38,153 matches
-
în urma ocupării orașului Bursa de către greci. A treia mare epopee este „Marșul Independenței” în care a descris lupta pentru independență. M. Akif a fost împotriva principiului „Arta este pentru artă” și a folosit un stil în care este des folosită religia. A fost împotriva curentului de literatură națională și s-a împotrivit occidentalizării literaturii turce, intrând astfel în conflict cu Tevfik Fikret. Creația sa se împarte în poezii lirice și poezii didactice. În cele lirice descrie natura, clima din țările arabe
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
este o mișcare religioasă bazată pe scrierile lui Said Nursi. Said Nursi s-a născut în 1873 în satul Nurs (din sud-estul Turciei). El a fost puternic influențat de învățământul clasic din "madrasa" și de atmosfera tradițională și conservatoare a religiei lui. În hagiografie și biografia lui putem distinge trei perioade esențiale din viața acestuia . Între anii 1873 și 1925 s-a implicat in probleme legate de politică și religie, a luptat pentru introducerea islamului în instituțiile statului și a visat
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
învățământul clasic din "madrasa" și de atmosfera tradițională și conservatoare a religiei lui. În hagiografie și biografia lui putem distinge trei perioade esențiale din viața acestuia . Între anii 1873 și 1925 s-a implicat in probleme legate de politică și religie, a luptat pentru introducerea islamului în instituțiile statului și a visat la o Universitate Islamică la fel de prestigioasă ca "Al-Azhar". El a fost cel care a condus o mișcare populară de rezistență în Primul Război Mondial împotriva trupelor rusești, fiind ținut
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
mai profunde ca: islamizarea spiritului și consolidarea credinței prin educație. Adepții lui Nursi erau cunoscuți sub denumirea de "Nur Talebeleri" ( Adepții luminii) . Aceștia pun bazele a ceea ce vom denumi mai târziu Mișcarea Nurcu. Multe cărți au preluat ideile referitoare la religie a lui Said Nursi, acestea având un impact major în Turcia. Credința reprezenta centrul tuturor ideilor și gîndurilor acestuia. Avea prioritate consolidarea credinței individuale și, abia după îndeplinirea acestui pas esențial, avea loc renașterea credinței în societate. În opinia sa
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
baza pe înțelegerea naturii umane, considerând că anumite caracteristici sunt native la toate ființele umane. Credința religioasă, în viziunea sa, este rezultatul slăbiciunii intelectuale a omului și a eșecului de a crea armonie permanentă în viața și societatea sa. Din moment ce religia se regăsește în natura umană, Nursi consideră că absențăa acesteia constituie sursa multor conflicte și războaie. El extinde acest concept la nivel societal, unde absența lui Dumnezeu din spațiul public este percepută ca sursa problemelor individului. Credința este baza unei
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
XX-lea: prăbușirea autorității religioase și dominanța pozitivismului politic și științific. Scopul acestora era conservarea islamului ca text viu, întrupat în experiențele zilnice, fără susținerea factorilor politici sau pilonilor tradiționali, precum lăcașurile sufite. Pe măsură ce statul republican a început să trateze religia ca principalul obstacol în calea dezvoltării naționale, Nursi a încercat să construiască o nouă interpretare și metodologie a religiei, subliniind importanța studierii Coranului pentru adaptarea islamului la modernitate. Acest tip de studiu trebuia întreprins de credincioși educați, deoarece a realizat
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
întrupat în experiențele zilnice, fără susținerea factorilor politici sau pilonilor tradiționali, precum lăcașurile sufite. Pe măsură ce statul republican a început să trateze religia ca principalul obstacol în calea dezvoltării naționale, Nursi a încercat să construiască o nouă interpretare și metodologie a religiei, subliniind importanța studierii Coranului pentru adaptarea islamului la modernitate. Acest tip de studiu trebuia întreprins de credincioși educați, deoarece a realizat că "ulema" tradiționali, care pretindeau că dețin monopolul asupra interpretării textelor religioase, nu pot face față provocărilor unei epoci
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
în Ziua de Apoi și în judecata divină, el manifestă îngrijorare în ceea ce privește viziunea sufită conform căreia " Existentul în mod necesar (wâjib al-wujud)" este singurul cu adevărat existent, deoarece pare a amenința credința în Ziua de Apoi, un element esențial al religiei islamice. Nursi se referă atât la univers, cât și la o singură ființă umană prin intermediul cuvintelor macrocosmos ("alem-i kebir") și microcosmos ("alem-i sagir"). Din punctul său de vedere între cele două există o puternică asemănare, scopul ființei umane
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
negru, alb, roșu și negru verzui. Ulterior, dinastiile islamice au adoptat steaguri de diverse culori: Aceste patru culori domină drapele statelor arabe. Culoarea verde deține un loc special în Islam și este deseori folosit pentru a-l reprezenta între celelalte religii ale lumii. Verdele poate fi văzut în moschei și în alte locuri importante, dar și pe steagul Arabiei Saudite. Despre această culoare, se spune că a fost culoarea preferată a profetului Muhammad, care purta o robă și un turban verzi
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
steagul lui Muhammad pe care l-a purtat în bătălii. Acest steag ar fi verde cu broderie aurie sau, potrivit altor date, ar fi negru. Pe de altă parte, culoarea verde este importantă în Islam, pentru că este simbolul prin care religia islamică persuadează musulmanii: să conserve puritatea și curățenia naturii; să extindă zonele verzi (potrivit profetului Muhammad: „dacă vine Ziua Judecății de Apoi și ai în mână o plantă pentru a o sădi, sădește-o”). Culorile alb și negru au, de
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
motive, pornind de la semnificații religioase sau culturale, la o simplă respingere a bărbieritului. Deși barba este purtată din motive variate și ambigue, păstrarea acesteia este o practică trupească, încorporată uneori în discursuri speciale în scopul oferirii unui sens. în cazul religiei - islam, iudaism, sikhism sau creștinism - bărbile au avut o mare importanță, iar importanța a fost și este fluidă și contextuală 1. În ceea ce privește islamul, Coranul conține îndrumări generale privind purtarea hainelor modeste la ambele sexe, fără a face trimiteri la părul
Părul facial în lumea arabă () [Corola-website/Science/331106_a_332435]
-
persona non grata în Tunisia, Egipt, Arabia Saudită, Libia și Siria, din cauza faptului că el " critică aceste regimuri nedemocratice care neagă drepturile fundamentale ale omului ". În februarie 2004, Tariq Ramadan a acceptat poziția oferită de Henry R. Luce, ca profesor de ”religie, conflicte și de consolidare păcii” la Institutul Joan B. Kroc pentru Studii Internaționale de Pace, de la Universitatea Notre Dame din South Bend, Indiana, Statele Unite ale Americii. I-a fost acordată o viza temporara pe data de 5 mai, iar pe
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
majoritar musulmane. În general, el consideră că este necesară interpretarea Coranului, nu pur și simplu pentru a citi textul arab, ci în scopul de a înțelege sensul său și de a practica filosofia islamică. El subliniază, de asemenea, diferența dintre religie și cultură, care sunt prea adesea confundate, argumentând că cetățenia și religia sunt concepte separate, care nu ar trebui să fie amestecate. El susține că nu există niciun conflict între a fi atât un musulman și un european, un musulman
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
pur și simplu pentru a citi textul arab, ci în scopul de a înțelege sensul său și de a practica filosofia islamică. El subliniază, de asemenea, diferența dintre religie și cultură, care sunt prea adesea confundate, argumentând că cetățenia și religia sunt concepte separate, care nu ar trebui să fie amestecate. El susține că nu există niciun conflict între a fi atât un musulman și un european, un musulman trebuie să accepte legile țării sale. Se opune unor politicieni sau oameni
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
piramida mai mică numita Khafre , și piramida Menkaure, împreună cu un număr de edificii mai mici prin satelit, cunoscut sub numele de " regine " piramide , și Marele Sfinx . Piramidele, care au fost construite în timpul dinastiei a patra , sunt o mărturie a puterii religiei faraonică și de stat. Ele au fost construite pentru a servi atât ca morminte și , de asemenea, ca o modalitate de a face numele lor trecut pentru totdeauna . Dimensiunea și designul simplu arată nivelul înalt de calificare de proiectare și
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
Consiliului Privy și crearea unui serviciu de spionaj sub conducerea lui Francis Walsingham, fac din el cel mai important ministru din timpul domniei Elisabetei I. Dawson susține că obiectivul pe termen lung a lui Cecil, era unificarea Insulelor Britanice sub religia protestantă, obiectiv care se putea realiza prin cucerirea Irlandei și printr-o alianță anglo-scoțiană. Cu frontiera terestră în siguranță cu Scoția, apărarea țării cădea în sarcina Marinei Regale Britanice. Cecil propune întărirea și revilatizarea marinei, ceea ce o face piesa centrală
William Cecil, I Baron Burghley () [Corola-website/Science/331118_a_332447]
-
fost generos folosite la Burghley House și Theobalds. A considerat interesele statului esențiale și nu a ezitat să renunțe la conștiința sa. Nu a crezut sincer în toleranță: "Acest stat nu va putea fi în siguranță atâta timp cât sunt tolerate două religii. Nu există dușmănie mai mare decât cea religioasă; și prin urmare dacă ei diferă în slujba lui Dumnezeu, cum ar putea fi de acord în slujba țării". Cu o astfel de filozofie, a fost ușor să pretindă că măsurile brutale
William Cecil, I Baron Burghley () [Corola-website/Science/331118_a_332447]
-
să se întâlnească sau să coexiste. Dacă islamul nu înseamna politică și comunitate, nici economie sau cultură, atunci...ce este el? " Al-Banna subliniază astfel toate aspectele care prezintă interes pentru islam. Din acest moment, islamul este mai mult decât o religie, el devine un concept vast care înglobează cultura, economia, politica și comunitatea de credincioși. Hassan al-Banna are o viziune poziționată la polul total opus față de mișcarea naționalistă laică: religia este cea care afirmă identitatea poporului, atât în aspectele lumești, cum
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
pentru islam. Din acest moment, islamul este mai mult decât o religie, el devine un concept vast care înglobează cultura, economia, politica și comunitatea de credincioși. Hassan al-Banna are o viziune poziționată la polul total opus față de mișcarea naționalistă laică: religia este cea care afirmă identitatea poporului, atât în aspectele lumești, cum este economia și politica, dar și în aspectele spirituale, care țin de puritate și credință. Viziunea lui al-Banna aduce islamul în poziția de „reconversie psihologică și religioasă, chiar dacă finalitatea
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
ceea ce are legătură cu omul în lumea aceasta și în cealaltă. Cei care cred că aceste învățături se referă doar la aspectele culturale sau spirituale, excluzându-le pe celelalte, greșesc. Într-adevăr, islamul este credință și cult, patrie și cetățenie, religie și stat, spiritualitate și acțiune, carte și sabie. Nobilul Coran vorbește despre toate acestea și le consideră esența și partea integantă a islamului. Cere să le îndeplinim în mod global [...] Importante sunt aici cuplurile de noțiuni folosite de al-Banna, „religie
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
religie și stat, spiritualitate și acțiune, carte și sabie. Nobilul Coran vorbește despre toate acestea și le consideră esența și partea integantă a islamului. Cere să le îndeplinim în mod global [...] Importante sunt aici cuplurile de noțiuni folosite de al-Banna, „religie și stat”, „carte și sabie”. Ambele fac referire la unul dintre cele mai importante concepte pe care se bazează ideologia Fraților Musulmani, și anume islamul. Este de remarcat aici că religia pare să devină una cu identitatea de stat, iar
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
Importante sunt aici cuplurile de noțiuni folosite de al-Banna, „religie și stat”, „carte și sabie”. Ambele fac referire la unul dintre cele mai importante concepte pe care se bazează ideologia Fraților Musulmani, și anume islamul. Este de remarcat aici că religia pare să devină una cu identitatea de stat, iar „cartea” (i.e. Coranul) ajunge să simbolizeze puternica dorință a grupării de a reanima islamul pe calea sabiei sau, dacă păstrăm terminologia specifică, pe calea jihăd-ului. Filoramo, Giovanni. 2000. Istoria religiilor III
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
că religia pare să devină una cu identitatea de stat, iar „cartea” (i.e. Coranul) ajunge să simbolizeze puternica dorință a grupării de a reanima islamul pe calea sabiei sau, dacă păstrăm terminologia specifică, pe calea jihăd-ului. Filoramo, Giovanni. 2000. Istoria religiilor III: Religiile dualiste. Islamul. Bucuresti. Polirom. Paison, Michelle. The History of the Muslim Brotherhood. Halil, Idu. 2004. Grupările islamice. Cairo. Al-Banna, Hassan. 2007. Discursurile lui Hassan al-Banna. (online la www.hassanalbanna.org) Frăția Musulmană Taha Hussein [http://www.ikhwanonline.com
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
pare să devină una cu identitatea de stat, iar „cartea” (i.e. Coranul) ajunge să simbolizeze puternica dorință a grupării de a reanima islamul pe calea sabiei sau, dacă păstrăm terminologia specifică, pe calea jihăd-ului. Filoramo, Giovanni. 2000. Istoria religiilor III: Religiile dualiste. Islamul. Bucuresti. Polirom. Paison, Michelle. The History of the Muslim Brotherhood. Halil, Idu. 2004. Grupările islamice. Cairo. Al-Banna, Hassan. 2007. Discursurile lui Hassan al-Banna. (online la www.hassanalbanna.org) Frăția Musulmană Taha Hussein [http://www.ikhwanonline.com/ Site oficial
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
dificil. Contribuția lui O. Roy, unul dintre cei mai influenți sociologi contemporani ai islamului, combate o bună parte dintre prejudecățile curente privitoare la islam și propune o reconstrucție a raporturilor dintre laicitate, creștinism și islam. Roy urmează teza creștinismului ca ”religie a ieșirii din religie” propusă de M. Gauchet, conform căreia matricea teologică ”a creștinismului a permis secularizarea, postulând un pol trancedent al puterii, statul, dincolo de care societatea se poate considera non-religioasă”. Dar înseamnă aceasta că islamul trebuie să urmeze aceeași
Islam și democrație () [Corola-website/Science/331132_a_332461]