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
a deveni scriitor. Crohul [Ov. S. Crohmălniceanu] a fost cel care mi-a dat ideea de a trimite o povestire la «Tribuna», D.R.P.-ul [D. R. Popescu], cel care mi-a vorbit, la prima noastră întâlnire, la Cluj-Napoca, despre forța prozei și despre cultul lui pentru proză...” C. debutează, astfel, la revista clujeană „Tribuna” în 1976, obținând Premiul pentru proză al revistei în anul 1978. Prima lui carte este antologia de proze scurte Tratat de apărare permanentă (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
Crohmălniceanu] a fost cel care mi-a dat ideea de a trimite o povestire la «Tribuna», D.R.P.-ul [D. R. Popescu], cel care mi-a vorbit, la prima noastră întâlnire, la Cluj-Napoca, despre forța prozei și despre cultul lui pentru proză...” C. debutează, astfel, la revista clujeană „Tribuna” în 1976, obținând Premiul pentru proză al revistei în anul 1978. Prima lui carte este antologia de proze scurte Tratat de apărare permanentă (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Volumul nu iese în afara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
povestire la «Tribuna», D.R.P.-ul [D. R. Popescu], cel care mi-a vorbit, la prima noastră întâlnire, la Cluj-Napoca, despre forța prozei și despre cultul lui pentru proză...” C. debutează, astfel, la revista clujeană „Tribuna” în 1976, obținând Premiul pentru proză al revistei în anul 1978. Prima lui carte este antologia de proze scurte Tratat de apărare permanentă (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Volumul nu iese în afara traforului de grup, menținându-se pe linia polemică a sfidării canonului oficial de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
vorbit, la prima noastră întâlnire, la Cluj-Napoca, despre forța prozei și despre cultul lui pentru proză...” C. debutează, astfel, la revista clujeană „Tribuna” în 1976, obținând Premiul pentru proză al revistei în anul 1978. Prima lui carte este antologia de proze scurte Tratat de apărare permanentă (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Volumul nu iese în afara traforului de grup, menținându-se pe linia polemică a sfidării canonului oficial de proză, a procesului intentat în paralel literaturii, dar și vieții, de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
al revistei în anul 1978. Prima lui carte este antologia de proze scurte Tratat de apărare permanentă (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Volumul nu iese în afara traforului de grup, menținându-se pe linia polemică a sfidării canonului oficial de proză, a procesului intentat în paralel literaturii, dar și vieții, de un profesionist cu mâna formată, evident, la școala gazetăriei. Tușeul original al prozatorului - pregnant și în scrierile următoare - rezultă din capacitatea sa, puțin obișnuită, de a stăpâni cu mână fermă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
de stridență. Între ele, bucăți greu clasabile în care se dă frâu liber fanteziei, anunțând secvențele SF din viitorul roman. Tratat de apărare permanentă apărea în același an cu antologia de grup Desant ’83, în care scriitorul semnează încă două proze. Cu romanul Tangoul memoriei (1988), C. dă măsura adevărată a talentului său. Cartea este, formal, o parodie și jonglează dezinvolt cu registrele tonale, de la grotesc și burlesc la comicul verbal sau de situații. Dar, înainte de orice, este o parodie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
axiomei „câtă bufonerie, atâta filosofie” - enunțată într-un loc de naratorul însuși -, aproape fiecare personaj este dublat de un alter ego cu clopoței la tichie, chiar dacă acesta din urmă are o existență de hârtie și deambulează prin spații intergalactice. Rețeta prozei SF, prizată la cenaclul Junimea și exploatată și de alți desantiști în volumele lor, îl ispitește și pe C.: un personaj-autor pe care îl cheamă Seneca produce harnic scrieri de anticipație, numite Diavolul planetei albastre, Melchior etc. Provenind din cenaclul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
îl ispitește și pe C.: un personaj-autor pe care îl cheamă Seneca produce harnic scrieri de anticipație, numite Diavolul planetei albastre, Melchior etc. Provenind din cenaclul junimist, ai cărui membri s-au exersat în producții colective (de pildă, compunerea în proză Autobuzul de Însurăței), C. publică în 1991 un roman inedit, scris la patru mâini, împreună cu comilitonul său Nicolae Iliescu, și intitulat Dodecaedru, distins cu Premiul Academiei Române. Ultimul Isus, magnificul (1995) ratează un pariu epic cu miză mare, recurent în arta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
București, 1991; Ultimul Isus, magnificul, București, 1995; Călătoria Luceafărului, București, 1997; Requiem, București, 1998; Trandafirul tăcerii depline, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1999; Colonia penitenciară oranj, București, 2001; Piața Aristotel, Cluj-Napoca, 2001; Săptămâna patimilor, București, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Proza de mâine, RL, 1983, 52; Monica Spiridon, O figură a discursului critic, CRC, 1987, 4; Ioan Holban, Omul și istoria, CL, 1988, 2; Ioana Bot, Un roman de dragoste, TR, 1988, 22; Valentin F. Mihăescu, Inventar complet, LCF, 1988, 53
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
Radu Chirovici și George Trandafirescu. „Sinceră și dezinteresată”, revista are drept deviză „Credința, Tronul, Națiunea”. Rubrici: „Reviste, cărți, ziare”, „Litere de tipar”, „Frânturi din scara gândirii”. Semnează versuri Radu Chirovici, Elena Marian, Vasile Culică, Sorel Avramescu, George Danubia (George Dan), proză scriu Cezar Măgură, R. Turneanu, Eugenia Iliescu, iar lui Panait Istrati i se republică Tăvălugii Bărăganului. Publicistica este ilustrată de Sebastian Rusan, Nicolae Iliescu, Vasile Culică (Alexandru Vlahuță), Z. Crivăț (Panait Istrati), Haralamb Croitoru ș.a. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287140_a_288469]
-
-se cu direcția maioresciană în lupta pentru unitatea culturii românești. Dimensiunile operei lui Cipariu sunt examinate în perspectivă interdisciplinară, evidențiindu-se modernitatea metodelor de cercetare folosite în lucrările istorice, vocația filosofică, sesizabilă în textele proprii și în tălmăciri; poezia și proza lui memorialistică sunt valorizate, de asemenea. În anii ’90 V. se orientează către cercetarea sociologică, precum în studiul intitulat Sistemul culturii țărănești (2000). În baza unui dosar de „fapte” etnografice și folclorice care conservă oralitatea (colinde, strigături, orații de nuntă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
excelente reviste de provincie, reușind să adune în jurul ei numeroase talente și să-și formeze un profil distinct. Deși se bizuie aproape exclusiv pe colaborarea unor autori locali, conținutul este destul de bogat, iar calitatea textelor deseori surprinzătoare. Apar aici versuri, proză, eseuri, cronici și recenzii, studii istorice și sociologice, o bună publicistică pe teme de actualitate, aforisme, traduceri. Poezia, extrem de abundentă în fiecare număr, este ilustrată de o mulțime de tineri autori cu stiluri și orientări foarte diferite: Ștefan Baciu, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
a lui Al.T. Stamatiad (reproducerea poemelor Peisagiu sentimental și Sfârșitul poemei). În afara poeziei lirice, se remarcă, la rubrica permanentă „Cronica rimată”, spiritualele satire ale unui autor ce se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale Augustei C. Rubenescu. Îndeajuns de consistente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
O tentativă de a crea tipuri contemporane reprezentative conțin și „istorioarele cinematografice” de atmosferă caragialescă, avându-l drept erou pe Matache Pisălog, mahalagiu de un grobianism inocent, refugiat la berărie pentru a scăpa de teroarea consoartei. Inventivitatea jovială caracterizează majoritatea prozelor scurte, mai cu seamă pe cele care aduc în scenă animale cu tabieturi și comportamente omenești: caii de birjă hotărăsc să intre în grevă, sprijinindu-se pe autoritatea Societății pentru Protecția Animalelor (O tragicomedie în Piața Teatrului), un câine își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
atenție trecutului „bogat în atâtea obiceiuri, datini și credințe”, să contribuie la „păstrarea prin scris a graiului românesc curat” și la „răspândirea culturii și îndrumarea pe calea cea bună, dreaptă și sănătoasă a poporului”. Urmându-și programul, G.s. publică versuri, proză, articole privind lumea satului, scrise într-un stil adecvat, accesibil. În ce privește poezia, în afara reproducerii unui text de Ion Pillat (Ilie Baciu), nu se pot înregistra alți autori însemnați. Dacă proza este, de asemenea, slab reprezentată prin tipărirea (sau reluarea) unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]