38,095 matches
-
la o săptămână după invazie, Dubcek, după consultări prealabile cu liderii sovietici, va face o declarație oficială în care va apela la "normalizarea" situației în baza responsabilității de care cetățenii cehoslovaci ar fi trebuit să dea dovadă în acele împrejurări. Trupele "celor cinci puteri" urmau să fie retrase dar, pentru aceasta, Dubcek cerea populației ajutor pentru a face față cu succes "tuturor provocărilor elementelor care au interes să agraveze și mai mult situația, care este deja destul de încordată". În acel moment
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
comunist propriu). Mai mult, la sfârșitul lunii august, Congresul XIV la PCC a fost anulat, iar inamicii reformismului marca Dubcek au mai făcut un pas înainte, chiar dacă acesta își păstrase deocamdată funcția (Provaznik: 1969, 2-7). Înverșunați în prealabil de prezența trupelor străine pe teritoriul cehoslovac 14, și acum de reîntoarcerea "dogmatismului", politic dar și mediatic (Moscova finanța și înființa din plin publicații pro-sovietice), studenții au declanșat proteste de anvergură, pe care Dubcek le-a clasificat ""iresponsabile și aventuriste"", chiar dacă studenții s-
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ar fi prea mult, și nu ne așteptăm să putem controla opinia publică (în această eventualitate, n.m.)"". Continuă Dobrînin: "La 28 august Rusk m-a convocat urgent să îmi spună că a auzit despre o mișcare neobișnuit de activă de trupe sovietice la granița cu România în ultimele douăzeci și patru de ore. Existau deja speculații în Vest despre posibilitatea unei invazii sovietice în România, bazate în mare măsură pe refuzul ei de a lua parte la acțiunea comună cu alte state membre
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
invazii sovietice în România, bazate în mare măsură pe refuzul ei de a lua parte la acțiunea comună cu alte state membre ale Tratatului de la Varșovia împotriva Cehoslovaciei. Într-adevăr, Moscova era foarte iritată de liderul României Nicolae Ceaușescu, și trupe sovietice s-au angajat în acțiuni tactice demonstrative în apropierea graniței românești. Dar Moscova nu se gândea cu adevărat să invadeze România, deoarece nu s-a îndoit niciodată de stabilitatea regimului comunist de acolo". În acele zile, președintele american a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu ar ezita să se manifeste. Înțelegând că "raportul de forțe nu e chiar egal", Ceaușescu încerca să îl facă părtaș pe Tito la o eventuală rezistență armată împotriva Uniunii Sovietice. Acesta nu a intrat însă în joc, afirmând că trupele române se puteau refugia în Iugoslavia, dar acolo urmau să fie dezarmate. "Mă înțelegeți ce am în vedere", se justifică Tito, "ca URSS să nu ne atace și pe noi. Să nu le dăm pretexte". Emil Bodnăraș, însoțitorul lui Ceaușescu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
gărzile și-au pierdut treptat utilitatea generală, pe măsură ce leninismul post-revoluționar înlocuia cu succes organizarea "burgheză" a societății românești. Au fost reactivate în 1956, cu ocazia revoluției maghiare, dar au intrat tot mai mult într-un con de umbră după retragerea trupelor sovietice, consumată doi ani mai târziu și, în final, desființate în 1962. În perioada conducerii dejiste, aceste grupări erau denumite oficial "formațiuni de luptă ale poporului". De abia în 1968, când, datorită insecurității lui Ceaușescu, au fost permanent repuse în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fiind speriați de cele petrecute în Cehoslovacia, fiind aproape convinși că Rușii vor intra și în România iar ei nu vor fi decât o carne de tun inutilă. De altfel, instituțiile principale, cum era radioteleviziunea sau ministerele, erau păzite de trupe astfel că nu se vedea la ce ar servi gărzile patriotice. Din primele momente, foartă multă lume s-a manifestat împotriva acestor gărzi. Numeroși salariați s-au prezentat cu certificate medicale pentru a fi scutiți. Alții lipseau fără justificare de la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de apărare a patriei (În sprijinul activității...: 1986, 153). "Gărzile patriotice" erau subordonate PCR și armatei. Nefiind niciodată implicate într-un conflict armat, ele erau folosite pentru o multitudine de funcții care includeau: asistarea "unităților Ministerului de Interne" sau a "trupelor de grăniceri", misiuni de pază și de menținere a ordinii publice, dar și acordarea de ajutor în cazul calamităților naturale, a incendiilor sau a accidentelor majore care ar fi necesitat convocarea lor (În sprijinul activității...: 1986, 23). Înrolarea în "gărzile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
împiedica România să dezvolte un sistem teritorial defensiv și să împiedice alte ministere de apărare ale OTV să urmeze exemplele albaneze și românești de a își retrage forțele armate din interiorul mecanismelor de control sovietice" (Jones: 1981, 106). Așa cum știm, trupele sovietice se retrăseseră de pe teritoriile românești în 1958, iar Albania și Uniunea Sovietică încetaseră relațiile diplomatice în 1961, când Enver Hodja se poziționase viguros de partea Chinei maoiste în conflictul sino-sovietic. În consonanță cu noua sa politică externă de la începutul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și Uniunea Sovietică încetaseră relațiile diplomatice în 1961, când Enver Hodja se poziționase viguros de partea Chinei maoiste în conflictul sino-sovietic. În consonanță cu noua sa politică externă de la începutul anilor '60, Bucureștiul nu a mai permis manevre militare ale trupelor sovietice pe teritoriul românesc începând cu 1962. Până în 1967, comuniștii români au refuzat aplicațiile comune de amploare, participând doar în 1964 și 1967 la exerciții "desfășurate pe teritoriul R.P. Bulgaria" (Preda: Opriș: 2009, 372). După 1964, noua conducere sovietică a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de cel de-al Doilea Război Mondial -, (sic!) iar dv. știți că aceasta a fost o amărăciune grea pentru noi; comisiile de război care au stabilit pierderile pricinuite de război la Odessa și Crimeea, precum și din documente referitoare la acțiunile trupelor române, pierderile pricinuite depășesc de 100 ori ceea ce discutăm noi astăzi. De aceea, considerăm această problemă nu pur și simplu o problemă financiară. Nu este vorba de 900 kg aur sau 300 mii dolari (sic!; în prima parte a fost
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
români, aceeași impesie favorabilă creată acestora. Să nu uităm că liderii de la Pekin își exprimaseră sprijinul, chiar dacă mai degrabă moral, la adresa RSR în 1968 atunci când aceasta încerca să convingă pe toată lumea că este în pericol de a fi invadată de trupe sovietice; de asemenea, cu ocazia inundațiilor catastrofale care au lovit România în 1970, China a trimis un ajutor nerambursabil de aproximativ 25 milioane de dolari, "singurul ajutor de această mărime necondiționat primit vreodată de România din partea vreunei țări străine (Buzatu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și mijlocii" în lume și necesitatea morală a "egalizării" decizionale a tuturor statelor în problematica internațională, renunțarea la "politica blocurilor" și desființarea concomitentă a NATO și OTV, o măsură necesară în vederea eliminării "bazelor militare străine" și a "retrager[ii] tuturor trupelor de pe teritoriile altor state în limitele frontierelor lor naționale" și, nu în ultimul rând, referitor la aspecte strict europene, "recunoașterea existenței celor două state germane", RDG și RFG, "și dezvoltarea unor relații normale cu acestea, în vederea participării lor la rezolvarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
PCUS din decembrie 1981 demonstrează clar că liderii sovietici nu agreau varianta intervenției armate, condamnând de asemenea pretențiile Poloniei de ajutorare economică emise ca un fel de compensare anticipativă a costurilor intervenției: Nu putem risca. Nu avem intenția să introducem trupe în Polonia. Este o poziție corectă și trebuie să o menținem până la capăt. Nu știu cum va fi situația Poloniei, însă chiar dacă Polonia va fi sub stăpânirea "Solidarității", atunci va fi o situație (sic!). Însă în cazul în care asupra Uniunii Sovietice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a avut un ton mai moderat și nu a atras prea multe critici directe, dar atitudinea sa autonomă asupra a ceea ce Moscova percepe drept un subiect capital nu poate să nu îi irite pe sovietici. Grija Bucureștiului în ceea ce privește invazia de către trupe sovietice a unei țări nealiniate este evidentă, dar în timp ce manifesta acest sentiment, România a fost atentă să descurajeze orice inflamare inutilă a mediului politic internațional, în special în Europa, deoarece practica și expansiunea politicii sale externe a depins de relaxarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1945, București, Arhivele Statului din România. Scurtu, Ioan (1994b), România. Viața politică în documente, 1947, București, Arhivele Statului din România. Scurtu, Ioan (1996a), România. Viața politică în documente, 1946, București, Arhivele Statului din România. Scurtu, Ioan, (coord.) (1996b), România. Retragerea trupelor sovietice, 1958, București, Editura Didactică și Pedagogică. Societatea socialistă multilateral dezvoltată (1972), București, Editura Politică. Stalin, I.V. (1952a), Problemele leninismului, traducere de către redacția Editurii pentru Literatură Politică, București, Editura pentru Literatură Politică. Stalin, I.V. (1952b), Opere, vol. 13, traducere de către
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lucru ambițioaselor planuri de industrializare a României (vezi Fischer: 1989, 25-34; Tismăneanu: 2005, 248; Kligman, 1992, 364-418 sau Comănescu, Mihuță, Petrescu: 1989). 14 În octombrie 1968, Dubcek, printr-un tratat încheiat cu Moscova, "a legalizat staționarea unui număr nespecificat de trupe sovietice pe teritoriul cehoslovac pentru o perioadă nedefinită de timp". Acestea nu ar fi violat suveranitatea Cehoslovaciei, ci ar fi avut rolul de a o proteja de "revanșismul" vest-german (Remington: 1971, 110-111). 15 Vezi, pentru o trecere în revistă a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
17 din Legea nr. 182/2002 pot fi filmate și fotografiate de către personalul militar, pentru nevoile interne ale instituțiilor militare, pe baza aprobării scrise a miniștrilor sau conducătorilor instituțiilor respective, pentru obiectivele, zonele sau locurile din competența lor. ... Articolul 184 Trupele Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații, aflate la instrucție, în aplicații ori în interiorul obiectivelor prevăzute la art. 17 din Legea nr. 182/2002 , pot fi fotografiate sau filmate în scopuri educative și de pregătire militară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158834_a_160163]
-
vicepreședinții consiliilor județene, ambasadorii, academicienii și membrii corespondenți ai Academiei Române, șeful Statului Major General, prim-locțiitorul și locțiitorii acestuia, inspectorul general al Inspectoratului General al Ministerului Apărării Naționale, șefii departamentelor Ministerului Apărării Naționale și locțiitorii acestora, șeful Statului Major al Trupelor de Uscat, șeful Statului Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, șeful Statului Major al Marinei Militare, locțiitorii secretărilor de stat din cadrul unităților care au astfel de funcții, emisarul special pe langă coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170314_a_171643]
-
17 din Legea nr. 182/2002 pot fi filmate și fotografiate de către personalul militar, pentru nevoile interne ale instituțiilor militare, pe baza aprobării scrise a miniștrilor sau conducătorilor instituțiilor respective, pentru obiectivele, zonele sau locurile din competența lor. ... Articolul 184 Trupele Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații, aflate la instrucție, în aplicații ori în interiorul obiectivelor prevăzute la art. 17 din Legea nr. 182/2002 , pot fi fotografiate sau filmate în scopuri educative și de pregătire militară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171762_a_173091]
-
17 din Legea nr. 182/2002 pot fi filmate și fotografiate de către personalul militar, pentru nevoile interne ale instituțiilor militare, pe baza aprobării scrise a miniștrilor sau conducătorilor instituțiilor respective, pentru obiectivele, zonele sau locurile din competența lor. ... Articolul 184 Trupele Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații, aflate la instrucție, în aplicații ori în interiorul obiectivelor prevăzute la art. 17 din Legea nr. 182/2002 , pot fi fotografiate sau filmate în scopuri educative și de pregătire militară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165909_a_167238]
-
vicepreședinții consiliilor județene, ambasadorii, academicienii și membrii corespondenți ai Academiei Române, șeful Statului Major General, prim-locțiitorul și locțiitorii acestuia, inspectorul general al Inspectoratului General al Ministerului Apărării Naționale, șefii departamentelor Ministerului Apărării Naționale și locțiitorii acestora, șeful Statului Major al Trupelor de Uscat, șeful Statului Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, șeful Statului Major al Marinei Militare, locțiitorii secretărilor de stat din cadrul unităților care au astfel de funcții, emisarul special pe langă coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167055_a_168384]
-
vicepreședinții consiliilor județene, ambasadorii, academicienii și membrii corespondenți ai Academiei Române, șeful Statului Major General, prim-locțiitorul și locțiitorii acestuia, inspectorul general al Inspectoratului General al Ministerului Apărării Naționale, șefii departamentelor Ministerului Apărării Naționale și locțiitorii acestora, șeful Statului Major al Trupelor de Uscat, șeful Statului Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, șeful Statului Major al Marinei Militare, locțiitorii secretărilor de stat din cadrul unităților care au astfel de funcții, emisarul special pe langă coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167056_a_168385]
-
vicepreședinții consiliilor județene, ambasadorii, academicienii și membrii corespondenți ai Academiei Române, șeful Statului Major General, prim-locțiitorul și locțiitorii acestuia, inspectorul general al Inspectoratului General al Ministerului Apărării Naționale, șefii departamentelor Ministerului Apărării Naționale și locțiitorii acestora, șeful Statului Major al Trupelor de Uscat, șeful Statului Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, șeful Statului Major al Marinei Militare, locțiitorii secretărilor de stat din cadrul unităților care au astfel de funcții, emisarul special pe langă coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167057_a_168386]
-
Articolul 1 Se abilitează Centrul de coordonare a mișcării din structura Statului Major General din Ministerul Apărării Naționale ca unică autoritate împuternicita să planifice, să coordoneze, să controleze și să monitorizeze deplasările de trupe, echipamente militare și materiale aparținând forțelor armate române și străine, pe căile de comunicație feroviare, rutiere, aeriene și navale, în condițiile prevăzute de lege. Articolul 2 În îndeplinirea atribuțiilor care revin Centrului de coordonare a mișcării, Ministerul Apărării Naționale încheie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152196_a_153525]