38,420 matches
-
art. 202 alin. (3). (3) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), prin ��ncheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale, precum și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260238_a_261567]
-
intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu arat�� în ce fel dispozițiile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate, iar simpla enumerare în susținerea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi constituționale pretins a fi încălcate nu este de natură să satisfacă exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Având în vedere acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260238_a_261567]
-
unor prevederi constituționale pretins a fi încălcate nu este de natură să satisfacă exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Având în vedere acest aspect, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate, întrucât, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate." Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260238_a_261567]
-
de "a asigura administrarea și funcționarea unităților sanitare la parametrii optimi și, implicit, continuitatea serviciilor medicale acordate populației". Cazul excepțional și urgența reglementării au fost relevate și prin raportul întocmit de comisia permanentă care a examinat în fond proiectul legii criticate. În final, președintele Camerei Deputaților consideră că este nefondată și critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, întrucât dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188058_a_189387]
-
alin. (6) din Constituție, potrivit cărora ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, întrucât dispozițiile art. 34 alin. (3) din Legea fundamentală nu au nicio legătură cu dispozițiile art. 190 alin. (3) din legea criticată. Guvernul, în punctul său de vedere înregistrat la Curtea Constituțională sub nr. 4.470 din 9 mai 2007, consideră, în esență, că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată pentru următoarele motive: Dispozițiile art. 190 alin. (3) din Legea nr. 95/2006
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188058_a_189387]
-
domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică." ... Autorii sesizării susțin că actul normativ criticat încalcă dispozițiile constituționale, deoarece ordonanțele de urgență nu pot afecta, printre altele, drepturile și îndatoririle fundamentale prevăzute de Constituție, iar modificarea art. 190 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 afectează dreptul cetățenilor la ocrotirea sănătății. Curtea constată că această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188058_a_189387]
-
având ca obiect soluționarea unei cauze penale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 131 referitoare la Rolul Ministerului Public și art. 132 referitoare la Statutul procurorilor, deoarece dispozițiile legale criticate interzic procurorului de a ataca o hotărâre judecătorească nelegală, permițând astfel intrarea ei în circuitul social. De asemenea, prin art. 362 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală se interzice procurorului exercitarea atribuției sale constituționale, și anume aceea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191980_a_193309]
-
47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece reglementarea legală criticată nu intră în contradicție cu prevederile constituționale invocate, apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor cu capacitate deplină de exercițiu neputându-se face totuși împotriva dorinței acestora de a-și exercită drepturile recunoscute de lege. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191980_a_193309]
-
penal este supusă dispozițiilor de fond ale răspunderii civile. Săvârșirea unei infracțiuni produce, pe lângă urmările socialmente periculoase, și un prejudiciu material sau moral în dauna unei persoane fizice sau juridice, care, prin acțiunea civilă, pretinde să-i fie reparat. Dispoziția criticată reprezintă expresia principiului înscris la art. 21 alin. (1) din Constituție referitor la accesul liber la justiție. Astfel, posibilitatea formulării unei căi de atac în ceea ce privește latura civilă a procesului penal trebuie să aparțină, în principiu, doar persoanei care a suferit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191980_a_193309]
-
fi adoptate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191980_a_193309]
-
al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și de contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca neîntemeiată, arătând că textele legale criticate nu contravin prevederilor constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 3 aprilie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 7.026/2001, Tribunalul București, Secția a V-a civilă și de contencios administrativ a sesizat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149582_a_150911]
-
Constituție, deoarece, "speriați de o eventuală amendă ce ar putea primi ca urmare a cererii lor, mulți cetățeni vor renunța la dreptul de a se adresa cu cereri sau petiții justiției". De asemenea, autorul excepției susține că textele de lege criticate încalcă și art. 123 și art. 125 alin. (2) din Legea fundamentală. Instanță de judecată apreciază excepția ca fiind neîntemeiată, arătând că nu există contradicții între dispozițiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) și b) din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149582_a_150911]
-
adresarea unor cereri instanței de judecată, în timpul derulării unui proces, constituie aspecte de procedură reglementate de legea specială, cărora nu le sunt incidente prevederile constituționale ale art. 47". În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 123 din Legea fundamentală, se arată că textele criticate "răspund rigorii constituționale atâta timp cât judecătorul, independent în exercitarea profesiei, apreciază în funcție de prevederile legale incidente și de situația de fapt asupra existenței relei-credințe". Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că cetățenii beneficiază de drepturile și obligațiile prevăzute în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149582_a_150911]
-
neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că cetățenii beneficiază de drepturile și obligațiile prevăzute în Constituție și în alte legi și că art. 54 din Constituție prevede obligația exercitării cu bună-credință a drepturilor și a libertăților. De asemenea, se arată că "textele criticate trebuie privite în contextul reglementării unitare a amenzii judiciare introduse în Codul de procedură civilă prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , în scopul sporirii eficienței măsurilor luate pentru asigurarea ordinii și solemnității ședinței de judecată, pentru desfășurarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149582_a_150911]
-
Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149582_a_150911]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții Camerelor Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230130_a_231459]
-
Art. 21 alin. (1): "(1) În cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sancțiunea." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230130_a_231459]
-
nr. 30 din 13 ianuarie 2011, sau Decizia nr. 495 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 17 iunie 2010, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate, reținând că, pe tot parcursul soluționării plângerii îndreptate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, contravenientul poate să își exercite neîngrădit dreptul la apărare. Tot astfel, prin Decizia nr. 520 din 8 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230130_a_231459]
-
Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, excepție ridicată de Cosmin Vasile Gruba, Romulus Albert Ion Novac, Ionela Giurici și Petru Vidican. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate contravin art. 148 alin. (2) din Constituție, cu referire la art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, deoarece instituie taxa de poluare pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană și neînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele înmatriculate în România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221629_a_222958]
-
47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră excepția inadmisibilă. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221629_a_222958]
-
constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221629_a_222958]
-
Textul art. 4 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 are următorul cuprins: "Obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România;". Autorul excepției susține că prevederile de lege criticate contravin art. 148 alin. (2) din Constituție coroborat cu art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene (devenit art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona) privind interzicerea impunerii asupra produselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221629_a_222958]
-
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că textul de lege nu încalcă, sub niciun aspect, prevederile constituționale invocate, deoarece prevederile legale indicate se aplică uniform pentru toți cetățenii care se află în ipoteza normei criticate și nu instituie privilegii sau discriminări între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205699_a_207028]
-
neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că textul de lege nu încalcă, sub niciun aspect, prevederile constituționale invocate, deoarece prevederile legale indicate se aplică uniform pentru toți cetățenii care se află în ipoteza normei criticate și nu instituie privilegii sau discriminări între aceștia. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205699_a_207028]
-
între aceștia. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205699_a_207028]