37,224 matches
-
bostonian”, o colecție de poezii timpurii care nu au primit practic nici o atenție. În decembrie 1829, Poe a publicat volumul "Al Aaraaf, Tamerlane, and Minor Poems" la Baltimore, înainte de a debuta cu povestiri cu „Metzengerstein”, în 1832. Scrierea sa în proză cea mai de succes și cea mai citită în timpul vieții sale a fost „Cărăbușul de aur”, care i-a adus un premiu de 100 de dolari, cei mai mulți bani pe care i-a primit pentru o singură scriere. Una dintre lucrările
Bibliografia lui Edgar Allan Poe () [Corola-website/Science/336347_a_337676]
-
Expoziția Națională de Artă Naivă „Iarnă naivilor”" - Suceava, 2013; "Tabăra Națională de Artă Naivă, Păltinoasa", 2013; "Tabăra Națională de Artă Naivă, Giulești-Sârbi, București," 2013. "Doctorul de pantofi," Poveste născută din tablourile de artă naivă, Ed. Pim, Iași, 2010; "Ușa naivilor," proza, Ed. CreArt, Iași, 2011; "Artiști naivi ieșeni", album de artă, Ed. CreArt, Iași, 2012; "Tabăra Națională de Artă Naivă Păltinoasa", album de artă, Ed. CreArt, Iași, 2013; "Povești înrămate," album de artă, Ed. CreArt, Iași, 2013; "Iarnă naivilor," album de
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
și grafică, Ed. CreArt, Iași, 2015; "Făuritorii de basme," album de artă, Ed. CreArt, Iași, 2015; "Amprente de artă naivă românească," cronici, Ed. CreArt, Iași, 2016. Coautor împreună cu Mihai Dascălu și Gustav Ioan Hlinka la volumule: "Aventuri în insula naivilor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2006; "Povestiri din spatele simezelor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2007; "Sub umbrela artei naive" - proza, Ed. Pim, Iași, 2008; "Caravană naivilor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2009. Fragmente de suflet pentru suflet - Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
basme," album de artă, Ed. CreArt, Iași, 2015; "Amprente de artă naivă românească," cronici, Ed. CreArt, Iași, 2016. Coautor împreună cu Mihai Dascălu și Gustav Ioan Hlinka la volumule: "Aventuri în insula naivilor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2006; "Povestiri din spatele simezelor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2007; "Sub umbrela artei naive" - proza, Ed. Pim, Iași, 2008; "Caravană naivilor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2009. Fragmente de suflet pentru suflet - Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 67 - 72; Personalități Române și faptele lor 1950
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
de artă naivă românească," cronici, Ed. CreArt, Iași, 2016. Coautor împreună cu Mihai Dascălu și Gustav Ioan Hlinka la volumule: "Aventuri în insula naivilor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2006; "Povestiri din spatele simezelor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2007; "Sub umbrela artei naive" - proza, Ed. Pim, Iași, 2008; "Caravană naivilor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2009. Fragmente de suflet pentru suflet - Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 67 - 72; Personalități Române și faptele lor 1950 - 2000, vol. IX - Const. Toni Dârțu, Ed. Casă de
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
Iași, 2016. Coautor împreună cu Mihai Dascălu și Gustav Ioan Hlinka la volumule: "Aventuri în insula naivilor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2006; "Povestiri din spatele simezelor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2007; "Sub umbrela artei naive" - proza, Ed. Pim, Iași, 2008; "Caravană naivilor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2009. Fragmente de suflet pentru suflet - Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 67 - 72; Personalități Române și faptele lor 1950 - 2000, vol. IX - Const. Toni Dârțu, Ed. Casă de Edituri Venus, Iași, 2004, Dicționar întocmit cu
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
(26 decembrie 1912 - 3 februarie 1972) a fost un scriitor de proză românească, grafician și caricaturist. Născut la București, părinții lui au fost Petru Rădulescu, de profesie funcționar, și mama Ecaterina, balerină. A urmat școala primară "Sfântul Iosif" și Colegiul Național Sfântul Sava din orașul natal, apoi Facultatea de Litere și Filozofie
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
a fost urmat în 1933 de "Herald", un buletin literar editat împreună cu Miron Suru. Au contribuit la această din urmă publicație: [Eugène Ionesco]], Eugen Jebeleanu, Emil Botta, Vasile Voiculescu și Anton Holban. Între 1931-1932, Neagu Rădulescu frecventează Cenaclul Sburătorul, citește proze și prezintă caricaturile tuturor participanților. Este remarcat de Eugen Lovinescu în Istoria sa (1937), pentru fantezie, umor și pitoresc. În 1941, G. Călinescu îl plasează pe urmele lui Anton Bacalbașa pentru umorul lui cazon și în siajul lui G.M. Zamfirescu
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
G. Călinescu îl plasează pe urmele lui Anton Bacalbașa pentru umorul lui cazon și în siajul lui G.M. Zamfirescu pentru descrierea mahalalei. Prima carte a lui Neagu Rădulescu a fost "Dragostea noastră cea de toate zilele" (1934), o colecție de proză scurtă răsplătită cu Premiul SSR. Alte volume de schițe și povestiri scurte: "Nimic despre Japonia" (1935), "4 pe trimestrul 2" (1942) și "Fetele au crescut" (1943). El a publicat, de asemenea, albume de caricaturi și cărți pentru copii. "Turnul Babel
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Alexandru Philippide, Mihail Dragomirescu, Perpessicius etc., singurele rezerve aparținându-i criticului Pompiliu Constantinescu care a reproșat predominarea documentului („paralelism până la identificare între realitate și artă”) în dauna reprezentării artistice. Unul din primii critici, Al. Bădăuță, evidenția evoluția prozei lui Cezar Petrescu de la lirism către epic și de la mediul rural (în "Scrisorile unui răzeș") către mediul urban (în "Drumul cu plopi"), considerând că autorul manifesta o tendință de intelectualizare a personajelor sale. Intelectualii prezentați în nuvelele din "Drumul cu
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
și o viziune pe alocuri dureros de plastică a societății contemporane românești, pe care războiul a rupt-o în două, a însângerat-o fără a o schimba. O frescă străbătută de impulsuri epice ale burgheziei. Pentru cea dintâi oară, în proza românească, burghezia se vădește complet și autentic”, scria, printre altele, Eliade. Cronica tânărului scriitor nu l-a necăjit pe Cezar Petrescu, în ciuda unor zvonuri care au circulat în epocă și care au fost auzite și de autorul ei. Eliade recunoștea
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
unele din versurile lui percepându-se, totuși, și unele ecouri din poezia lui Octavian Goga. Poeziile lui au un caracter mai mult epic, redând ”sbuciumările poporului său, sentimentul acut național”. Pe lângă poeziile amintite, Tache Caciona a publicat și povestirea în proză "Inima tu platări""." După mărturisirea pe care Dumitru Caciona o făcea, printr-o scrisoare adresată lui Tache Papahagi, în 1922, ”"un caet întreg cu manuscrise i-a dispărut în timpul războiului pentru întregirea neamului nostru nord-danubian"”. Norocul face, totuși, ca la
Tache Caciona () [Corola-website/Science/336610_a_337939]
-
cafenelei locale, și sunt găzduiți la hanul lui madame Hortense, care era alcătuit din câteva cabine de baie vechi, lipite unele de altele. Naratorul își petrece duminica plimbându-se pe malul mării, admirând peisajul cretan care îi amintește de "„o proză de bună calitate: bine lucrat, sobru, lipsit de înflorituri inutile, viguros și reținut”" și citind din "Divina Comedie" a lui Dante. Reveniți la han pentru cină, cei doi tovarăși o invită pe madame Hortense la masa lor, dându-i ocazia
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
ei a scris câteva pagini “în loc de prefață”. După aceasta prima carte, a scris, în limba engleză, The Mân with White Slacks ( Omul cu pantaloni albi), publicată în Statele Unite în 1985. Cu toate că până în acel moment cele două cărți publicate erau în proza, cea de-a doua ar putea fi considerată drept o trecere spre perioadă cea mai prolifica a activității sale, concentrată pe poezie. Fiind o proza cu o mai mare încărcătură poetica decât povestirile scurte din El transplante (Transplantul), a dedicate
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
publicată în Statele Unite în 1985. Cu toate că până în acel moment cele două cărți publicate erau în proza, cea de-a doua ar putea fi considerată drept o trecere spre perioadă cea mai prolifica a activității sale, concentrată pe poezie. Fiind o proza cu o mai mare încărcătură poetica decât povestirile scurte din El transplante (Transplantul), a dedicate-o “amintirii omului care i-a arătat calea către iubirea fluturilor”, respectiv tatălui său. Începând cu 1985, ea s-a concentrat asupra poeziei. Prima sa
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
rândul său, precum și fiicei acesteia, cu care a împărtășit carieră profesională din balet. Pe langă lucrările publicate, în această etapă, a scris numeroase alte lucrări rămase inedite, cum ar fi cele de poezie Volver al Yamuna (Întoarcerea la Yamuna), în proza, La niña azul (Fetiță albastră), cuprinzând amintiri din copilărie, sau El rapto (Răpirea), român despre adolescență. Începând cu anul 2000, activitatea ei literară se reduce pe masura ce sănătatea I se deteriorează. La 10 aprilie 2003 a luat parte la “Arco Poético
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
fost autorul a zeci de volume de poezii și povestiri printre care: Pe versurile lui K. Kireenka au scris cântece V. V. Оlovnikov, Iuri D. Belzațki, N. Аladov, Iuri Semeniako și alți compozitori. A scris mai multe cărți de poezii și proză pentru copii (volumele "Зеленое эхо", "Весна-красна", "Счастье странствий" (poeme pescărești) (1977), "Сум і радасць дзеда Рэпкі" (1967), "Ручаіны шукаюць ракі" (1967), "Алесева кніжка" (1972) etc. A publicat două cărți de non-ficțiune: "Амерыка здалёку і зблізку" (1971) și "Заўсёды з Радзімай
Kastus Kireenka () [Corola-website/Science/336831_a_338160]
-
Arghezi și Ion Barbu. În anul 1998 Klapper a publicat primul său volum de versuri în limba ebraică "Tzaadim shel tzvi" ("Pași de antilopă"). În 2003 i-a urmat un nou volum "Shirim asurim" ("Poezii interzise"), precum și un volum de proză intitulat "Yehudim beal korham" ("Evrei fără voie"), toate în editura „Shufra” a poetului și scriitorului Ilan Sheinfeld. Poezia ebraică a lui Klapper („de o certă originalitate” după opinia lui Nicolae Balotă) este foarte senzuală, fiind influențată de poezia europeană și
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]
-
după absolvire a rămas la Universitate pentru a preda limbile spaniolă și franceză. A început să scrie literatură de la vârsta de 18 ani, în timpul Revoluției Ruse și a Războiului Civil. El a fost imediat observat de publicul cititor, iar eseurile, proza de ficțiune și piesele de teatru scrise de el l-au transformat într-o celebritate la începutul anilor 1920. Talentul său literar a fost lăudat de Maxim Gorki și de Evgheni Zamiatin, scriitori de marcă ai acelei epoci. Lunț a
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
Spre Vest", care a fost publicat de revista "Beseda" ("Conversație") din Berlin a lui Maxim Gorki. Lunț a locuit în Casa Artelor din Petrograd, în condiții dificile. Starea lui de sănătate s-a deteriorat, dar el a continuat să scrie proză și piese de teatru și să realizeze traduceri, printre care piesa "Saul" a lui Vittorio Alfieri. Prima piesă de teatru a lui Lunț, "În afara legii", a fost pusă în scenă în 1923, dar a fost interzisă apoi în Uniunea Sovietică
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
la "Radio socio-culturelle Luxembourg" și la săptămânalul francofon "Le Jeudi" din Luxemburg. este membra a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Luxemburg (Lëtzebuerger Schrëftstellerverband). A debutat în revista "România literară" (nr. 45/1985) cu un articol despre proza lui Mihail Sadoveanu. Colaborează la reviste din România și din străinătate: "România literară", "Viața românească", "Euresis - Cahiers Roumains d'Études Littèraires", "Revista de istorie și teorie literară", "Limbă și literatură" (București), "Orizont" (Timișoara), "Nouveaux cahiers de l’Est" (Paris), "Revue
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
România, la Târgoviște, de Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Societatea Scriitorilor Târgovișteni, Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România. Concursul Național de Literatură „” se desfășoară cu patru secțiuni de creație (poezie, proză scurtă, eseu și teatru scurt), prima ediție având loc la Văcărești, Dâmbovița, 19 octombrie 1969. Este unul dintre cele mai prestigoase și importante festivaluri de literatură din țară, alături de "Festivalul-Concurs Național de Proză „Mihail Sadoveanu”" de la Iași și "Festivalul Național
Moștenirea Văcăreștilor () [Corola-website/Science/337062_a_338391]
-
desfășoară cu patru secțiuni de creație (poezie, proză scurtă, eseu și teatru scurt), prima ediție având loc la Văcărești, Dâmbovița, 19 octombrie 1969. Este unul dintre cele mai prestigoase și importante festivaluri de literatură din țară, alături de "Festivalul-Concurs Național de Proză „Mihail Sadoveanu”" de la Iași și "Festivalul Național de Literatură „Marin Preda”" organizat la Siliștea Gumești, Teleorman. Este o manifestare efectivă ca răspuns la testamentarului legământ al lui Ienăchiță Văcărescu: <poem> Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Ș-
Moștenirea Văcăreștilor () [Corola-website/Science/337062_a_338391]
-
apoi la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1965-1970). A beneficiat de o bursă de specializare la Paris (1974), iar în anul 1981 a obținut titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "Proza lui Tudor Arghezi", ce a fost constituit baza cărții "Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul", publicată în același an. A lucrat ca redactor (1970-1998) și redactor-șef (1998-2003) la Editura Eminescu din București. A îngrijit publicarea unor ediții din opera lui
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
plăsmuit de prozatorii contemporani (Tudor Arghezi, George Călinescu, Zaharia Stancu și Laurențiu Fulga). Cartea conține patru comentarii ample: „Grădinarul melancolic (Tudor Arghezi)”, „Facerea lumii (G. Călinescu)”, „Ziua și noaptea (Zaharia Stancu)” și „Privilegiul permanenței (Laurențiu Fulga)”. Au urmat monografii dedicate prozei lui Tudor Arghezi (1981) și operei literare a lui Zaharia Stancu (1985); volumul "Nostalgia himerei" (2007) a reunit studii și eseuri dedicate lui Liviu Rebreanu, George Călinescu, Tudor Arghezi și I. Al. Brătescu-Voinești. "Interviu cu înger și maimuță" (2001) este
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]