41,002 matches
-
Anul următor, unchiul său Lordul Milford Haven a murit de cancer osos. După ce a părăsit Gordonstoun în 1939, Prințul Filip a intrat în Marina Regală absolvind anul următor Colegiul Marinei Regale Dartmouth. Filip a petrecut patru luni pe cuirasatul "Ramillies" protejând convoaiele forței expediționare australiene în Oceanul Indian, urmat de staționări mai scurte pe navele "Kent" și "Shropshire". După invazia Greciei de către Italia din octombrie 1940, el a fost transferat din Oceanul Indian pe vasul "Valiant" din flota din Marea Mediteraneană. Printre alte
Filip, Duce de Edinburgh () [Corola-website/Science/313435_a_314764]
-
vacanță la Balmoral împreună cu familia regală extinsă. În durerea lor, cei doi fii ai Dianei, William și Harry, au vrut să asiste la biserică așă că bunicii i-au dus dimineață. Timp de cinci zile, regina și Ducele și-au protejat nepoții de interesul presei și i-au ținut la Balmoral unde puteau suferi în intimitate. Izolarea familiei regale a provocat consternare publică, însă starea de spirit publică s-a transformat de la ostilitate la respect după emisiunea făcută în direct de
Filip, Duce de Edinburgh () [Corola-website/Science/313435_a_314764]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situat pe teritoriile județelor Argeș (6.967 ha.) și Brașov (7.806 ha). Aria naturală se întinde în extremitatea nord-estică a județului Argeș (pe teritoriile administrative ale comunelor
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
clusii"), untul vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), foaie-grasă ("Pinguicula alpina"), pătlăgină ("Plantago atrata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
încurajează, în 1390, pelerinajele în scopul venerării giulgiului și aceasta pentru obținerea de venituri prin vânzare de indulgente. În 1418, Humbert de Villersexel, conte de la Roche, lord de Saint-Hippolyte-sur-Doubs, muta giulgiul în castelul sau de la Montfort, Doubs, pentru a-l proteja împotriva hoților. După moartea contelui, soția lui, Margaret, călătorește în diverse locuri unde expune giulgiul, în special la Liège și Geneva. În 1453, ea îl vinde în schimbul unui castel din Varambon (Franța). Noul proprietar, Ludovic I de Savoia, îl depune
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în nord-estul României pe teritoriul vestic al județului Neamț. Aria naturală se întinde în extremitatea central-vestică a județului Neamț (aproape de limita de graniță cu județul Harghita), pe
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
a județului Neamț (aproape de limita de graniță cu județul Harghita), pe teritoriile administrative ale comunelor Bicazu Ardelean, Ceahlău și Tașca și al orașului Bicaz, în apropierea drumului național DN12C care leagă municipiul Piatra Neamț de orașul Gheorgheni. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 5 martie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un areal montan cu o mare diversitate reliefală (turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), cimbrișor (cu specii de: "Thymus comosus" și "Thymus bihoriensis"), papură ("Typha shuttleworthii") sau măciulie ("Thesium kernerianum"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, arii naturale protejate); astfel: Defrișări Construcții ilegale
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situată în partea sud-vestică a României, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria protejată se află în partea central-vestică a județului Caraș-Severin (pe teritoriile administrative ale
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Anina și Reșița și pe cele ale comunelor Bozovici, Brebu Nou, Carașova, Goruia, Mehadica, Prigor, Teregova și Văliug). Prima propunere de instituire a Parcului Național Semenic - Cheile Carașului a avut loc în anul 1982, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
sau concesionarea abuzivă a unor parcele din arealul parcului în scopul construirii unui sat de vacanță. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, castele, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel: Reportaje
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situată în partea sud-estică a României, pe teritoriul nord-vestic al județului Tulcea. Acesta a fost constituit în scopul conservării și valorificării științifice și turistice
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Luncavița și Turcoaia. Parcul este mărginit în partea estică de drumul județean DJ222A, care leagă satul Nifon de Luncavița. Prima propunere de instituire a Parcului Național Munții Măcinului a fost făcută în anul 1998, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr. 5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis". Fauna parcului este una diversă și are în componență mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (dintre care unele foarte rare sau endemice) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de mistreț ("Sus scrofa") șacal
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
gradină ("Crocidura suaveolens"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri, pajiști, stâncării) și a celor acvatice (lacuri și bălți aflate în apropierea lanțului muntos) asigură condiții prielnice de hrană și viețuire mai multor specii de păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009. Păsări cu migrație regulată și cuibăritoare: acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată pe teritoriile administrative ale județelor Brașov, Dâmbovița și Prahova. Aria naturală se întinde în partea sudică a județului Brașov (pe teritoriile administrative ale orașelor Predeal și Râșnov
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
exploatare irațională a resurselor naturale și distrugere a diversității biologice. Are o suprafață totală de 32.663 ha, din care se află pe teritoriul județului Dâmbovița. Parcul Natural Bucegi a fost înființat în anul 1974, urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. În arealul parcului sunt incluse rezervațiile naturale: Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (1.634 ha), Locul fosilifer Plaiul Hoților (arie protejată de tip paleontologic întinsă pe o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; habitate ce adăpostesc, conservă și protejează o gamă diversă de floră și faună specifică estului lanțului carpatic meridional. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
de apă montane; habitate ce adăpostesc, conservă și protejează o gamă diversă de floră și faună specifică estului lanțului carpatic meridional. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), cerb lopătar ("Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jder de
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
salcie de turbă ("Salix myrtilloides"), salcie pitică ("Salix retusa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"); Flori și ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în Subcarpații Getici, pe teritoriul administrativ al județului Vâlcea. În arealul parcului național se află și Mănăstirea Pătrunsa, cu biserică veche (monument istoric) având hramul „Cuvioasa Parascheva
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Vâlcea (aproape de limita teritorială cu județul Gorj), în sudul Munților Căpățânii, pe teritoriul localităților Costești, Bărbătești și Băile Olănești. Parcul natural cu o suprafață de 4.186 hectare (este cel mai mic parc național din România) a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). Aria protejată reprezintă o zona montană (relief carstic
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]