37,791 matches
-
Persic, președintele Saddam Hussein și gărzile sale au intrat în moschee unde au ucis toți liderii opoziției șiite. După aceea, moscheea a fost închisă timp de doi ani pentru reparați. În prezent, moscheea a fost renovată de către Mohammed Burhanuddin, liderul spiritual al musulmanilor șiiți din Irak. Ca loc de înmormântare al celui de-al patrulea calif al islamului, califul Ali, moscheea este un important loc de pelerinaj pentru șiiții ce îl consideră pe Ali ca fiind primul imam, de unde și numele
Moscheea Imamului Ali () [Corola-website/Science/330748_a_332077]
-
ei și prin urmare nu necesită vreun salt al credinței. În general, argumentul că evoluția ar fi religioasă a fost respins pe temeiul că "religia" nu se definește prin cât de dogmatici sau zeloși sunt aderenții ei, ci prin credințe spirituale sau supranaturale. Susținătorii evoluției arată că evoluția nu este nici dogmatică, nici bazată pe un salt al credinței și acuză creaționiștii de echivocare între definiția strictă a religiei și folosirea colocvială a cuvântului pentru a ne referi la orice este
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
pare că ar fi fost creată într-un moment de inspirație al lui Hamasaki și a compozitorilor din grupul HAL în timp ce se aflau la o ședință foto a revistei Free & Easy. Versurile indică foarte mult tema libertății și a forței spirituale personale. Întrebată despre semnificația cântecului, Hamasaki a răspuns - "În "Free & Easy", am scris despre ceea ce simt în momentul actual. Cu alte cuvinte, îmi doresc să fiu o persoană care-și asumă responsabilitatea pentru propria-i libertate". Singleul a marcat de
Rainbow (album) () [Corola-website/Science/330824_a_332153]
-
care fiecare ființă umană ar trebui să fie capabilă . Ibn Bajja distinge între formele intelegibile abstrase problemelor cotidiene și formele inteligibile percepute fără a fi nevoie să te sustragi acestora. Astfel, Ibn Bajja distinge existența a patru grupe de forme spirituale: În raport cu procesul de cunoaștere, Ibn Bajja ia în discuție trei categorii de oameni: În opinia sa, desăvârșirea reprezintă un proces ascendent de asumare a formelor spirituale: Totodată, Ibn Bajja distinge între "omul spiritual" ("ruḥanīy"), cel cu adevărat fericit, " "și cel
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
să te sustragi acestora. Astfel, Ibn Bajja distinge existența a patru grupe de forme spirituale: În raport cu procesul de cunoaștere, Ibn Bajja ia în discuție trei categorii de oameni: În opinia sa, desăvârșirea reprezintă un proces ascendent de asumare a formelor spirituale: Totodată, Ibn Bajja distinge între "omul spiritual" ("ruḥanīy"), cel cu adevărat fericit, " "și cel "corporal" ("ğismănīy"), prea preocupat de plăcerile trupești ca să dorească mai mult: "Așa "cum am spus, există oameni care nu se preocupă decât de forma lor trupească
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
distinge existența a patru grupe de forme spirituale: În raport cu procesul de cunoaștere, Ibn Bajja ia în discuție trei categorii de oameni: În opinia sa, desăvârșirea reprezintă un proces ascendent de asumare a formelor spirituale: Totodată, Ibn Bajja distinge între "omul spiritual" ("ruḥanīy"), cel cu adevărat fericit, " "și cel "corporal" ("ğismănīy"), prea preocupat de plăcerile trupești ca să dorească mai mult: "Așa "cum am spus, există oameni care nu se preocupă decât de forma lor trupească," "aceștia fiind cei josnici. Alții nu au
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
și cel "corporal" ("ğismănīy"), prea preocupat de plăcerile trupești ca să dorească mai mult: "Așa "cum am spus, există oameni care nu se preocupă decât de forma lor trupească," "aceștia fiind cei josnici. Alții nu au în vedere decât forma lor spirituală," "aceștia fiind mai presus (de vulg), cei nobili. Așa cum cel mai rău dintre “corporali” este unul care n-a avut nimic de-a face cu forma spirituală, la fel cel mai" "presus soi de nobili e atins de cine nu
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
trupească," "aceștia fiind cei josnici. Alții nu au în vedere decât forma lor spirituală," "aceștia fiind mai presus (de vulg), cei nobili. Așa cum cel mai rău dintre “corporali” este unul care n-a avut nimic de-a face cu forma spirituală, la fel cel mai" "presus soi de nobili e atins de cine nu are în nici un fel de-a face cu forma corporală." "Desigur însă că omul care se desprinde total de aceasta își scurtează existența" "(pe pământ). De asemenea
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
forma corporală." "Desigur însă că omul care se desprinde total de aceasta își scurtează existența" "(pe pământ). De asemenea, iese în afara naturalului. Încât în realitate nu pot" "fi întâlniți astfel de oameni, decât dacă vreunul, în supunerea sa față de" "forma spirituală, o sacrifică pe aceea trupească." Ibn Bajja este de părere că retragerea din lume reprezintă singura ieșire din această luptă, sugerând astfel un protest față de rigorismul malekit, acesta fiind, în opinia sa, o piedică împotriva gândirii ("libere"): Fericiții (din cetățile
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
predilecte ale operelor sale sunt dragostea, relațiile de putere, sexualitatea sau crima, dar în fiecare roman aduce în discuție și problemele femeilor încercând să analizeze și să evoce lumea interioară a acestora, visurile și așteptările lor, sentimentele și lumea lor spirituală. În majoritatea operelor sale, personajele principale sunt femei educate, culte ce provin din clasa socială medie. În anul 1984 obține premiul Sait Faik pentru literatură cu romanul "Akıșı Olmayan Sular", iar în anii următori câteva dintre romanele sale au fost
Pinar Kür () [Corola-website/Science/330892_a_332221]
-
zoroastrism, hinduism, budism, monahismul creștin, etc. Din perspectiva musulmanilor, obsesia unor origini străine ale misticismului islamic trădează o concepție schematic a islamului ca religie simplă, menită să impună prin forță o anumită ordine socială și incapabilă să ofere o dimensiune spiritual proprie. Pentru musulmani, sufismul înseamnă a urma o anumită cale bazată pe Coran și pe practică Profetului, în scopul de a dobândi cunoașterea iluminativă. Se spune că din punct de vedere doctrinar, misticismul islamic încearcă să extragă toate semnificațiile din
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
cartea lui Masignon). Al Hallaj, a scris și versuri. Atitudinea misticului este opusă unui literalism, după care singurul lucru care contează pentru salvare este îndeplinirea strictă a obligațiilor rituale. Misticii au protestat față de încercarea de a se opune „ legea” căii spirituale a misticului, căci "Legea Divină" este cea oin virtutea căreia un om este musulman, condiție pentru orice exercițiu spiritual. Pentru a explica relația dintre shari’a și calea mistică, unii mistici utilizează simbolul geometric al cercului; din orice punct din
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
care contează pentru salvare este îndeplinirea strictă a obligațiilor rituale. Misticii au protestat față de încercarea de a se opune „ legea” căii spirituale a misticului, căci "Legea Divină" este cea oin virtutea căreia un om este musulman, condiție pentru orice exercițiu spiritual. Pentru a explica relația dintre shari’a și calea mistică, unii mistici utilizează simbolul geometric al cercului; din orice punct din spațiu se poate construe un cerc care are o circumferințe. Fiecare punct al circumferinței este legat de centru printr-
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
estul Asiei și din Africa. Este denotat, de asemenea, că unii occidentali se convertesc astăzi la islam, prin ceea ce își imaginează a fi sufismul zilelor noastre, adică o mișcare religioasă în stare să exprime în cea mai pură forma dimensiunea spiritual ce pare a lipsi unei societăți occidentale reci, materialiste, fără ideal. Fără îndoială că sentimental mistic „nu poate fi apanajul exclusiv al unui neam, al unei limbi al unei națiuni”. În multe locuri, Coranul afirma că nu este decât o
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
slobozi un rob credincios. [...]" Se poate observa ce accent pune Coranul pe robul credincios care, tot timpul, este mai valoros decât un sclav închinător la idoli. Convertirea unui rob la islam reprezintă, înainte de toate, o altă cucerire, de această dată spirituală, a islamului în față oricărei alte religii. Același lucru se observă și în cazul femeilor sclave care pot fi luate de soții de musulmani doar după ce devin „sclave credincioase”: "2, 221 : Nu vă luați neveste închinătoare la idoli, până ce ele
Sclavia în Coran () [Corola-website/Science/330064_a_331393]
-
a început activitatea încă din anul 1703. Funcționând ca schit, așezământul a fost ulterior (înainte de anul 1718) închinat Mănăstirii Hilandar de la Muntele Athos. Aflându-se permanent sub conducerea stareților greci sau sârbi, Mănăstirea Baia de Aramă a fost un centru de interferențe spirituale interculturale, creându-se totodată relații de comuniune cu poporul sârb vecin și astfel având loc un bogat schimb de experiențe culturale și ecleziastice. Din întregul schit s-au păstrat doar stăreția, devenită după secularizare casa preotului și biserica devenită de
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
din 1793 distrusă de un incendiu în 1913. Biserica se află pe lista monumentelor istorice din județul Argeș sub codul LMI . Biserica veche cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a fost construită între anii 1779-1793 de către arhimandritul Partenie, pentru nevoile spirituale ale locuitorilor din Curtea de Argeș și cartierelor mărginașe: Groape, Marina, Poștei, str.Oltenilor. Nu există date referitoare despre construcția acestei biserici. Ea era prevăzută cu un cimitir și este pomenită și înainte de anii 1876 și 1877. În anul 1876 la Biserica
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
egiptenilor. Din Alexandria, oraș conceput cu generozitate, având artere largi, numeroase grădini și terme, făcu un municipiu impunător, cel mai frumos din întregul Orient elenistic. Prin acțiunea de atragere aici a literaților și savanților greci, Alexandria a devenit și centrul spiritual al lumii elenistice. Două notabile realizări în domeniu sunt legate de numele lui Ptolemeu I. Prima a fost punerea bazelor complexului „Muzeion", un centru al activității științifice și culturale prevăzut cu un observator astronomic, o grădină zoologică și celebra bibliotecă
Ptolemeu I Soter () [Corola-website/Science/330372_a_331701]
-
are capacitatea de a opri răul, acționând ca un scut. Probabil simbolismul gestului de a întinde mâna în fața cuiva care pare a transmite invidie sau alte gesturi rituale efectuate cu mâinile, provin din impulsuri naturale de apărare, transpuse în plan spiritual. În alte culturi, mâna nu rămâne exclusiv un instrument de apărare, este instrumentul cu care acționează zeii și cu care se fac sacrificii în numele lor. Astfel simbolul mâinii devine prin excelență semn de divinitate sau intervenție divină. “Palma cu degetele
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
termenul arab sâfa, sâfwa (puritate), în timp ce alții vorbesc despre cuvântul grecesc sophos, sophia (înțelepciune) de la care ar derivă. Sufismul își are originile în spațiul musulman și scopul său este cunoașterea lui Dumnezeu Unul, o cunoaștere nu atât intelectuală, cât una spirituală, prin detașarea de lume, prin puritatea inimii, prin iubirea de Dumnezeu. Sufismul este un mod de viață și de comportament, o experiență anterioară un adevărat “pelerinaj spre profunzimi”. Expresiile sufismului țin de iubire și cunoaștere. Expresia afectiva este cea care
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
neoplatonism și nu numai. Sufismul cunoaște trei căi care corespund principalelor motive pentru care sufiții aspiră către Dumnezeu: calea cunoașterii sau gnoza-(al-ma’ rifah), calea iubirii (al-mahabbah) și calea fricii (al-khawf). Hinduismul cunoaște și el trei căi, dar metodele spirituale sunt diferite față de cele ale sufismului, care tinde spre sinteză celor trei acțiuni: calea cunoașterii (jnana) , cea a iubirii (bhakti) și cea a acțiunii (karma). În sufism se observă un echilibru între atitudinile intelectuale și cele afective, de aici structura
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
stările cunoașterii informale, depășind orice gândire. Așadar, nu există problemă predominantei a vreuneia dintre cele două atitudini cea intelectuală și cea afectiva, amândouă fiind strâns legate între ele, căci cunoașterea lui Dumnezeu naște întotdeuna iubire, iar iubirea presupune o cunoaștere spirituală - cel puțin indirectă și prin reflex - a "obiectului iubit”. Iubirea spirituală are ca obiect Frumusețea divină, care este un aspect al Infinității, prin acest obiect, dorința devine lucida. Prin obiectul sau, Frumusețea, iubirea coincide virtual cu cunoașterea. Putem spune că
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
a vreuneia dintre cele două atitudini cea intelectuală și cea afectiva, amândouă fiind strâns legate între ele, căci cunoașterea lui Dumnezeu naște întotdeuna iubire, iar iubirea presupune o cunoaștere spirituală - cel puțin indirectă și prin reflex - a "obiectului iubit”. Iubirea spirituală are ca obiect Frumusețea divină, care este un aspect al Infinității, prin acest obiect, dorința devine lucida. Prin obiectul sau, Frumusețea, iubirea coincide virtual cu cunoașterea. Putem spune că Adevărul și Frumusețea se constituie drept criteriu reciproc, cu toate că lumea tinde
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
your own heart," says the Sufi, "for the kingdom of God is within you.", "He who truly knows himself knows God, for the heart is a mirror în which every divine quality is reflected.") În ceea ce privește cunoașterea aparentă, exterioară și cea spirituală, adevărata cel mai bun exemplu este povestea lui Junayd; aceasta stând drept mărturie că legea teologica aparentă, exterioară se află într-o strânsă legătură cu adevărul spiritual intrinsec, acestea neputând funcționa una fără cealaltă. Maestru sufit persanm adept al iubirii
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
în which every divine quality is reflected.") În ceea ce privește cunoașterea aparentă, exterioară și cea spirituală, adevărata cel mai bun exemplu este povestea lui Junayd; aceasta stând drept mărturie că legea teologica aparentă, exterioară se află într-o strânsă legătură cu adevărul spiritual intrinsec, acestea neputând funcționa una fără cealaltă. Maestru sufit persanm adept al iubirii înflăcărate ’ishq născut în Iran în 857 și executat la Bagdad în 922 pentru declarația ""Ana el-Haqq”"(""Eu sunt Adevărul”") exprimând identificarea să cu Divinitatea. Ultimele sale
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]