45,986 matches
-
arătat a fi rămas ceea ce a fost și când a sosit din Sigmaringen : un obedient, un mediocru ofițer prusac. Sau dimpotrivă : să îl deplângă pe nefericitul rege, care, ajuns la o venerabilă vârstă, când s-ar fi cuvenit să cunoască pacea sufletească, s-a văzut dintr-odată silit să aleagă între a vărsa sângele strămoșilor sau pe al supușilor, guvernați aproape o jumătate de secol cu corectitudine. Pe acest nou rege Lear, cum îl numesc unele gazete, care peste noapte s-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
toți nervii și-i varsă pe ea ? — Cum poți să stai închisă într-un asemenea aer puturos ? Când afară... Când la vârsta ta... și dezordinea asta... La școală venea Maria să-ți pună ordine în lenjerie ? S-o lase în pace, știe. Își vâră și degetele în urechi, și tot știe ce-i spune : o-domnișoară-bine-crescută-iubește-trezitul pe-răcoare devreme-iubește-retroversia-din-Plutarh camera-bine-aerisită și-exer cițiile-la-pian-șevaletul-și-broderia... — J’en ai assez ! i-a strigat cu năduf și, roșie până la rădăcina părului, s-a repezit să-i smulgă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și furișe priviri dorințele de aventură ale sufletului ei, tânăr și cuminte. Nimic n-ar fi putut-o opri să apară timidă în fața ușii, mereu la aceeași oră. O mică sălbăticiune pe care n-aveai decât s-o lași în pace dacă voiai să n-o sperii. Și eu chiar asta făceam : liniștit, răsfoiam mai departe revistele și răspundeam la scrisori, în timp ce ea somnola, răbdătoare ; poate totuși aștepta o mângâiere castă ? Purtat de o onestitate rigidă, continuam s-o ignor, rareori
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acele sicrie, închipuiți-vă, stimată doamnă Mironescu, închipuiți-vă, închise și sigilate ! Pentru că ce se afla în ele ? Dacă îmi este permis să spun, câte o ciozvârtă de om, un umăr, un picior și așa mai departe... Nu, fiți pe pace, nu am să cad în amănunte grosiere, dar nu puteai să stai altfel decât cu batista la nas. Da, revin iarăși la ce mă acuzați c-aș exagera, stimată și distinsă doamnă. Cineva bine informat îmi spunea că începând din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
celorlalți ! Purtat de amintiri, scoate din buzunar nelipsitele Fructines-Vichy, bonbons laxatifs purgatifs dépuratifs, inoffensifs antiseptiques de l’intestin, A. Pointet, Pharmacien de 1-ère classe, deschide cutia și bâjbâie cu degetele tremurătoare printre pastiluțe, până prinde una. — Aidi, donșoară, lăsați în pace măsuța, c asta nu-i jucărie... Madam Ana prinde degețelele fetiței și reușește să o ducă spre ușă, câțiva pași ; dar tocmai când se întinde, greoaie, să pună mâna pe clanță, Yvonne, nesigură pe piciorușele ei strâmbe, dar cu o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în niciun caz mai cultivate ! Mai pretențioase, da ! Inutil însă această generație a lui este mai pretențioasă, de vreme ce zarurile sunt aruncate și avem de-a face, ca să spunem așa, cu prima „generație de sacrificiu“ după un timp de bunăstare și pace... Mai rămâne de văzut dacă sacrificiul va merita, ca să spunem lucrurilor pe nume. Altminteri, el, ca reprezentant al acestei mai tinere generații, este primul care îi recunoaște superficialitatea, și aceasta nu este încă nimic ! Se va vedea ce oameni gata
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
oraș zvonul că trăim o a doua Turtucaie și, bineînțeles, se acuză întârzierea în fața Sibiului. Din partea Aliaților, nimic. D-l Ioachim spunea astăzi că Brătianu ar fi atât de nemulțumit de pasivitatea și dezinteresul rușilor, încât ar fi amenințat cu pace separată dacă tot nu i se trimit ajutoare. 18 septembrie 1916 Azi victime multe ale bombardamentului spre Filaret. M-a întristat în plus aflând că a murit și fetița de 11 ani a lui St.O. Iosif, autorul îndrăgitului La
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și alta e pe lumină ! Eeee, noi, copii zbânțuiți, cum puneam capu jos, ne și răzbea oboseala, da mămica, tot la gard sta, noaptea târziu, cu vecinele... Și acu zicea că i-a prăpădit pe nemți, și gata, se face pace, acu zicea că e tocma pe dos, că i-a bătut p-ai noștri, și vine nemții. Cum, cine zicea ? Lumea, femeile din mahala, ce știa ele ! Ce știa ele, ce știam io, copil de unșpe ani ! Că să fi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
n-avea gând să mai plece, și dac-am văzut asta, la urm-am deschis. A zis omu meu : deschide și dă-le să bea ! Or plăti, n-or plăti, deschide și dă-le să bea, să ne lase-n pace ! Și-am deschis, și-am ascuns toate ceasurile, că poate s-o rătăci v-unu pân sală ș-o da de ele. De rătăcit nu s-a rătăcit niciunu, da de pățit, tot era s-o pățim ! Că omu meu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tu vezi foarte clar că și acum Niki este acolo : stau în bucătărie toți trei la masă, împreună cu madam Delcă. Bucătăria este bucătăria noastră, așadar, este adevărat : Niki se află acolo, ca totdeauna, de altfel, la madam Cristide ! — Fiți pe pace ! spune doctorul. După operație vom merge amândoi cu trăsura și-l vom lua pe Niki de la madam Cristide ! Cât privește diagnosticul, din experiența mea, urinatul cu sânge, constipația, balonarea, toate îmi par simptome a... Dar veți avea oare puterea să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care știe totul despre tine. — A, ăla. Simt că mi se colorează rapid obrajii și cobor privirea, fixîndu-mi-o asupra suportului ștanțat pentru pahare. — Da, ăla ! Ai reușit să-l eviți ? — Nu, recunosc. Și nu vrea deloc să mă lase În pace. Mă opresc În clipa În care un chelner ne pune două daiquiri proaspete de căpșune pe masă. După ce pleacă, Lissy mă scrutează atentă. — Emma, ție Îți place tipul ăsta, așa-i ? — Nu, evident că nu-mi place, ripostez vehementă. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
făceați sex. Punctișoarele rozalii din obrajii lui Lissy devin și mai roz. — Dacă-ți spun ! — Ba nu ! Lissy, pe bune acum, ce făceați ? — Făceam sex, OK ? spune Lissy agitată. E noul meu prieten și... asta făceam ! Acum lasă-mă În pace. Se ridică fîstîcită, Împrăștiind firimituri de pîine prăjită peste tot și iese din cameră, Împiedicîndu-se ușor de preș. Mă uit În urma ei, siderată. De ce minte ? Oare ce naiba făcea acolo ? Pentru numele lui Dumnezeu, ce poate fi mai jenant ca sexul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
nebună ! — Știam că-ți place de el, spune Lissy cam a mia oară. Știam eu. Din prima secundă În care ai Început să vorbești despre el. Se uită la imaginea mea din oglindă. Eu una aș lăsa sprînceana dreaptă În pace. — Serios ? Mă uit cu atenție la sprînceană. — Emma, cum să spui unui bărbat totul despre tine ? Nu se face așa ceva ! Mami mi-a spus Întotdeauna că nu trebuie niciodată să-i arăți unui bărbat care sînt adevăratele tale sentimente față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
scări. Dar lumea mă acostează, din toate direcțiile. Nu mi-am dat seama că sînt lesbiană decît la treizeci și trei de ani... — Mulți oameni sînt confuzi În legătură cu religia. Uite o broșură cu grupul nostru care aprofundează studiul Bibliei... — Lăsați-mă În pace ! strig Înnebunită. Lăsați-mă În pace, toți ! Sprintez spre ieșire, urmărită de toate aceste voci, care reverberează În holul de marmură. Împing disperată ușile grele de sticlă, În timp ce bodyguardul Dave se ridică repede În picioare, cu ochii țintă la sînii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
toate direcțiile. Nu mi-am dat seama că sînt lesbiană decît la treizeci și trei de ani... — Mulți oameni sînt confuzi În legătură cu religia. Uite o broșură cu grupul nostru care aprofundează studiul Bibliei... — Lăsați-mă În pace ! strig Înnebunită. Lăsați-mă În pace, toți ! Sprintez spre ieșire, urmărită de toate aceste voci, care reverberează În holul de marmură. Împing disperată ușile grele de sticlă, În timp ce bodyguardul Dave se ridică repede În picioare, cu ochii țintă la sînii mei. — Mie mi se par În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
adevărată apariție, nu crezi ? Îmi face cu ochiul, iar eu Îl privesc alb, neînțelegînd. — Are o tunsoare super, gen arici, adaugă. Și niște dungarezi pe cinste. — Termină ! strig furioasă, cu fața În flăcări. Nu sînt... Nu sînt... Lasați-mă dracului În pace toți ! Cu mîna tremurînd de mînie, șterg rapid toate emailurile lui Jack. Nu merită nimic. Nici o șansă. Nimic. Mă ridic În picioare și ies din cameră, respirînd greu. Mă duc țintă spre toaletă, trîntesc ușa În urma mea și-mi lipesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cazul În care vine vorba, să-i spui că aș vrea să mă mut la PR. Doar atît, să-i pomenești de chestia asta. Pe bune, cît de greu e ? Cară-te, Wendy ! spune Katie. Las-o pe Emma În pace. — Acum nu mai poate omul nici măcar să vorbească cu tine, nu ? spune Wendy. Acuma, gata, crezi că ești deasupra noastră, nu ? — Nu ! exclam șocată. Nu cred deloc că... Dar Wendy a ieșit deja ca o vijelie. — Bravo, zic, cu voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
De altfel, fetița nu-l prea interesează. Atunci, de ce să vină pe la... pe aici? Nu spun pe la noi, pentru că nu ne-am căsătorit. Așa, să... S-o vadă pe Daniela! Ai zis că nu-l interesează! Doamne, lasă-mă-n pace, șchiop afurisit ce ești!! țipă Liliana isteric și-și scutură capul cu îndîrjire. Ridică imediat palmele, cuprinde între ele obrajii, apoi le lunecă, împinge ochelarii pe creștet și-și acoperă ochii strîns. Mai clatină un timp trupul într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
triști. Sau te pomenești că George o fi făcut pasiune pentru soția mea. Tamara a izbucnit în rîs: Tare-aș vrea s-o văd și pe asta! George are fotbalul și droaia de căței... Dar... Zău, Mihai, lasă-mă-n pace! Brațul femeii a fost prins din nou, de data asta delicat. Tamara s-a văzut apropiată mult de Mihai, încît a simțit că-și atinge sînii de pieptul lui. Dacă vrei să spui că ți-e teamă pentru tine, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
tabu. Odată, venise vorba de curățenia și ordinea din gospodărie. Unul a spus că el, dacă ar fi fost obsedat de curățenie, ar fi luat de soție o femeie de serviciu, care să-i măture și să-l lase în pace. "Fals! a intervenit altul. Nimic mai fals! Ia o cerșitoare, adun-o de la colțul străzii și semnează cu ea actul de mariaj, apoi te va trimite să cerșești în locul ei. Stofa bună se simte de prima dată." "Cum de și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Bluzonul îl facem din velur bleumarin, cu piele de căprioară la guler. Să fie gata în septembrie. Femeia spune că a înțeles și, salutînd cu respect, se retrage, arborînd un aer calm, parcă situația s-ar repeta zilnic. Fii pe pace! atinge Violeta brațul lui Mihai. Am reținut afirmația ta apropo de ce-ți poți permite, dar n-o să te coste totul decît... Mă rog, să fie legal! rîde ea. Și, devine gravă, privindu-l pe Mihai în ochi, e prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cu nasul pe sus cînd eu am început să urc; tremurau toți în fața ei; nici un procuror nu îndrăznea să infirme verdictul pus de ea în cazul femeilor venite cu provocări de avort... Las-o, nea Toadere, să se odihnească în pace... oftează Mihai, amintindu-și-o culcată cu tîmpla pe pieptul lui. Odihnească-se!... Cu bine, Mihăiță, cu bine!... aude Mihai vocea stinsă a musafirului, care se îndreaptă spre poartă. Întors la masa din cămăruța încălzită de soba încinsă cu cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Știu c-ai muncit, nu glumă! Îl dau imediat la lectură. La lectură?! Orice hotărîre trebuie să fie colectivă, nu? Hai, nu-ți fă griji! Doar l-am citit, îl știu; va pleca sigur la tipar. Cînd? Curînd, fii pe pace! Cum? Cum! Prăpăstiosule! Vor mai cădea, bineînțeles, vreo sută, două de pagini... rîde redactorul, necăjindu-l prietenește. Hai, gata, nu-ți mai fă griji! devine serios, conducîndu-l spre ieșire. La ora unu, Mihai se întîlnește cu regizorul și merg împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
trecut aproape un an. Un an care s-a scăzut, nu s-a mai adăugat. Ce-a făcut nu-i revelator nu-l reprezintă! Nici reîntîlnirea cu Violeta nu-l bucură. Are un ghimpe în gînd, care nu-i dă pace. Poate că n-ar fi trebuit să-i dea telefon, dar diavolul interior l-a îmboldit s-o facă, și asta îi creează o stare de apatie. Cînd ajunge aproape de capătul celălalt al străzii, simte roata unei mașini rulînd încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
toate, răspunde Violeta sec, parcă l-ar înfrunta. Atunci... flori! arată Mihai către buchetul din vază, plin de zîmbet, să însenineze întîlnirea. Violeta se întoarce cu spatele și face doi pași grăbiți, pînă ajunge la fereastră. Mihai o lasă în pace. Știe că-i va vorbi singură, fără să mai fie întrebată. De flori n-am avut parte, oftează femeia într-un tîrziu. S-a întîmplat ceva rău? se trezește Mihai că întreabă peste voința lui. Depinde ce înțelegi tu prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]