40,419 matches
-
arheologice datând din sec. al X-lea e.n. Și sunt în legătură cu locuirea din marginea platoului Arcari. Tot la Fântână lui Panait, în grădinile localnicilor, se găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
de la cel mai mic la cel mai mare, toți care puteau ține o unealtă în mână). Unul dintre aceste valuri se află în apropierea Galaților, având capătul de est în apropiere de gară C.F.R. Tulucești, iar cel de vest la marginea nordică a satului Traian din comuna Șendreni, de altfel, acest val limitează la nord zona care a fost cucerita și încorporată Imperiului Român condus de Traian, în 106 e.n., de partea de sud a dacilor liberi, carpii (acest val trece
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Dulapci. Pe teritoriul comunei Cuca, prof. Brudiu de la Muzeul de istorie Naturală Galați a continuat cercetările de unde au fost lăsate de prof. R. Vulpe în 1951 și a identificat traseul acestui val, începând din Valea Zăvoiului, continuând spre nord pe marginea interfluviului Arcari până la marginea viei din Zăvoi, unde valul își schimbă direcția, și după ce traversează platoul Arcari, trece șoseaua Galați-Cuca la kilometrul 25,200, îndreptându-se spre baza de recepție (SMA) din localitatea Cuca. Pe o porțiune din comuna, valul
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Cuca, prof. Brudiu de la Muzeul de istorie Naturală Galați a continuat cercetările de unde au fost lăsate de prof. R. Vulpe în 1951 și a identificat traseul acestui val, începând din Valea Zăvoiului, continuând spre nord pe marginea interfluviului Arcari până la marginea viei din Zăvoi, unde valul își schimbă direcția, și după ce traversează platoul Arcari, trece șoseaua Galați-Cuca la kilometrul 25,200, îndreptându-se spre baza de recepție (SMA) din localitatea Cuca. Pe o porțiune din comuna, valul nu este observabil și
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Radu Mihnea la 16 august 1616. Peste doi ani, la 30 martie 1618, domnitorul Radu Mihnea întărește lui Condrea cămărașul (dregător la cămara domneasca) satul, care fusese a lui Ceacarlo Grecul și a rămas pustiu 25 ani „pentru că este la marginea țării și este în drumul păgânilor tătari”. Condrea a dat domnitorului 300 de galbeni. Din conținutul documentului reiese că înainte de 1593 Ceacarlo Grecul l-a cumpărat de la mănăstirea Galata său l-a primit că danie domneasca. La moartea lui Ceacarlo
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
de orașul Amara, înca din perioada neoliticului târziu (obicte de ceramică specifice culturii Boian - faza Giulești); Arealul a fost atestat documentar încă din timpul domnitorului Matei Basarab, care a înzestrat mănăstirea ridicată de el în Slobozia cu numeroase terenuri pe marginea lacului Amara. Documente scrise se pastrază din cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea (acte de schimb de terenuri, hrisoave domnești, hotărnicii, etc.). În 1864 prin secularizarea averilor mănăstirești, aceste terenuri au fost preluate de stat. Primele
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
transferate la comuna Mihail Kogălniceanu. Comuna Gura Ialomiței, cu satele Gura Ialomiței și Luciu, a fost reînființată în 2005. În comuna Gura Ialomiței se află Crucea Înaltă, ridicată de Matei Basarab în 1639, aflată la 200 m de DN2A, la marginea unei păduri; crucea este clasificată drept monument funerar sau memorial de interes național. În rest, în comună mai există alte patru obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe marginea drumului, se află o fântână cu cumpănă de unde trecătorii pot să-și potolească
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe marginea drumului, se află o fântână cu cumpănă de unde trecătorii pot să-și potolească setea. La răsărit de satul Șcheia, un baraj de pământ formează un iaz folosit pentru piscicultura. Pe drumul de la șoseaua Roman-Iași, spre Șcheia, la mică distanță de la
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
-lea (epoca daco-romană), secolului al XV-lea și secolelor al XVI-lea-al XVII-lea; situl de la Volintirești unde se află ruinele unui turn medieval și așa-numita „movila a lui Ștefan cel Mare”; și situl de la Șcheia, aflat la marginea sudică a satului, pe terasa Șiretului, ce conține vestigii din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Alte patru obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură și se alfa în satul Șcheia: (1810); un (secolul al XIX-lea); de la sfârșitul
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice situl de la „Cetatea Mare” („Cetatea Gârbești”), aflat la 3 km nord-nord-est de satul Boatca, cu vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A); situl de pe „Dealul Țintirim II” din marginea de sud-est a satului Dagâța, cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolul al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea; și situl de „la Saivane” (300
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
a satului Dagâța, cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolul al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea; și situl de „la Saivane” (300 m de marginea de sud-est a satului Dagâța, sit format din urmele unei așezări din secolul al II-lea î.e.n. (perioada Latène) și din ruinele unei biserici medievale. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (prima jumătate a secolului al XIX-lea
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
resturi de mamifere: măsea de mamut (elephas primigenins), o specie de bou fosil (bos primigenins), coarnele unui cerb fosil (megaccros hibernicus) și o scoică (corbicula lassyensis), care se aseamănă foarte mult cu o specie existentă în Asia și Africa. În marginea vestică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
Poligon”, pe panta nord-estică a dealului Șorogari, lângă satul Șorogari, cuprinde așezări medievale din secolele al XIII-lea-al XIV-lea, al XIV-lea-al XVI-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea; și situl de „la Hârtop” (la marginea de sud-est a satului Rediu Aldei) cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al IX-lea-al X-lea, și secolul al XI-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1718) din satul Rediu
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
Ciortești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Ciortești (reședința), Coropceni, Deleni, Rotăria și Șerbești. Comuna se află la marginea sudică a județului, pe malul stâng al râului Vasluieț, acolo unde acesta primește apele afluenților Coropceni și Ciortești. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. La Coropceni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ244D, care
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
Grozești (în trecut, și Sălăgeni) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Colțu Cornii, Grozești (reședința) și Sălăgeni. Comuna se află la marginea sud-estică a județului, la granița cu raioanele Nisporeni și Ungheni din Republica Moldova, pe malul drept al Prutului și pe cel stâng al Jijiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre sud-est de Gorban (unde se termină în
Comuna Grozești, Iași () [Corola-website/Science/301280_a_302609]
-
1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași, reînființat, și a primit denumirea de "Cucuteni" (după noua reședință). În comuna Cucuteni se află situl arheologic de interes național din punctul „Cetățuia”, de la marginea de vest a satului Băiceni, sit cunoscut pentru că a dat numele culturii Cucuteni din eneolitic, din care se găsesc în acest sit trei așezări distincte, emblematice pentru clasificarea culturii în fazele A, B și AB; în afara acestei așezări, în cadrul sitului
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
în fazele A, B și AB; în afara acestei așezări, în cadrul sitului se mai găsesc așezări din eneoliticul târziu (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada geto-dacică și secolul al III-lea e.n. Alt sit arheologic de interes național este cel de la „Dâmbul Morii”, la marginea de nord-vest a aceluiași sat, unde s-au găsit alte vestigii ale culturii Cucuteni, faza AB. În rest, alte șapte situri arheologice și alte trei clădiri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
-lea-I î.e.n.; situl de la „Siliște” (nord-nord-vest de satul Băiceni) cuprinde așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n., al IV-lea e.n., al VIII-lea-al X-lea și al XV-lea; situl de la „Tarlaua Grajd”, de la marginea de est a satului Bărbătești cuprinde vatra medievală a satului Bărbătești (secolul al XV-lea), precum și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Latène, secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. (perioada Halstatt), secolele al II-lea-al III-lea
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
Grajduri (în trecut, Valea Satului) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cărbunari, Corcodel, Grajduri (reședința), Lunca, Pădureni, Poiana cu Cetate și Valea Satului. Comuna se află în marginea de sud a județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Ciurea și Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Scânteia și mai departe în județul Vaslui
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
de "Poienile". În 1968, a trecut la județul Iași, având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Grajduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Cetate”, în marginea de nord-vest a satului Poiana cu Cetate, unde s-au găsit urme de așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A) și din perioada Latène. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (circa secolul al XVII-lea) aflate în pădurea
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Drăgușeni este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Drăgușeni (reședința) și Frenciugi. Comuna se află în marginea de sud a județului, la limita cu județul Vaslui, pe malurile râului Stavnic, în amonte de lacul de acumulare Căzănești. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248B, care o leagă spre nord de Ipatele, Șcheia, Mogoșești și Voinești, și spre sud
Comuna Drăgușeni, Iași () [Corola-website/Science/301274_a_302603]
-
Dobrovăț este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comună se află la marginea de sud a județului, la limita cu județul Vaslui, în sectorul central-nord-estic al Podișului Central Moldovenesc subunitate a Podișului Moldovei. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ247, care o leagă spre nord de Schitu Ducă (unde se termină în DN24 și
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
în județul Vaslui de Codăești, Dănești, Zăpodeni și Ștefan cel Mare (unde se termină în DN15D). În comuna Dobrovăț se află pădurea Pietrosu, arie protejată de tip forestier în care sunt ocrotite specii de fag, carpen și tei argintiu. Spre marginea de sud a unor păduri dese, într-o poiana mare de pe valea pârâului Dobrovăț, afluent pe dreapta al râului Vasluieț (din bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Fosta poiana își mai
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
7 km. Înălțimea reliefului de aici se înscrie între valorile altitudinale existente în Podișul Central Moldovenesc : 416 m altitudine absolută în dealul Rotundă , situat în partea de nord-vest a comunei și 146 m altitudine absolută , în șesul pârâului Dobrovăț , la marginea de sud-est a comunei; deci o diferență de înălțime de 270 m. Fragmentarea reliefului- adica desimea văilor sau a culmilor principale - este de circa 2 km în partea de nord-vest a comunei, de aproape 1,5 km spre marginea nordică
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]