38,404 matches
-
evoluției Răului, un super-organism. În acest moment, cititorul descoperă că, în afară de Oraș, omenirea nu a dispărut în întregime deoarece alte grupuri de oameni au supraviețuit, utilizând tehnici de inginerie genetică pentru a-și îmbunătăți abilitățile. Îmbarcată pe nava spațială a Comandantului Will, Druuna descoperă că mințile lui Shastar și Lewis au fost comasate și transferate pe noul calculator al navei. Boala numita Răul apare și în rândul echipajului navei noi, așa că Will și Doc (alter ego-ul autorului Serpieri) o introduc telepatic
Druuna () [Corola-website/Science/337447_a_338776]
-
său au demisionat. În a doua zi, însă, la 26 ianuarie, el a anunțat că în termen de 10 zile va alcătui un nou guvern. La 2 februarie 2016 Sarraj l-a întâlnit pe generalul (în prezent mareșal) Khalifa Al-Haftar, comandantul suprem al forțelor din Estul Libiei, apoi la 9 februarie a cerut un răgaz de încă o săptămână pentru formarea guvernului. La început nu a putut să obțină aprobarea parlamentului din cauza absenței multor deputați. Totuși, în martie 2015 el a
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
de Kornyát (sau "Gáspár de Corniath Bekes, Gaspar Békés de Kornyát, Kornyáti Bekes Gáspár", sau încă "Kaspar Bekes, Caspar Bekesh") (1520-1579), Magnat de Ungaria, conte de Făgăraș, a fost un comandant militar și om politic transilvan. Născut într-o veche familie din nobilimea maghiară mijlocie, era fiul lui László, vicecomandant ("alparancsnok" sau "viceban") al Lugojului. Bekes a devenit un consilier influent și Mare Trezorier al regatului sub Ioan al II al
Gáspár Bekes () [Corola-website/Science/337491_a_338820]
-
aparținea și marina militară. În timpul Primului Război Mondial, toate forțele armate ale monarhiei, terestre și marine, s-au aflat sub conducerea Înaltulului Comandament al Armatei Austro-Ungare, întemeiat în 1914. Armata Comună se număra printre prerogativele împăratului și regelui, care deținea rangul de "comandant suprem" ("Allerhöchsten Oberbefehl"). De agenda administrativă a armatei era responsabil Ministerul de război imperial și regal, care îi era subordonat direct monarhului. Monarhul numea și destituia ministrul de război și toți ofițerii. Doar el avea autoritatea legală de a declara
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
Rege al Ungariei, Boemiei, Croației, Dalmației și Galiție etc." - a purtat de atunci titlul de "Împărat al Austriei și Rege al Ungariei" (și-ul a fost introdus pentru a scoate în evidență în mod deosebit esența duală a statului austro-ungar). Comandant suprem era în continuare monarhul, care comunica cu Armata Comună prin intermediul nou înființatei "Cancelari militare a Maiestății Sale Împăratul și Regele". Pentru administrarea și pentru prezervarea sistematică a Armatei Comune (și a marinei de război), era responsabil Ministerul de Război
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
uniformă; însă denumirea nu spunea nimic despre limba sau limbile folosite în regiment (vezi "Limbi" mai jos). „Puterea armată“ (Armata Comună, Marina Militară k. u. k., k.k. Landwehr, Honvéd) era în subordinea "Împăratului și Regelui" în calitatea lui de „comandant suprem“. Acest titlu nu a avut decât o însemnătate formală după nefericita experiență a lui Francisc Iosif din 1859 la conducerea trupelor în Italia, deoarece, după acel moment, monarhul s-a retras de la conducerea activă a trupelor, iar comanda supremă
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
din 1859 la conducerea trupelor în Italia, deoarece, după acel moment, monarhul s-a retras de la conducerea activă a trupelor, iar comanda supremă efectivă era deținută de Ministerul Imperial și Regal de Război în vremuri de pace și de înaltul comandant al armatei, Arhiducele Friedrich, respectiv de șeful statului major, generalul Franz Conrad von Hötzendorf, în timpul Primului Război Mondial. În 2 decembrie 1916, Împăratul și Regele Carol I a reluat asupra sa comanda supremă. Francisc Iosif nu și-a vizitat mai niciodată trupele
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
la bătrânețe; în plus, în Austro-Ungaria se arăta exclusiv în uniformă de mareșal pentru a-și dovedi solidaritatea cu soldații. Ajuns pe tron în mijlocul războiului la vârsta de 30 de ani, Carol I și-a luat în serios rolul de comandant suprem și a vizitat neobosit frontul și trupele. O particularitate a Armatei Comune constă în faptul că trupele își schimbau des locul de staționare. Batalioanele unor acelorași regimente erau mutate după o foarte scurtă perioadă în locații diferite. (În 1910
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
din oraș. Regina Maud a pornit pentru a-l asedia pe Henric de Blois în Winchester, drept pentru care a ordonat armatei sale să îi atace pe asediatori. În lupta care a urmat, fratele vitreg al reginei Maud și totodată comandantul trupelor acesteia, Robert de Gloucester, a fost capturat. Cele două Matilde au căzut apoi de acord să recurgă la un schimb de prizonieri, iar Ștefan a revenit la conducerea regatului. Matilda a murit de febră în castelul Hedingham din Essex
Matilda de Boulogne () [Corola-website/Science/328463_a_329792]
-
au fost efectuate în majoritate în România, dar și în Italia, Bosnia-Herțegovina, Croația și Muntenegru. În film joacă mulți actori români, îndeosebi în rolurile secundare. În timpul unei recepții organizate la Ambasada Federației Ruse de la Belgrad, colonelul Peter Vojnovic (Uwe Ochsenknecht), comandantul organizației paramilitare sârbești „Beretele Maronii”, este atras într-o cursă, capturat de agenții secreți americani și transportat la Haga pentru a fi judecat de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. El este acuzat de crime împotriva umanității săvârșite în timpul războiului
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
în care el nu se va mai întoarce din Țara Sfântă. El s-a alăturat Cruciadei a treia, sosind cu unchii săi, regii Filip al II-lea al Franței și Richard I al Angliei. Inițial, Henric a fost unul dintre comandanții contingentului francez la asediul asupra Acrei înainte de sosirea lui Filip August. Se spune că ar fi făcut parte dintr-un grup implicat în răpirea reginei Isabella I a Ierusalimului, pentru a o sili să consimtă la divorțul de Umfredo al
Henric al II-lea de Champagne () [Corola-website/Science/328513_a_329842]
-
să fugă cu statuia înainte ca trupele inamice să ajungă în Srirangam. Aproximativ 13.000 de oameni și-au dat viața în luptă pentru a apăra templul. În cele din urmă, Devadasis, șefa dansatoarelor din Srirangam, l-a sedus pe comandantul armatei și l-a convins să cruțe templul. Cu toate acestea, idolul s-a întors în sanctuarul său abia în anul 1371, timp în care a fost mutat prin mai multe locuri din Madurai, Kerala și Mysore pentru a fi
Templul Sri Ranganathaswamy () [Corola-website/Science/336460_a_337789]
-
ani de un guvern regent care i-a lăsat moștenire un stat cu o armată nepregătită și slăbită. Carol devine monarh absolut în 1680 și este succedat de către fiul său, Carol al XII-lea. Acesta se dovedește a fi un comandant militar extrem de capabil care reușește să învingă armate mult mai mari. Cea mai mare victorie a sa a avut loc la Narva, împotriva rușilor, la vârsta de doar 18 ani. Carol suferă însă o înfrângere catastrofică la Poltava. După ce a
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
fost fiul cel mare dintre cei trei copii ai lui Dov (Bernard) Arad (1930-1971) și Batya, născută Dascal (1934 Tecuci - 2004), israelieni evrei originari din România. El a crescut la Magdiel, Hod Hasharon și a studiat la liceul-internat militar pentru comandanți de pe lângă gimnaziul „Herzliya” din Tel Aviv. În anul 1979 a terminat cursul de piloți militari și a servit în armata israeliană ca pilot de avion Phantom. A fost citat pe un ordin de zi de către comandantul aviației militare, generalul David
Ron Arad (pilot) () [Corola-website/Science/336455_a_337784]
-
la liceul-internat militar pentru comandanți de pe lângă gimnaziul „Herzliya” din Tel Aviv. În anul 1979 a terminat cursul de piloți militari și a servit în armata israeliană ca pilot de avion Phantom. A fost citat pe un ordin de zi de către comandantul aviației militare, generalul David Ivri, după ce în cursul unui zbor de noapte cu un avion Phantom în ianuarie 1980, a preluat controlul avionului după ce aviatorul acestuia a avut o criză de vertij. În octombrie 1986 Arad a început studii de
Ron Arad (pilot) () [Corola-website/Science/336455_a_337784]
-
Roșie Internațională nu a primit autorizația de a-l vizita, iar din septembrie 1987 legătura cu el a fost complet întreruptă. Încercări de a obține eliberarea lui printr-o tranzacție au eșuat. S-a presupus că în anul 1988 un comandant din Amal, șeicul Mustafa Durani, l-a predat pe Arad Iranului sau unei alte organizații șiite. Urmele lui Arad au dispărut cu totul în mai 1988. Ziarul israelian Maariv a publicat în 2008 o știre după care exista posibilitatea că
Ron Arad (pilot) () [Corola-website/Science/336455_a_337784]
-
să fugă. În timpul captivității lui Ron Arad i s-a conferit de către armata israeliană gradul de locotenent-colonel. Între anii 1986-1994 israelienii au răpit din Liban și au arestat pe teritoriul Israelului 21 libanezi, între care pe șeicul Durani și un comandant de frunte din Hezbollah, șeicul Abd-al Krim Obeid, pentru a-i folosi drept „cărți de schimb” în posibile negocieri pentru eliberarea lui Arad. Această încercare a eșuat și majoritatea acestor libanezi au fost, în cele din urmă, eliberați în anul
Ron Arad (pilot) () [Corola-website/Science/336455_a_337784]
-
să evadeze din închisoare.În decembrie 2004 asociația „Născut pentru a fi liber” a declarat că va conferi un premiu de 10 milioane de dolari celui care va furniza o informație care va duce la găsirea lui Arad. În 2005 comandantul serviciilor de informații al armatei israeliene a transmis primului ministru Ariel Sharon un raport secret, în care se arăta că Ron Arad nu ar fi fost în viață. Sharon a decis să respingă concluziile acestui raport, poate din motive politice
Ron Arad (pilot) () [Corola-website/Science/336455_a_337784]
-
libanez Al Habar), Israelul a predat Hezbollahului două cadavre ale unor combatanți și rămășițele pământești ale unui deținut libanez. În martie 2007 Israelul a prezentat în fața Statelor Unite întrebări ce urmau sa fie folosite în anchetarea lui Ali Reza Asgari, un comandant din Gărzile Revoluției iraniene, care a fugit din Iran. După un raport al CIA Asgari a afirmat ca nu are nici un fel de informații în legătură cu soarta lui Ron Arad. La 11 iulie 2008 în cadrul unui nou acord de schimb de
Ron Arad (pilot) () [Corola-website/Science/336455_a_337784]
-
(1919 - iunie 1994) a fost o scriitoare, jurnalistă și traducătoare argentiniană, cunoscută mai ales pentru relația ei cu Jorge Luis Borges. Canto era descendentă a unei vechi familii uruguayene. Printre strămoșii săi s-au aflat mai mulți comandanți militari importanți. Fratele ei, Patricio Canto, a fost, de asemenea, scriitor, el fiind cunoscut ca autor al eseului " El caso Ortega y Gasset" despre celebrul filosof spaniol. Estela a realizat mai multe activități la sfârșitul anilor 1930 și începutul anilor
Estela Canto () [Corola-website/Science/336492_a_337821]
-
13 iulie, la mai puțin de două zile de dinaintea lansării loviturii de stat, Erdoğan a semnat un proiect de lege prin care a dat soldaților turci imunitate la urmărire penală în timp ce iau parte la operațiunile interne de securitate, reclamațiile împotriva comandanților trebuind să fie aprobate de primul ministru, pe când cele contra soldaților de rang inferior pot fi semnate de guvernatorii de districte. Legea imunității a fost văzută ca parte a "destinderii" dintre guvern și forțele armate, pe când acestea din urmă au
Tentativa de lovitură de stat din Turcia din 2016 () [Corola-website/Science/336534_a_337863]
-
absolvind succesiv: Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București - 1884, Universitatea tehnică din Paris - 1888, Școala de Aplicație pentru Artilerie și Geniu, din Fontainebleau - 1889, Școala Superioară de Război. La începutul Primului Război Mondial a comandat Corpul 4 Armată., ulterior fiind comandant al Corpului 4 Armată și Corpului 2 Armată pe timpul Bătăliei de la Mărăști.
Gheorghe Văleanu (general) () [Corola-website/Science/333443_a_334772]
-
Sebastian Gabriel de Borbon y de Braganza (4 noiembrie 1811 - 13 ianuarie 1875) a fost Infante al Portugaliei și Spaniei. A fost comandant carlist în Primul Război Carlist. S-a născut la Rio de Janeiro în 1811 ca singurul copil al Infantei Teresa, Prințesă de Beira și a Infantelui Pedro Carlos al Spaniei și Portugaliei. Mama lui era fiica cea mare a regelui
Infantele Sebastian al Portugaliei și Spaniei () [Corola-website/Science/333459_a_334788]
-
1834. Mama lui Sebastian s-a recăsătorit 27 de ani mai târziu, în 1838, cu unchiul ei, Infantele Carlos, Conte de Molina, primul pretendent carlist la coroana Spaniei. Sebastian a participat la al doilea asediu de la Bilbao și a devenit comandant al armatei carliste de nord din 30 decembrie 1836. A câștigat în Bătălia de la Oriamendi (16 martie 1837) împotriva legiunii britanice. Apoi a condus Expediția regală împotriva Madridului care însă a eșuat și a fost demis la întoarcerea sa, la
Infantele Sebastian al Portugaliei și Spaniei () [Corola-website/Science/333459_a_334788]
-
(n. 31 august 1861 - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant al Corpului 3 Armată în campania anului 1916. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al
Constantin Tănăsescu () [Corola-website/Science/333463_a_334792]