37,196 matches
-
și sănătoasă a poporului”. Urmându-și programul, G.s. publică versuri, proză, articole privind lumea satului, scrise într-un stil adecvat, accesibil. În ce privește poezia, în afara reproducerii unui text de Ion Pillat (Ilie Baciu), nu se pot înregistra alți autori însemnați. Dacă proza este, de asemenea, slab reprezentată prin tipărirea (sau reluarea) unor schițe și povestiri ale lui Al. Cazaban, Ion Micuț și G.D. Grigorescu, publicistica este în schimb mai abundentă și mai diversă. Apar mici portrete ale unor scriitori apropiați de tradițiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N. Deșliu ș.a., iar proză scriu Mircea Mărdărescu, Simeon Dumitriu, Dorin Moisescu, P. Deleanu, George Miriște. La „Cronica literară” Val. Neagu se ocupă de romanul Golia al lui Ionel Teodoreanu, D. Florea se oprește asupra volumului Fecior de slugă de N. D. Cocea, iar Cezar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
, Marin (12.V.1921, București - 21.X.1994, Constanța), prozator. După absolvirea liceului bucureștean „Mihai Viteazul” (1941), urmează, între 1945 și 1949, studii de drept. Participă la al doilea război mondial ca sublocotenent în rezervă, prozele sale de mai târziu descriind de regulă universul absurd-apocaliptic al războiului și tragicele bulversări pe care le produce omenirii. Între 1946 și 1951 este funcționar în Ministerul de Comerț Exterior, iar între 1951 și 1957 ofițer. Stabilit la Constanța, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
anexat unui curent sau unei generații: scopul său pare a fi singularitatea de dragul singularității. Într-o oarecare măsură, povestirile pot fi afiliate canavalei expresioniste prin predilecția pentru cronotopul universului închis, prin reprezentarea (schematic) contorsionată a lumii, populată de oameni-voci-manechin. Majoritatea prozelor sunt parabole și par a fi construite, într-o manieră bizară, prin înțesarea metaforelor sau a nucleelor liricoide sau eseistice pe un vag schelet epic. Cultivarea fragmentarismului și a rupturilor epice sau finalul, imprevizibil, obscurizează și mai mult conținutul unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
alcătuiește ca o succesiune de povestiri stranii, cu deschideri spre miraculos, eseu mitologic, parabolă sau povestire fantastică. Tauromahie începe ca un comentariu detaliat al unei coride, iar în ultima parte devine o parabolă despre conflictul adevăr-aparență. Piraia, cea mai izbutită proză de aici, descrie o evadare, prezentarea fluxului interior derapând brusc în analiză de tip comportamentist, pentru a se îmblânzi în final într-un eseu demonstrativ despre sacrificiu. Alte proze utilizează formule complet stranii, cum se întâmplă în Ultimul apel, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
parte devine o parabolă despre conflictul adevăr-aparență. Piraia, cea mai izbutită proză de aici, descrie o evadare, prezentarea fluxului interior derapând brusc în analiză de tip comportamentist, pentru a se îmblânzi în final într-un eseu demonstrativ despre sacrificiu. Alte proze utilizează formule complet stranii, cum se întâmplă în Ultimul apel, unde sunt consemnate sincopat, haotic și dezlânat stilistic, ca într-un proces-verbal al unui autist, vorbele unor deținuți dintr-un lagăr de concentrare, pentru ca în cele din urmă și acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
dezlânat stilistic, ca într-un proces-verbal al unui autist, vorbele unor deținuți dintr-un lagăr de concentrare, pentru ca în cele din urmă și acest text să se revendice ca discurs al unui personaj desprins din panoplia absurdului. Următoarele culegeri de proză scurtă, Gușterii și patru pipe (1970) și Ceasul viu (1973), par a fi rezultatul unei crize de creație. P. parcă a înțepenit în propria formulă și schițele de acum sunt fragmente caricatural-absurde ale textelor anterioare: fie metafore dezvoltate ale războiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
de pe malul mării, pref. Aurel Martin, București, 1963; Dialoguri de pe malul mării, București, 1964; Secvențe marine, pref. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17; Ermil Rădulescu, Interpretări de proză, AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
disident. După 1989 a fost președinte al Televiziunii Române. Reprezentant al României la ONU, e numit în 1992 ambasador al României la Washington, unde s-a și stabilit definitiv. Debutează cu intervenții critice în „Steaua” (1962), iar în „Viața românească” publică proză începând din 1965. Povestirilor din prima lui carte, După-amiază neliniștită (1967), li se adaugă romanele Singuri (1968), Scarabeul sacru (1970) și Marile iubiri (1977), toate mult discutate de critică la data apariției. Opera și destinul scriitorului (1972), în care M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
multe dintre argumentele la care recurge. A colaborat și la „Tribuna”, „Familia”, „Cronica”, „Flacăra”, „România literară”. Bun cunoscător al literaturii și filosofiei moderne și contemporane, M. e un fin comentator al cărților și ideilor, enunțând opinii adesea pertinente, totdeauna îndrăznețe. Proza pe care o scrie nu va rămâne neinfluențată de preocupările teoretice, și critica a remarcat în romanele sale tendința de a ilustra în imagini idei filosofice. Și personajele, și autorul filosofează adesea pe tema sensului vieții și în special asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Și cum va fi?... La ce vârstă se moare în general? A muri? Să mori? Ea va muri?” Tot în povestiri autorul exersează analiza psihologică minuțioasă, tinzând să surprindă reacțiile cele mai tăinuite ale sufletului omenesc. Din acest unghi privită, proza va fi o încercare, un exercițiu obstinat de a prinde „fluxul spontan”, complex al memoriei, gândurile și senzațiile se întretaie, se întrerup, trec de la un plan la altul. În După-amiază neliniștită, femeia panicată de o criză de inimă își rememorează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
cu o viziune solipsistă a lucrurilor. Aici se află germenii din care vor naște romanele Singuri și Scarabeul sacru: fluxul psihicului și viziunea asupra existenței, fiecare primind, pe rând, un accent sporit. Singuri este expresia îndrăznelilor autorului în materie de proză: ambiția înnoirii construcției romanești clasice și a împământenirii orientării spre eseism proprie prozei europene contemporane. Pe deasupra, și poate esențial, se află intenția de a transforma romanul într-un „debușeu” pentru ideile filosofico-morale ale scriitorului. M. gândește sincron cu existențialismul când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
naște romanele Singuri și Scarabeul sacru: fluxul psihicului și viziunea asupra existenței, fiecare primind, pe rând, un accent sporit. Singuri este expresia îndrăznelilor autorului în materie de proză: ambiția înnoirii construcției romanești clasice și a împământenirii orientării spre eseism proprie prozei europene contemporane. Pe deasupra, și poate esențial, se află intenția de a transforma romanul într-un „debușeu” pentru ideile filosofico-morale ale scriitorului. M. gândește sincron cu existențialismul când își concepe personajele ca universuri psihologice închise, trăind fiecare din și prin sine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
experiment este ruperea cuvintelor pentru a sugera discontinuitatea și scurtcircuitele gândirii. Mai elocvente sunt paginile în care comentariul autorului se îmbină cu monologul interior și cu intruziunile venite dinspre mediul exterior. Nu lipsesc nici fragmentele pur teoretice. Această îmbinare de proză și eseu creează o specie densă la nivelul ideilor, chiar dacă ambiguă din perspectivă artistică. Și faptul că se transmite un conținut, că cititorul e angajat în discutarea unei problematici nu e lipsit de însemnătate. Aceleași observații pot fi făcute cu privire la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
de Faust est qualifiée comme [...] inegala că forma, împletind peisaje inspirate și minunat realizate cu altele infidele ritmurilor și metricii lui Goethe. Pătrunzând în adâncimea textului și realizându-l de cele mai multe ori cu metoda exhaustiva a unui adevărat comentator de proza, Blaga filtrează pe alocuri imaginile și ideile goethiene, prin prisma unor viziuni personale. Această a făcut că uneori textul original să fie sporit cu un număr însemnat de versuri, întrucat posibilitățile de expresie ale limbii române sunt mai analitice, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga ", Sebeș-Alba, 2002 ; Prix pour leș traductions en français des poètes roumains, 2002, 2003, 2005, 2009.1264 * Paula Romanescu est convaincue du fait que, pour bien traduire la poésie, îl faut être poète : " la poezie nu poți veni cu cenușiul prozei, nici cu dizarmonia din cuvânt-necuvânt "1265. Le recueil Lucian Blaga 65 poèmes, păru aux Éditions Helicon de Timișoara en 19951266, contient des poèmes en version française. Leur nombre est symbolique, car îl représente leș soixante-cinq ans de la vie de Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pliuri, traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2007. MICLĂU, Paul, Comoara, Editura Facla, Timișoara, 1989. MICLĂU, Paul, Punte intru text, Editura Facla, Timișoara, 1991. MICLĂU, Paul, Sonnets, institut Național des Langues et Civilisations Orientales, Paris, 1991. MICLĂU, Paul, Ulysse, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1992. MICLĂU, Paul, Miorița, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1993. MICLĂU, Paul, Dislocații, 2 volume, autoficțiune, Editura Prietenii Cărții, București, 1994. MICLĂU, Paul, Roumains déracinés, Éditions Publisud, Paris, 1995. MICLĂU
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Editura Facla, Timișoara, 1989. MICLĂU, Paul, Punte intru text, Editura Facla, Timișoara, 1991. MICLĂU, Paul, Sonnets, institut Național des Langues et Civilisations Orientales, Paris, 1991. MICLĂU, Paul, Ulysse, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1992. MICLĂU, Paul, Miorița, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1993. MICLĂU, Paul, Dislocații, 2 volume, autoficțiune, Editura Prietenii Cărții, București, 1994. MICLĂU, Paul, Roumains déracinés, Éditions Publisud, Paris, 1995. MICLĂU, Paul, Sous le trésor. Sonnets, Helicon, Timișoara, 1997. MICLĂU, Paul, Au bord
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
wikipedia.org http://www.humanitas.ro http://www.larousse.com http://www.larousse.fr http://www.linternaute.com http://www.mediadico.com http://www.rfi.ro În colecția EFIGII au apărut: Maria CHETAN Ștefan Aug. Doinaș Ipostaze ale operei: evocări, proza, teatru, aforisme Dumitru LAVRIC De la ultimul fanariot la ultimul Caragiale Maria OCTAVIAN PAVNOTESCU O viziune a poeziei Alina-Iuliana POPESCU O poetica a deconstrucției. Neomodernismul: Ana Blandiana Adrian-Dinu RACHIERU Românul politic și pactul ficțional Theodor Codreanu în imaginarul criticii Ediție îngrijita
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1991 ; Thierry Jonquet, Mygal, paianjen veninos, traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1992 ; Honoré de Balzac, Proscrișii și alte povestiri din Comedia umană, volume collectif, Polirom, Iași, 1998. 1117 V. Paul Miclău, Ulysse, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1992 ; Paul Miclău, Miorița, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1993. 1118 V. Paul Miclău, Roumains déracinés, Éditions Publisud, Paris, 1995. 1119 V. Elena-Brândușa Steiciuc, " Le transport de la spécificité culturelle chez
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1992 ; Honoré de Balzac, Proscrișii și alte povestiri din Comedia umană, volume collectif, Polirom, Iași, 1998. 1117 V. Paul Miclău, Ulysse, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1992 ; Paul Miclău, Miorița, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1993. 1118 V. Paul Miclău, Roumains déracinés, Éditions Publisud, Paris, 1995. 1119 V. Elena-Brândușa Steiciuc, " Le transport de la spécificité culturelle chez Paul Miclău ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
receptare ", în Viața românească, LXXIX, no. 3, martie 1984, p. 66 : " Versul liber al lui Blaga nu apare astfel că o reacție directă de "deformare" revoluționară a celui tradițional, ci prin urcarea în vers (în versul liber) a poemului în proza, în genere a prozei poetice. Le vers libre de Blaga n'apparaît pas comme une réaction directe de "déformation" révolutionnaire du vers traditionnel ; îl apparaît grace à l'introduction du vers libre dans le poème en prose et dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
LXXIX, no. 3, martie 1984, p. 66 : " Versul liber al lui Blaga nu apare astfel că o reacție directă de "deformare" revoluționară a celui tradițional, ci prin urcarea în vers (în versul liber) a poemului în proza, în genere a prozei poetice. Le vers libre de Blaga n'apparaît pas comme une réaction directe de "déformation" révolutionnaire du vers traditionnel ; îl apparaît grace à l'introduction du vers libre dans le poème en prose et dans la prose poétique en général
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
germani și englezi. Din Byron și Lamartine traduce Gh. Sion, din Schiller și A. Poissonnier, G.-R. Melidon, iar Al. Fotino transpune romanul Maistrul Adam Calabrezul de Al. Dumas. Colaboratorii cel mai des întâlniți sunt D. Gusti, cu versuri și proză, V. A. Urechia, autor de poezie patriotică și erotică, precum și al „romanului național” Coliba Măriucăi, și G.-R. Melidon, tot atât de neinteresant în ipostaza de versificator ca și în aceea de autor al însemnărilor de călătorie în Moldova de Sus și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
în Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu emoție discretă și cu darul de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar un G. Hâncu este autorul unei serii de scrieri în proză intitulate pretențios Serile romane sau Cinci nuvele religioase. Printre autorii de versuri, cei mai mulți demni de amintit pentru intențiile patriotice, se numără C. D. Aricescu, G. Crețeanu, D. Dăscălescu, Gh. Tăutu, Șt. Sihleanu, N. Voinov, A. N. Scriban, D. S. Miclescu, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]