38,221 matches
-
Ca pictor , designer de interior și poet, Wyspiański a colaborat cu Teatrul Turnul din Cracovia pentru care a făcut scenografia pentru spectacolele de teatru. De abia mai târziu a pus, acolo, în scenă diferite piese de teatru. În Cracovia a colaborat cu Art Society și la mijlocul lui 1898 a fost nominalizat ca directorul săptămânalului de artă Życie. Din nefericire, primele drame publicate: „Legenda”, (1897) și „Daniel și Meleagra”, (1898) nu au primit aprecierile criticilor de teatru. Aprecieri importante a primit drama
Stanisław Wyspiański () [Corola-website/Science/324582_a_325911]
-
ca celebritate a lumii științifice, cu o reputație construită cu fosilele strânse și prin publicarea de către Henslow a scrisorilor sale despre geologia sud-americană, s-a perindat pe la mai multe societăți londoneze. În acest moment, el făcea parte din „Establishmentul științific”, colaborând cu experții naturaliști pentru a-și descrie specimenele, și dezvoltând ideile care i-au încolțit în minte în timpul călătoriei. Charles Lyell l-a susținut cu entuziasm. În decembrie 1836, Darwin a ținut o prelegere la Cambridge Philosophical Society. A scris
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
1969 a terminat licență, iar în 1970 masteratul în litere. Pe la mijlocul anilor 1970 a publicat primele sale eseuri, apărute în „Leș Cahiers du cinema” și în Leș Temps modernes, precum și poeme, editate de revista „Change”. Între anii 1972+1973 a colaborat cu casa de editură "Dictionnaires Le Robert", pentru articole privind islamul și istoria artei. Între 1973-1974 a devenit lector la editură Seuil. În continuare între anii 1974-1988 a fost consilier literar și director de colecție la editură Sindbad și a
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
pe atunci director la postul de radio „France Culture”, a inițiat în octombrie 1997 emisiunea săptâmânală „Cultures d'islam”. Apoi, a participat, ca autor și ca cercetător, la numeroase dezbateri și seminare consacrate raporturilor dintre islam și Europa, si a colaborat la numeroase reviste că „Esprit” sau „Communication”. De asemenea Meddeb a colaborat la două filme - „Caligrafia arabă” 1986, al lui Mohamed Charbagi, și „Oglinzi din Tunis” (1993) . De asemenea a tradus mai multe opere a unor sufiști, ca de exemplu
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
octombrie 1997 emisiunea săptâmânală „Cultures d'islam”. Apoi, a participat, ca autor și ca cercetător, la numeroase dezbateri și seminare consacrate raporturilor dintre islam și Europa, si a colaborat la numeroase reviste că „Esprit” sau „Communication”. De asemenea Meddeb a colaborat la două filme - „Caligrafia arabă” 1986, al lui Mohamed Charbagi, și „Oglinzi din Tunis” (1993) . De asemenea a tradus mai multe opere a unor sufiști, ca de exemplu Sohrevardi sau Abû Yazid al Bistami. Abdelwahab Meddeb a trait ultima perioadă
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
didactic cu care lucrez. Totul se construiește prin efort și cu multă răbdare. Directorul este răspunzător de ceea ce se face într-o școală, dar, mai ales, de ceea ce nu se face. R.: Sunteți la al IV-lea mandat de director. Colaborați constructiv, sunteți ajutat în rezolvarea multiplelor probleme cu care vă confruntați? C.D.: Noul mandat mă onorează, dar mă și obligă. Voi continua fără reticență lucrurile bune făcute în mandatul anterior. R.: Cum vedeți destinul învățământului romanesc? C.D.: Neliniștile sunt mai
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
Centrului Cultural „Dunărea de Jos” (2006) pentru activitatea publicistică etc. Debutul literar l-a avut, ca elev, cu o povestire, în ziarul „Înainte” (Brăila), anul XIII, nr.3567 din 13 mai 1956; debutul editorial a fost înregistrat în 1978. A colaborat cu articole la multe reviste, precum: Convorbiri literare, Luceafărul, Ex Ponto, Antares, Porto Franco, Limba română etc. Activitatea publicistică s-a concretizat în numeroase cursuri universitare, cărți, articole (publicate și comunicate), ediții de autori. Autorul a publicat următoarele volume (în
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
în aprilie 1999. Albumul conține 13 track-uri (Intro, 10 piese, un interludiu și outro). Instrumentalele pieselor sunt realizate de Cheloo, iar scratch-urile de FreakaDaDisk („Nu mă schimbi”, „Omu’ din liftu’ tău”, „La intervenție"), cu excepția piesei „Curios / Scandalos”, pentru care au colaborat cu DJ I.E.S., fostul coleg de trupă. Albumul nu are invitați, singurele nume care își aduce contribuția sunt Onela Dinu (backing vocals pe „Așa cum vreau”), Vlad Ben „B.Ben” Blindu Sorin (pe „Bagabonți 99”), Sorin „Pigmy” (vioară pe „Din inimă
Nici o problemă () [Corola-website/Science/324864_a_326193]
-
() a fost un actor si poet român. Actor la Teatrul Național, Teatrul Actorului de Film „C. Nottara”, Teatrul Tineretului, Teatrul Mic, joacă pe scenă și în film timp de 40 de ani; colaborează cu Televiziunea Română la emisiunea „Teleenciclopedia”, fiind personificat ca „vocea de sâmbătă seara”. Este fiul Aurorei (născută Vlădescu) și al lui Constantin Ianculescu, inginer. Urmează Liceul „Andrei Șaguna" din Brașov, făcând ultimele trei clase la Liceul „Sf. Sava" din București, pe
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
pe care l-a terminat în 1947. Din octombrie 1944 este angajat crainic la Radiodifuziune și actor la Teatrul Nostru (condus de Dina Cocea), apoi, după 1948, la Teatrul Național și la Teatrul Mic. Se stabilește în Germania în 1985, colaborând, din 1986, cu teatrul din Darmstadt și la posturi de radio din Frankfurt și Baden-Baden. A debutat cu versuri la „Universul literar" (1941), apoi a fost selectat în antologia lui George Togan, "Ne cheamă Ardealul" (1944), primul volum, "Argintatul pește
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
postul de dirijor permanent la Filarmonica de Stat din Iași până în 1986, fiind și director al acestei instituții între anii 1968 - 1974 și 1982 - 1986. Ion Baciu a fost un eminent șef de orchestră, contribuind la renașterea Filarmonicii ieșene. A colaborat cu Opera de Stat din Iași, cu postul de radio Iași și a fost profesor la Academia de Arte „George Enescu”.
Ion Baciu (dirijor) () [Corola-website/Science/326042_a_327371]
-
dr.Ion Bogdan). La 26 decembrie 1992 este numit prin decizia Primul Ministru Theodor Stolojan Secretar General al municipiului București. A lucrat cu 4 primari generali (1991-1999) experiențe descrise în volumul de proză memorialistică “Divina Primărie”. În aceasta caliate a colaborat în multe programe culturale naționale și internaționale, în demararea acțiunilor de retrocedarea imobilelor către foștii proprietari, reformarea legislației locale și în acțiuni de pionerat vizînd ocrotirea copiilor străzii colaborând cu “Salvați copiii” și asociația catolică umanitară “Concordia” de la Viena. A
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
în volumul de proză memorialistică “Divina Primărie”. În aceasta caliate a colaborat în multe programe culturale naționale și internaționale, în demararea acțiunilor de retrocedarea imobilelor către foștii proprietari, reformarea legislației locale și în acțiuni de pionerat vizînd ocrotirea copiilor străzii colaborând cu “Salvați copiii” și asociația catolică umanitară “Concordia” de la Viena. A reprezentat capitala țării la numeroase întâlniri și dialoguri internaționale pe trei continente și la Bruxelles cu înalți reprezentanți ai Consilului Europei. În anul 2002 devine Consilier Personal al noului
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
care conduseseră din 1947 Teatrul IKUF , și ele fenomene pe plan european, nu sunt identice cu Barașeum. Ele au fost (iar T.E.S continuă să fie), în primul rând, ansambluri în limba idiș, la care multă vreme nu au mai colaborat o mare parte din artiștii evrei de limba și cultură română, care își regăsiseră libertatea artistică, îngrădită curând și ea de dictatura comunistă, și, mai ales, locul pe scena culturală de limbă română. După 1990, printr-o ordonanță de urgență
Teatrul Barașeum () [Corola-website/Science/326070_a_327399]
-
căpătat o formă, însă lucrurile n-au mers întocmai cum a vrut producătorul Henry Deutschmeister”". Scenariul filmului a fost scris de Nicolae Dragoș și Mihai Stoian, fiind inspirat după romanul "Castelul din Carpați" al lui Jules Verne. De asemenea, au colaborat pe post de consilieri Petre Codreanu și Milică Naghici. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul organelor de partid și de stat din județele Sibiu și Iași și al Muzeului Tehnic „Prof. Ing. D.
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
pe care i-a avut Colegiul Național din Iași, unii din elevii săi, precum Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu au devenit personalități marcante ale culturii române. Din anul 1870, Vasile Burlă a devenit membru al Societății literare Junimea și a colaborat la revista "Convorbiri literare". Vasile Burlă a făcut parte din cercul junimiștilor foarte apreciați pentru erudiția sa. În studiul său despre indianiștii români, V. Bănățeanu îl definea pe Burlă nu doar ca un latinist renumit sau foarte bun cunoscător al
Vasile Burlă () [Corola-website/Science/326114_a_327443]
-
căsătorie a rezultat o fiică, Margareta Poni (1889-1973), care a devenit profesor universitar la Iași și a îmbrățișat domeniul chimiei anorganice. A început să scrie versuri de timpuriu, debutînd în 1867, la 16 ani în paginile revistei "Convorbiri literare". A colaborat la această publicație în mod permanent pînă în anul 1888. De la anul debutului (1867) și până în 1926 (anul apariției ultimei poezii), a colaborat la peste 35 de reviste românești și străine. La "Convorbiri literare" a publicat până în 1892, colaborând și
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
să scrie versuri de timpuriu, debutînd în 1867, la 16 ani în paginile revistei "Convorbiri literare". A colaborat la această publicație în mod permanent pînă în anul 1888. De la anul debutului (1867) și până în 1926 (anul apariției ultimei poezii), a colaborat la peste 35 de reviste românești și străine. La "Convorbiri literare" a publicat până în 1892, colaborând și la alte reviste, precum "Familia", "Columna lui Traian", "Literatorul" și "Viața Românească". Debutul în proză și l-a făcut cu povestirea " Cînd vrea
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
A colaborat la această publicație în mod permanent pînă în anul 1888. De la anul debutului (1867) și până în 1926 (anul apariției ultimei poezii), a colaborat la peste 35 de reviste românești și străine. La "Convorbiri literare" a publicat până în 1892, colaborând și la alte reviste, precum "Familia", "Columna lui Traian", "Literatorul" și "Viața Românească". Debutul în proză și l-a făcut cu povestirea " Cînd vrea omul", apărută în 1884 în revista "Tribuna" din Sibiu. Povestirile sale sunt scurte schițe „din viața
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
de Zeev Jabotinski care a participat în cadrul Legiunii evreiești la efortul de război britanic contra Turciei. Întors la Rishon Letzion în 1924, s-a ocupat cu scrierea de cărți, cu munci de editare și traduceri din franceză și germană. A colaborat la ziarele „Haaretz”, „Doar Hayom” etc precum și la gazete evreiești din Polonia și România. De asemenea David Judelovitch a fost activ în lojile francmasonilor din Palestina (lojă Heihal Shlomo din Jaffa) și din Alexandria (unde a fost președintele lojii „Socrates
David Judelovitch () [Corola-website/Science/326108_a_327437]
-
Ian McNeice, Simon Callow și Sophie Okonedo interpretează roluri principale, în timp ce Tommy Davidson, care a jucat alături de Carrey în spectacolul "In Living Color", are o scurtă apariție în film. Filmul a fost scris și regizat de Steve Oedekerk, care a colaborat, de asemenea, și la realizarea filmului anterior; Tom Shadyac plecase după începerea filmărilor. Filmul a fost urmat de o continuare, "", în 2009. După ce a eșuat în încercarea de a salva un raton în Munții Himalaya (o parodie după "Cliffhanger"), Ace
Ace Ventura: Un nebun în Africa () [Corola-website/Science/326136_a_327465]
-
Nu sunt vorbe câteodată, - Dumitru Lupu Apariții pe canalele românești de radio și televiziune, peste 100 de cântece înregistrate, prezenta în concerte și spectacole de revista ale teatrelor muzicale, Constantin Tănase(București), N. Leonard (Galați), Majestic (Ploiești) etc. A mai colaborat și cu alți compozitori și anume: Gheorghe E. Marian , Virgil Popescu, Dan Beizadea, Dan Stoian, Aurel Manolache etc. Turcia, Italia, Germania, Serbia, Bulgaria, Belgia, Franța, Austria S-a alăturat sutelor de copii din întreaga țară în filmele cu și pentru
Ileana Șipoteanu () [Corola-website/Science/326150_a_327479]
-
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București. A devenit doctor în istorie la Universitatea Paris I Sorbonne Panthéon (1979). Membru al secție române a Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului, al Asociației pentru Apărarea Monumentelor Istorice din România. Din 1977 a colaborat cu posturile de radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, Radio France Internaționale, Radio Canada etc. În 2012 era director de cercetare la CNRS (centrul național de cercetări științifice), Paris. Interviuri
Matei Cazacu () [Corola-website/Science/326179_a_327508]
-
fost regizate de Doru Năstase, ultimele două având premiera după moartea cineastului. Ca urmare a decesului subit la 29 aprilie 1982 al regizorului Doru Năstase, seria filmelor de aventuri cu Mărgelatu a fost preluată de regizorul Gheorghe Vitanidis. El a colaborat cu scenariștii Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail (care au scris scenariile tuturor celor șase filme ale seriei), preluând personajele din cele trei filme anterioare, printre care și pe Mărgelatu cu „instrumentele sale de lucru” - „pălăria” de floarea soarelui, țoiul
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
Jebalia și orașul Gaza. În Războiul de Iom Kipur din octombrie 1973 a luptat pe frontul egiptean într o unitate speciala de patrulaj din cadrul diviziei 143, sub comanda loc.col. Dani Rahav Wolf, fost comandant al comandoului Shaked cu care a colaborat în trecut în combaterea OLP și altor organizații teroriste palestinene în Fâșia Gaza. În anul 1980 a devenit comandantul forțelor israeliene care acționau contra atacurilor OLP în sudul Libanului. În războiul din Liban din 1982 Meir Dagan a comandat brigada
Meir Dagan () [Corola-website/Science/326220_a_327549]