38,095 matches
-
fapt, liderii români să fi speculat în baza unei păreri emisă tocmai de el însuși. În acea perioadă, conclude Verona, Bucureștiul nu își putea permite să aibe astfel de inițiative (Verona: 1990, 237-238). Cu toate acestea, faptul că inițiativa retragerii trupelor sovietice de pe teritoriul RPR a fost lansată de către comuniștii români este confirmat atât de surse documentare, cât și de memoriile protagoniștilor, inclusiv cele ale lui Hrușciov (Scurtu: 1996b: 225, Falls: 1993, 491-492). Pe de altă parte, este clar că propunerea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
146-148). "Propunerile Uniunii Sovietice în problemele dezarmării", afirma Hrușciov în august 1955, cu ocazia unei vizite făcute în România pentru a sărbători, alături de PMR, data de 23 august 1944, "hotărârea guvernului sovietic de a reduce, până la 15 decembrie 1955, efectivul trupelor sovietice cu 640 000 de oameni sunt salutate de opinia publică mondială și apreciate ca o nouă contribuție importantă a Uniunii Sovietice la cauza păcii și securității popoarelor" (Scurtu: 1996, 220). În al doilea rând, economia sovietică stagna, iar costurile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Așa încât, mâna de lucru blocată inutil și cu costuri foarte mari în afara Uniunii Sovietice putea fi utilizată la foarte necesara relansare economică a acesteia (Cioroianu: 2005a, 355-358; Verona: 1990, 246; Crankshaw: 1971, 515). Pe cale de consecință, cosider că ideea retragerii trupelor sovietice a aparținut Bucureștiului, așa cum indică toate sursele consultate, însă ea a fost lansată numai după ce Moscova însăși a creat un climat favorabil în acest sens, anunțând diminuarea efectivelor sovietice de pe teritoriile statelor-est europene ca urmare a deciziei de a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
reacționat dur la propunerea făcută de către Bodnăraș, pe care îl considera însă "un bun prieten al Uniunii Sovietice, un vechi bolșevic [...] care se bucura de încredere absolută și de respect". Astfel că, atunci când "tovarășul Bodnăraș a ridicat din senin problema trupelor, pot spune că m-am înfuriat. "Ce spui? Cum poți sugera un asemenea lucru?"" Liderul român a continuat cu diplomație și tact conversația, argumentând că ""România are granițe numai cu țări socialiste (Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria și U.R.S.S.), iar la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nimeni în afară de noi și de turci."" Nereușind să îl convingă pe impetuosul prim-secretar al PCUS, Bodnăraș a cedat, afirmând că ""ne retragem propunerea"", făcută pentru a convinge Moscova și statele "imperialiste" că nu ""stăm pe poziție socialistă numai datorită trupelor staționate pe teritoriul nostru."" Urmează apoi o mărturisire de credință revoluționară care a sensibilizat interlocutorul ""Vrem să știți că noi credem sincer în construirea socialismului și în urmarea politicii marxist-leniniste, iar poporul nostru ne recunoaște ca fiind conducătorii lor (sic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
țara noastră nu este determinată de presiunea Uniunii Sovietice"" (Crankshaw: 1971, 513-514; Scurtu: 1996b, 234). Biroul Politic a ținut cont de reacția impulsivă a lui Hrușciov și a admis, după cum am văzut, în aprilie 1956, că inițiativa avută în vederea retragerii trupelor sovietice fusese intempestivă (Tudor, Cătănuș: 2001, 169). De abia după revoluția maghiară, când RPR s-a distins ca slujbaș zelos al apărării integrității "lagărului socialist", a fost readusă în discuție problema, de data aceasta de către partea sovietică. Zvonuri despre o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încă din vara lui 1955, când respectiva inițiativă se afla încă în fază embrionară pe birourile Kremlinului. Gheorghiu- Dej avusese grijă să infirme prompt aceste zvonuri, afirmând că o astfel de posibilitate ar deveni fezabilă numai în eventualitatea în care "trupele străine aparținând statelor occidentale ar fi retrase din țările Europei apusene în limitele granițelor lor naționale, iar grupările militare create în Occident ar fi lichidate"; numai atunci "situația din Europa s-ar schimba și ar fi înlăturată necesitatea Tratatului de la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu Moscova, fapt care comportă o interpretare ambivalentă, putând să însemne fie o susținere a tendințelor internaționale sovietice aflate în curs de elaborare, fie o anumită formă de presiune, fără un obiectiv bine delimitat, la adresa Kremlinului (Verona: 1990, 237). Oficial, trupele sovietice erau staționate în România pentru a asigura conexiunea cu cele aflate pe teritoriul Austriei. Odată tratatul de pace cu aceasta semnat în 1955 și trupele aflate pe teritoriul ei retrase, dispărea rațiunea menținerii unităților militare sovietice în România, fapt
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
formă de presiune, fără un obiectiv bine delimitat, la adresa Kremlinului (Verona: 1990, 237). Oficial, trupele sovietice erau staționate în România pentru a asigura conexiunea cu cele aflate pe teritoriul Austriei. Odată tratatul de pace cu aceasta semnat în 1955 și trupele aflate pe teritoriul ei retrase, dispărea rațiunea menținerii unităților militare sovietice în România, fapt care, coroborat cu motivele expuse mai sus, în cadrul dialogului purtat între Bodnăraș și Hrușciov, a încurajat conducerea de la București să emită propunerea mai sus amintită. Numărul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tratatului de pace dintre București și Moscova în 1947 a scăzut progresiv până la această valoare și a rămas constant până la retragerea survenită în 1958. Unitățile militare sovietice "erau concentrate în cinci regiuni: Craiova-Slatina, București-Giurgiu, Sibiu-Alba-Iulia, Constanța și Brăila- Focșani. Amplasarea trupelor sovietice alcătuia o structură care, în caz de nevoie, putea fi extinsă rapid". Trupele din zona Craiova-Slatina s-au dovedit a fi deosebit de utile în timpul revoluției maghiare, acestea fiind "primele care au intrat în Ungaria" în toamna anului 1956. Faptul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
valoare și a rămas constant până la retragerea survenită în 1958. Unitățile militare sovietice "erau concentrate în cinci regiuni: Craiova-Slatina, București-Giurgiu, Sibiu-Alba-Iulia, Constanța și Brăila- Focșani. Amplasarea trupelor sovietice alcătuia o structură care, în caz de nevoie, putea fi extinsă rapid". Trupele din zona Craiova-Slatina s-au dovedit a fi deosebit de utile în timpul revoluției maghiare, acestea fiind "primele care au intrat în Ungaria" în toamna anului 1956. Faptul că garnizoanele sovietice nu erau în nici un caz localizate de-a lungul căii ferate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că garnizoanele sovietice nu erau în nici un caz localizate de-a lungul căii ferate care conecta România cu Ungaria și Austria" dovedește, argumentează cu judiciozitate Sergiu Verona, "că menținerea liniilor de comunicație nu a fost niciodată motivul real pentru amplasarea trupelor sovietice în România". De fapt, prezența acestora se justifica prin rațiuni mai degrabă politice și geopolitice: intimidarea Iugoslaviei, respectiv "creșterea prezenței militare a Moscovei în zona Mării Negre" (Verona: 1990, 233-234). În aprilie 1957, RPR și Uniunea Sovietică semnau un acord
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prezența acestora se justifica prin rațiuni mai degrabă politice și geopolitice: intimidarea Iugoslaviei, respectiv "creșterea prezenței militare a Moscovei în zona Mării Negre" (Verona: 1990, 233-234). În aprilie 1957, RPR și Uniunea Sovietică semnau un acord "referitor la statutul juridic al trupelor sovietice staționate temporar pe teritoriul Republicii Populare România" în care era prevăzut că acestea "nu se mestecă în treburile interne" ale statului român, iar prezența lor "nu afectează în nici un fel suveranitatea Statului Român"; tratatul mai conținea de asemenea prevederi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Statului Român prin acțiunile sau neglijențele unităților militare sovietice sau ale unor persoane din compunerea lor", respectiv "pentru daunele care pot fi cauzate avutului unităților militare sovietice aflate pe teritoriul Republicii Populare România și a persoanelor care intră în compunerea trupelor sovietice, prin acțiunile sau neglijențele instituțiilor române de stat" (Scurtu: 1996b, 246-253). Acordul acesta poate fi considerat un preambul la acordul din mai 1958, prin care se instituționaliza "modalitatea de retragere a trupelor sovietice din România". Astfel, ne este adus
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și a persoanelor care intră în compunerea trupelor sovietice, prin acțiunile sau neglijențele instituțiilor române de stat" (Scurtu: 1996b, 246-253). Acordul acesta poate fi considerat un preambul la acordul din mai 1958, prin care se instituționaliza "modalitatea de retragere a trupelor sovietice din România". Astfel, ne este adus la cunoștință cu această ocazie faptul "că de pe teritoriul Republicii Populare România vor fi retrase toate trupele sovietice, care se vor afla acolo în ziua semnării acestui acord", procesul urmând să se desfășoare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
considerat un preambul la acordul din mai 1958, prin care se instituționaliza "modalitatea de retragere a trupelor sovietice din România". Astfel, ne este adus la cunoștință cu această ocazie faptul "că de pe teritoriul Republicii Populare România vor fi retrase toate trupele sovietice, care se vor afla acolo în ziua semnării acestui acord", procesul urmând să se desfășoare în intervalul 15 iunie 15 august 1958 (Scurtu: 1996b, 276-280). În scrisoarea oficială trimisă de către Hrușciov Comitetului Central al PMR cu mai bine de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Comitetului Central al PMR cu mai bine de o lună înaintea semnării acordului prim-secretarul PCUS relua o parte dintre argumentele utilizate în 1955 de către comuniștii români pentru a îl convinge de oportunitatea și utilitatea unui astfel de gest: Șederea trupelor sovietice pe teritoriul țării dv., a corespuns atât intereselor Republicii Populare România, cât și intereselor cauzei noastre comune și până în ultima vreme a fost, fără îndoială, necesară și a corespuns scopului. În prezent, situația s-a schimbat în mod esențial
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de nădejde, capabile să dea o ripostă provocărilor imperialiștilor, să apere cuceririle socialiste ale poporului român și să-și aducă contribuția la cauza apărării intereselor comune ale lagărului socialist. De aceea, după părerea noastră, acum nu mai este necesară șederea trupelor sovietice pe teritoriul Republicii Populare România. La aceasta trebuie să adăugăm, că cercurile imperialiste folosesc larg, în scopul propagandei antisovietice și al calomnierii Republicii Populare România, faptul că trupele sovietice se găsesc pe teritoriul țării dv. (Scurtu: 1996b, 273). Așa cum
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
De aceea, după părerea noastră, acum nu mai este necesară șederea trupelor sovietice pe teritoriul Republicii Populare România. La aceasta trebuie să adăugăm, că cercurile imperialiste folosesc larg, în scopul propagandei antisovietice și al calomnierii Republicii Populare România, faptul că trupele sovietice se găsesc pe teritoriul țării dv. (Scurtu: 1996b, 273). Așa cum putem observa, din rațiuni de imagine și prestigiu politic, inițiativa a fost înfățișată ca aparținând "guvernului sovietic", în timp ce Bucureștiul apărea ca "beneficiar[ul] acestei măsuri" (Moraru: 2008, 25). La
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
secretarului PCUS, pentru reducerea bugetului militar al Kremlinului și pentru încercarea de a redresa economia sovietică aflată pe o pantă descendentă (Verona: 1990, 244-246; Verona: 1992, 143-144; Ionescu: 1994, 325; BR/Romania: 24 December 1959, 19). În plan intern, retragerea trupelor sovietice a fost cuplată cu un nou val de represiuni la adresa populației, ceea ce demonstra faptul că regimul nu intenționa să inițieze liberalizări de nici un fel, nici să limiteze controlul și supravegherea permanentă a tuturor categoriilor sociale (Verona: 1992, 148). A
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fost cuplată cu un nou val de represiuni la adresa populației, ceea ce demonstra faptul că regimul nu intenționa să inițieze liberalizări de nici un fel, nici să limiteze controlul și supravegherea permanentă a tuturor categoriilor sociale (Verona: 1992, 148). A anticipat retragerea trupelor sovietice din România disidența regimului de la începutul anilor '60 în cadrul CAER sau a OTV? Un răspuns pozitiv la această întrebare este foarte facil și foarte tentant deopotrivă. Însă trebuie să avem permanent în vedere contextul în care acest act de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regimului. În această perioadă au fost trasați principalii parametri a ceea ce va deveni ulterior leninismul post-revoluționar autonom al lui Dej și mai apoi leninismul romantic al lui Ceaușescu. Argumentul principal pentru susținerea acestei teze îl consider a fi nu retragerea trupelor sovietice, deși ulterior i s-a oferit în mod abuziv și impropriu această conotație, ci distorsionarea în cheie naționalistă a revoluției maghiare, menită să impulsioneze prejudecățile antimaghiare ale populației și să îi câștige încrederea și sprijinul. Fără succes, după cum am
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a propus însă ca Washingtonul să semneze un tratat de pace cu Germania Federală, în timp ce Moscova ar fi semnat câte un tratat de pace cu fiecare stat german în parte, soluție care ar fi condus la demantelarea motivelor menținerii de trupe occidentale în Berlinul de Vest (Fursenko, Naftali: 2006, 388-408). "Berlinul occidental a fost transformat într-un centru de diversiune și spionaj împotriva R.D.G. și a celorlalte țări socialiste, într-un periculos focar de război în inima Germaniei și a Europei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
s-a spus că urmează să lupte împotriva RFG. Un raport al unui căpitan român care intrase în contact cu anumiți colonei cehoslovaci consemna că "numai de la comandant de divizie în sus s-a cunoscut ce misiune urmează să îndeplinească trupele celor cinci țări". Mai mult, la aproximativ o săptămână după consumarea invaziei, "trupele și-au dat seama de realitate" și "au trebuit să fie înlocuite, deoarece au fost în stare să-și părăsească unitățile" (Notă de convorbiri...: în Pătroiu: 1998
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
căpitan român care intrase în contact cu anumiți colonei cehoslovaci consemna că "numai de la comandant de divizie în sus s-a cunoscut ce misiune urmează să îndeplinească trupele celor cinci țări". Mai mult, la aproximativ o săptămână după consumarea invaziei, "trupele și-au dat seama de realitate" și "au trebuit să fie înlocuite, deoarece au fost în stare să-și părăsească unitățile" (Notă de convorbiri...: în Pătroiu: 1998, 141-145). Chiar dacă probabil nu toți soldații au fost atât de revoltați la aflarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]