41,002 matches
-
cel mai mic parc național din România) a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). Aria protejată reprezintă o zona montană (relief carstic cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, crește calcaroase, peșteri, cheiuri, văii, păduri, pajiști și fânețe) ce adăpostește o gamă floristica și faunistica variată, specifică Meridionalilor. În arealul parcului au fost
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată la limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin. Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale orașelor
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
ale comunelor: Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpușnicu Mare, Sasca Montană și Șopotu Nou și este străbătută de drumul național DN57B care leagă orașul Oravița de satul Bozovici. Parcul național (cu o suprafață de 36.758 ha) a fost declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"), urmând ca în anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
calcaroase, doline, lapiezuri, peșteri (Peștera Lenuța, Peștera de sub Padina Popii, Peștera Bijuteria), avene, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri. Acesta include rezervațiile naturale Cheile Nerei - Beușnița, Izvorul Bigăr, Ducin și Valea Ciclovei - Ilidia. Parcul a fost instituit ca arie protejată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în sudul Munților Aninei. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
Berislăvești, Perișani, Racovița și Sălătrucel și este străbătută de drumul național DN7, care leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de orașul Tălmaciu. Prima propunere de instituire a Parcului Național Cozia a avut loc în anul 1966, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea sud-vestică a României, pe teritoriile județelor Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Caraș-Severin (pe
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
și urmează a fi străbătută de drumul național 66 A, pentru a lega județele Hunedoara și Caraș Severin. Prima propunere de instituire a Parcului Național Domogled - Valea Cernei a avut loc în anul 1990, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
mai multor organizații ecologiste au protestat împotriva reluării lucrărilor la tronsonului de 19 kilometri de șosea care urmează să fie construiți în continuarea drumului național, prin Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Aceștia susțin că șoseaua care ar urma să tranziteze aria protejată printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Coronini
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea central-nordică a României, pe teritoriul administrativ al județelor: Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
teritoriul comunei Bilbor și al orașului Toplița); și cea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului. Prima propunere de instituire a Parcului Național Călimani a avut loc în anul 1975, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: angelica ("Angelica archangelica"), unghia păsării ("Violă dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), mlăștinița (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Carașova. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 578 ha, se află în Munții Aninei, între
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
crude sau fierte. În sud-est asiatici și aborigenii australieni consumau fructe crude, cu sare sau gâtițe cu curry. Semințele sunt comestibile atunci când sunt prăjite. Noni este deosebit de atractiv pentru furnicile țesătoare, care fac cuiburi din frunze de copac. Aceste furnici protejează plantă de unele insecte și plante parazite. Mirosul de fructe atrage, de asemenea, lilieci care ajută în dispersarea semințelor. Arborele crește doar în sălbăticie, în păduri extinse, și fructele trebuie recoltate local, în aceste păduri. Fructele coapte pot fi recoltate
Morinda citrifolia () [Corola-website/Science/313773_a_315102]
-
Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Este administrat de Universitatea din București. Aria protejată se află în partea sud-vestică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
ale comunelor: Baru, Densuș, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea și Totești. Aria naturală a fost declarată parc natural prin "Hotărârea de Guvern 2151" din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) iar din 2005 geoparcul a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor și în Rețeaua Globală (sub egida UNESCO). Geoparcul Dinozaurilor este singurul din România membru al Rețelei Europene și al Rețelei Globale a Geoparcurilor. A fost
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
Grădiștea Muncelului-Cioclovina este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), aflată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală este situată în Munții Șureanu (o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali), în
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
este situată în Munții Șureanu (o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali), în partea sudică a județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Baru, Boșorod, Bănița, Orăștioara de Sus și Pui. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 38.184 hectare. Din anul 2007 este protejat atât ca propunere
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 38.184 hectare. Din anul 2007 este protejat atât ca propunere de sit de importanță comunitară, cât și ca arie de protecție specială avifaunistică pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar. Scopul creării parcului
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
care accesul publicului este interzis; ce conservă și adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifice lanțului carpatic al Meridionalilor. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere cu
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (anexa I-a), privind conservarea păsărilor sălbatice Uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau mierlă ("Turdus merula"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: clopoțel de munte ("Campanula serrata"), arnică ("Arnica montana"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (din speciile: "Cephalanthera longifolia, Herminium monorchis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), patlagina de stâncă ("Plantago holosteum"), mlăștiniță
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
este o arie protejată de interes național situată pe raza Parcului natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Situată pe valea pârâului Ponor, satul Ohaba-Ponor, la baza abruptului Fruntea Mare. Primii exploratori ai porțiunilor de la intrarea peșterii au fost T. Ionescu și F. Schadler în 1929. Ulterior, I.
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
se află într-o arie protejată de interes național situată pe raza Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina și corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervații naturale de tip speologic), fiind înscrisă la numărul curent 2.500 din lista aprobată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000
Peștera Tecuri () [Corola-website/Science/313779_a_315108]
-
parlamentare fiind convinsă că împotriva sa s-a declanșat o campanie de denigrare și defăimare cu atat mai mult cu cât numele ei era vehiculat că un potențial viitor ministru al educației. Ana Birchall este recunoscută pentru decizia de a proteja și delimită pe cât posibil viața de familie de viața publică din dorința de a asigura unui mediu de dezvoltare normală pentru copilul său minor. Astfel până la declanșarea acestei campanii de defăimare și denigrare viața privată a Anei Birchall nu a
Ana Birchall () [Corola-website/Science/313792_a_315121]
-
pantele abrupte. Trupele de coastă au cuprins 5 companii de infanterie. Ele erau concentrate în 15 puncte cheie numite cuiburi de rezistență (Widerstandsnester) numerotate de la est la vest WN-60 -> WN-74 în apropierea Vierville. Ele erau situate în principal în jurul intrărilor protejate de câmpuri minate și de sârmă. Fiecare punct cheie era legat de celalalt prin trasee și tunele. Un total de pană la 60 de piese de artilerie au fost depozitate în aceste puncte cheie, acestea fiind puști, mitraliere și artilerie
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]