38,420 matches
-
a-și ocupa locul în consiliul regelui. La această asamblee amiralul Coligny, viitorul lider al protestanților, citește în fața curții uimite o petiție în care Normandia cere libertatea de cult. Asambleea se închide cu convocarea Stărilor Generale. Poziția Papei este aspru criticată și se decide convocarea episcopilor, pentru a obține consensul lor pentru convocarea unui conciliu național. De teamă că galicanismul iese complet de sub controlul său, Papa este de acord cu deschiderea unui conciliu general, dar nu este de acord cu convocarea
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
românești ar fi trebuit să avem totuși o frecvența mai mare, fata de acel 0% absolut, măcar pentru a se putea forma un județ cu minoritate cumanică majoritar!(?) Djuvara a lucrat pe latura cumană și a sintetizat argumentele sale justificat criticate, astfel: În final, Djuvara admite că fiecare ipoteză în parte nu constituie o dovadă, dar crede că, luate împreună, ar reprezenta un argument puternic, originea turanică a familiei Basarabilor fiind actualmente ipoteza de lucru a celor mai mulți specialiști medieviști. Potrivit istoricilor
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
pentru intervenția împotriva sectei Davidienilor din Texas|Waco]], Texas. "Folosirea calculată a violenței ilegale pentru a instaura frica, în vederea intimidării sau pedepsirii guvernelor sau societăților, pentru atingerea unor scopuri în general politice, religioase sau ideologice". Și această definiție este puternic criticată pentru că permite aplicarea conceptului de terorism la nivel statal (stat terorist) și introduce arbitrarul "legalității" conferit de tribunalele americane. De exemplu uciderea unor cetățeni civili iranieni ar putea să fie considerată "legală" de către guvernul american și deci nu ar constitui
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
în funcționarea unui sistem electronic." De asemenea sunt considerate ca acte teroriste acțiuni de amenințare cu folosirea armelor de foc sau a explozivilor care nu au ca scop influențarea guvernului sau crearea unei stări de teroare. Această lege este foarte criticată, pe motiv că permite o definire mult prea largă a termenului de terorism și creează un potențial pentru abuzuri din partea guvernului. Criticii acestei legi argumentează punctul lor de vedere cu multe exemple ipotetice (unele chiar comice și absurde) cum ar
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
Încăpățânarea lui Gandhi l-a făcut chiar și pe Primul Ministru pakistanez aflat doar în vizită să semneze acordul cu condițiile Indiei în care Zulfikar Ali Bhutto a trebuit să scrie ultimele condiții de mână. Indira Gandhi a fost aspru criticată pentru că nu a cerut partea ocupată de pakistanezi a Kashmirului de la un Pakistan umilit cu cei 93,000 de prizonieri de război ai săi sub controlul Indiei. Dar acordul a îndepărtat imediat interferențele Națiunilor Unite sau a unei terțe părți
Indira Gandhi () [Corola-website/Science/304198_a_305527]
-
pe de o parte, părțile din procesul penal se află în situații juridice diferite, iar, pe de altă parte, reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia. Totodată, textele de lege criticate sunt norme de procedură, iar potrivit art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270141_a_271470]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Arată că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, reglementată de legiuitor în temeiul prerogativelor acordate acestuia de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270141_a_271470]
-
limitative a cazurilor în care poate fi promovată revizuirea. Consideră că dispozițiile art. 453 alin. (3) și (4) teza întâi din Codul de procedură penală nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, fiind constituțională instituirea, prin dispozițiile de lege criticate, a unor reguli speciale în ceea ce privește revizuirea, atâta timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270141_a_271470]
-
două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270141_a_271470]
-
părților din proces dreptul de a introduce cerere de revizuire, inclusiv pentru motivele de revizuire conținute, în prezent, de art. 453 alin. (1) lit. a) și f) din Codul de procedură penală. Autorii excepției consideră că, potrivit dispozițiilor de lege criticate - în situația unei încheieri definitive pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, prin care este admisă în parte plângerea împotriva unei soluții de neurmărire penală - cazurile prevăzute de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270141_a_271470]
-
același decret. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 alin. 1 teza a doua și alin. 3 din Decretul nr. 328/1966 privind circulația pe drumurile publice, se considera că aceasta este neîntemeiată, deoarece prin textele de lege criticate nu se încalcă prevederile art. 22 din Constituție referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, recoltarea probelor biologice neputând fi considerată "tortură" sau "tratament inuman ori degradant". În acest sens se invocă Decizia nr. 142 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
alcoolică se poate face și prin alte mijloace decât prelevarea de sânge. Autorul excepției se referă la legea franceză, care prevede modalități diferite de stabilire a alcoolemiei, altele decât prelevarea de sânge. Se susține, de asemenea, ca textele de lege criticate ca fiind neconstituționale ignoră faptul că unele persoane suferă de "fobii medicale" și din această cauză refuză prelevarea de sânge de teama infectării cu HIV, hepatită sau cu alti agenți patogeni, daca prelevarea de sânge nu se face în condiții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
fobii medicale" și din această cauză refuză prelevarea de sânge de teama infectării cu HIV, hepatită sau cu alti agenți patogeni, daca prelevarea de sânge nu se face în condiții de securitate medicală. În opinia autorului excepției textele de lege criticate se referă exclusiv la prezența alcoolului în sânge, iar proba acestei stări nu se poate face decât prin prelevare de sânge. Se critică Decizia nr. 142 din 5 octombrie 1999, prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
că opinia instanței, potrivit căreia dispozițiile art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966 constituie o încălcare a dispozițiilor art. 23 alin. (8) din Constituție, privitoare la prezumția de nevinovăție, nu poate fi primită, deoarece prin textul de lege criticat nu se instituie o prezumție de vinovăție. Incriminarea se justifică prin necesitatea constatării și sancționării la timp și corect a faptei de conducere în stare de ebrietate. De asemenea, în ceea ce privește recoltarea probei de sânge, la care instanța se referă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
justifică prin necesitatea constatării și sancționării la timp și corect a faptei de conducere în stare de ebrietate. De asemenea, în ceea ce privește recoltarea probei de sânge, la care instanța se referă în mod deosebit, se poate constata că textul de lege criticat ca fiind neconstituțional nu o prevede în mod explicit, ci are în vedere "recoltarea de probe biologice" în general. De aceea, dacă, indiferent din ce motive, persoanei în cauză nu i se poate preleva sânge, alcoolemia acesteia urmează să fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
dispozițiile art. 37 alin. 3 din același decret. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere comunicat de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
este interzisă." ... Totodată, desi autorul excepției nu a menționat și prevederile art. 23 alin. (1) din Constituție, Curtea observa că acesta a invocat neconstituționalitatea și în raport cu menționatul text constituțional, deoarece în motivarea excepției se referă la încălcarea prin dispozițiile legale criticate și a libertății individuale. Conform acestor prevederi constituționale, "Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile". De asemenea, Curtea urmează să examineze excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966 și în raport cu prevederile art. 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
la prezumția de nevinovăție, prevederi considerate de instanța de judecată ca fiind încălcate prin textul de lege menționat. Aceste prevederi constituționale au următoarea redactare: "Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată." 1. Examinând dispozițiile legale criticate, din perspectiva prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
probelor biologice), Curtea urmează că în temeiul art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata, să o respingă, ca fiind inadmisibilă. Totodată Curtea observa că, deși instanță de judecată a reținut corect că textele de lege criticate menționate nu influențează soluționarea cauzei, nu a aplicat totuși dispozițiile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata, care prevăd: "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța o respinge printr-o încheiere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
republicata, care prevăd: "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională." Așa fiind, Curtea, sesizată cu exceptia referitoare și la aceste texte de lege criticate, constatând inadmisibilitatea în raport cu prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, urmează să pronunțe respingerea acesteia. 2. Asupra excepției de neconstituționalitate a art. 37 alin. 1 teza a doua din Decretul nr. 328/1966 , prin care este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
sfârșit, Curtea constată că nu poate fi reținută nici susținerea instanței în sensul că recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ar însemna obligarea conducătorului auto de a contribui la producerea unei probe împotriva lui însuși. Într-adevăr textul de lege criticat ca fiind neconstituțional nu creează o prezumție de vinovăție și nu implică o constrângere a celui în cauză de a se supune la recoltarea de probe biologice. În orice caz, faptul că textul de lege este interpretat în sensul că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
constată în orice mod că se află sub influența băuturilor alcoolice. În această situație, prin supunerea la recoltarea probelor biologice nu se urmărește decât obținerea unei probe pentru dovedirea săvârșirii anterior a unei infracțiuni de pericol. 2. Textul de lege criticat incriminează sustragerea de la recoltarea oricăror probe biologice, considerate de agentul constatator ca fiind necesare sau utile pentru stabilirea alcoolemiei. Astfel, persoana nu este absolvita de răspundere penală nici în cazul în care acceptă recoltarea unor probe biologice, dar refuză să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
faptei de conducere sub influența alcoolului". În realitate nu este vorba de sancționarea împiedicării constatării faptei, ci a necooperarii autorului acesteia la producerea unor dovezi privind propria-i vinovăție. Nu se poate susține că sub acest aspect textul de lege criticat nu prevede o măsură de constrângere, întrucat amenințarea cu aplicarea unei pedepse privative de libertate în caz de nesupunere reprezintă, în mod evident, o măsură de constrângere psihică. Judecător, Kozsokar Gabor ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Acesta arată că procedura verificării cererii și regularizarea acesteia nu privesc fondul cauzei deduse judecății, ci numai aspecte referitoare la elementele și condițiile pe care trebuie să le cuprindă/îndeplinească cererea de chemare în judecată. În cazul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260238_a_261567]
-
justiției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260238_a_261567]