40,419 matches
-
la marginea de sud-est a comunei; deci o diferență de înălțime de 270 m. Fragmentarea reliefului- adica desimea văilor sau a culmilor principale - este de circa 2 km în partea de nord-vest a comunei, de aproape 1,5 km spre marginea nordică și de circa 4 km la marginea sudică, iar în partea extrem sudică se reduce la 2,5 km. Energia reliefului- adica adâncimea văilor principale- este modestă : 100-110 m în partea de nord-vest a comunei, 210 m spre marginea
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
diferență de înălțime de 270 m. Fragmentarea reliefului- adica desimea văilor sau a culmilor principale - este de circa 2 km în partea de nord-vest a comunei, de aproape 1,5 km spre marginea nordică și de circa 4 km la marginea sudică, iar în partea extrem sudică se reduce la 2,5 km. Energia reliefului- adica adâncimea văilor principale- este modestă : 100-110 m în partea de nord-vest a comunei, 210 m spre marginea nordică , numai 135 m spre marginea de sud-est
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
marginea nordică și de circa 4 km la marginea sudică, iar în partea extrem sudică se reduce la 2,5 km. Energia reliefului- adica adâncimea văilor principale- este modestă : 100-110 m în partea de nord-vest a comunei, 210 m spre marginea nordică , numai 135 m spre marginea de sud-est. În partea de nord-vest și centrală a comunei predomina dealurile-platou , de origine structurală și eroziva, unde față reliefului aproape corespunde cu inclinarea spre sud-sud-est a straturilor geologice, iar întinderile cu aspect de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
km la marginea sudică, iar în partea extrem sudică se reduce la 2,5 km. Energia reliefului- adica adâncimea văilor principale- este modestă : 100-110 m în partea de nord-vest a comunei, 210 m spre marginea nordică , numai 135 m spre marginea de sud-est. În partea de nord-vest și centrală a comunei predomina dealurile-platou , de origine structurală și eroziva, unde față reliefului aproape corespunde cu inclinarea spre sud-sud-est a straturilor geologice, iar întinderile cu aspect de platou se întâlnesc peste tot pe
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
abundente și a celei provenite din topirea zăpezilor staționează câteva zile, iar vegetația are caracter hidrofil. Spre valea pârâului Dobrovăț și a principalilor săi afluenți, dealurile-platou se continuă prin dealuri mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre marginea de sud-est a teritoriului comunei. În sectorul mijlociu a pârâului Dobrovăț , începând din aval de confluenta cu pârâul Însurățelul , până aproape de satul Dobrovăț , ca și pe cursul inferior al pârâului Dobrovicior, unde direcția văilor este perpendiculara pe direcția de înclinare
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
rest, alte patru obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: fortificația medievală timpurie „Palanca”, aflată la 3 km nord-vest de sat; situl de la „Cetățuie” (marginea de sud-vest a satului), cuprinzând trei așezări din perioada Latène (secolele al IV-lea-al III-lea, al III-lea-I î.e.n. și respectiv I î.e.n.-I e.n.); și situl de la „Tarlaua Velnița” (la 3 km sud de sat, pe
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Lespezi este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buda, Bursuc-Deal, Bursuc-Vale, Dumbrava, Heci și Lespezi (reședința). Comună se află în marginea nord-vestică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile Șiretului, acolo unde acesta primește apele afluentului sau Șirețelul. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de , Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Hălăucești
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
1964, sătul Fotin Enescu și-a schimbat denumirea în "Dumbrava". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Lespezi inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local este situl arheologic de la marginea de sud a satului Dumbrava, la confluenta Șirețelul cu Șiretul, pe malul drept al Șirețelului, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca română), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
Mădârjac este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bojila, Frumușica și Mădârjac (reședința). Comuna se află la marginea sud-vestică a județului, la limita cu județul Neamț, pe malurile râului Sacovăț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282E, care o leagă spre nord-vest de Sinești, Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28) și spre sud de Țibana. La Mădârjac
Comuna Mădârjac, Iași () [Corola-website/Science/301290_a_302619]
-
județului Iași. Cinci obiective din comuna Holboca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea de la „Izvorul Pândarului”, datând din paleoliticul superior; situl de la Dancu (aflat în marginea de est a satului); și situl de „peste Baltă” („Pârliți”), aflat al est de satul Holboca. Situl de la Dancu are urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al III-lea-al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolul
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Mogoșești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este situl arheologic din „Dealul Bățului”, aflat la marginea de nord a satului Mogoșești, și care cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada Latène (epoca geto-dacică), Halstattul mijlociu și final, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), secolele al
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
Mircești (în maghiară "Merszefalva"/"Nyersesty ") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Iugani și Mircești (reședința). Comună se află în marginea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, pe malul drept al Șiretului. Este străbătuta de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Român. Lângă podul peste Siret, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ208R, care deservește exclusiv comună
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
km nord de satul Brătuleni); fortificația de pământ („Cetățuia”) din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
la 300 m sud de satul Vânători; situl „din Islaz”, aflat în estul satului Rediu Mitropoliei; situl de la intrarea în satul Moimești dinspre Iași; situl de pe „Dealul Viei-Curmătura”, la 700 m est de Popricani; situl din Grădina lui Anton, în marginea de est a aceluiași sat; și cele trei locuri în care este vizibil valul lui Traian, la marginea de nord a satului Popricani, la sud de Rediu Mitropoliei și în vatra satului Țipilești.
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
intrarea în satul Moimești dinspre Iași; situl de pe „Dealul Viei-Curmătura”, la 700 m est de Popricani; situl din Grădina lui Anton, în marginea de est a aceluiași sat; și cele trei locuri în care este vizibil valul lui Traian, la marginea de nord a satului Popricani, la sud de Rediu Mitropoliei și în vatra satului Țipilești.
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
arheologie și istorie “A. D. Xenopol” din Iași sub redacția lui Vasile Chirica, sunt înscrise toate datele referitoare la descoperirile arheologice realizate în județul Iași și deci inclusiv pe raza actualei comune Schitu Duca, respectiv a localității Pocreaca, după cum urmează : - “în marginea nordică a satului Pocreaca se află : “LXV La Cetate - Cetățuia (14). La nord de sat, din dealul Burduganul se desprinde un pinten cuprins între pâraiele Pocrecuța la Vest și Nemțoaica la Est, pe care au fost depistate două șanțuri paralele
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
-lea (epoca migrațiilor), secolele al XV-lea-al XVI-lea, și secolul al XVII-lea. Situl de la „Movila lui Ștefan cel Mare” ( sud-est de satul Oțeleni) conține o așezare și o cetate din perioada Latène. Situl de la „Poiana”, aflat în marginea nordică a aceluiași sat, are în compunere așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană) și din secolul al IV-lea e.n. (epoca migrațiilor).
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
Răchiteni (în maghiară "Domafalva") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Izvoarele, Răchiteni (reședința) și Ursărești. Comuna se află la marginea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, situat pe malul drept al Siretului. Pe la marginea comunei trece șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Lângă Ursărești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ201C, care o leagă spre
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
Răchiteni (în maghiară "Domafalva") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Izvoarele, Răchiteni (reședința) și Ursărești. Comuna se află la marginea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, situat pe malul drept al Siretului. Pe la marginea comunei trece șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Lângă Ursărești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ201C, care o leagă spre sud în județul Neamț de Tămășeni și Roman (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
Țibănești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Glodenii Gândului, Griești, Jigoreni, Răsboieni, Recea, Tungujei, Țibănești (reședința) și Vălenii. Comuna se află în marginea sud-estică a județului, la limita cu județul Vaslui, pe malurile râului Sacovăț, unde acesta formează lacul de acumulare Tungujei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248A, care o leagă spre nord de Țibana, Voinești și Miroslava, și spre sud în județul
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Suhatul Glodenilor” ( est de satul Glodenii Gândului); situl de la „Seliștea” ( sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la „Grindu-Piersicărie” (1 km nord de aceeași școală. Siturile cuprind urme așezări începând cu eneoliticul final și sfârșind cu perioada medievală. Celelalte patru
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
Țuțora este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Chiperești, Oprișeni și Țuțora (reședința). Comuna se află în marginea estică a județului, pe malul drept al Prutului, la granița cu raionul Ungheni din Republica Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre sud de Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28), și spre nord de
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Țuțora sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura pre-Cucuteni, faza III), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Latène-ul târziu, secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu), și din secolul al XVII-lea; și așezarea de la
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
Ungheni. Comună poartă numele localității Ungheni datorită faptului că acest sat reprezintă un punct feroviar important. Numele de "Ungheni" provine de la "unghi", referire la faptul ca localitatea Ungheni este situată în dreptul unei cotituri a râului Prut. Comună se află la marginea de est a județului, pe malul drept al Prutului, la granița cu raionul Ungheni din Republică Moldova. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord de Victoria (unde se termină în DN24) și spre sud de Tutora
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
la 2 km de Bucovăț. Nemulțumiți de acest amplasament al satului, câțiva săteni au luat drumul Bucureștiului și au reușit mutarea localității lânga șosea. Fiecare familie a fost împroprietărită cu pământ. Activitatea de bază a satului a fost agricultura. La marginea satului s-a constituit, după înființarea localității, o pășune pentru animale, prin cedarea, de către fiecare familie, a unui teren de câte 1,20 hectare.<br> Biserica din sat a fost zidită în 1930, preot fiind Cazacu Ionel, apoi Bugaru Ion
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]