37,919 matches
-
Despre conținutul, direcția și intensitatea ei ne dăm seama fie din convingerile, sentimentele și intențiile declarate verbal sau scris, fie din observarea directă a comportamentului. Comportamentul este așadar - trebuie subliniat acest lucru - altceva decât atitudinea, cu toate că atitudinile și comportamentele se influențează reciproc. Atitudinea este o predispoziție pentru manifestarea unui anumit comportament. Cu alte cuvinte, deși putem observa și măsura comportamentul, determinarea atitudinilor subiectului necesită intervievarea acestuia (presupunând că răspunsurile nu vor fi false). Acest aspect poate crea dificultăți În cazul investigării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o anumită marcă de automobil sau purtând o anumită marcă de Încălțăminte vom determina formarea unor atitudini. Subiectul Își construiește o imagine mentală (percepție) a obiectului și Își va forma o anumită atitudine. Așadar, primele impresii sunt astfel importante Întrucât influențează modul de Învățare ulterioară. Iată de ce dacă, În primă instanță, oamenii se comportă natural, ei determină formarea unor atitudini favorabile din partea interlocutorilor. Experiența poate fi și indirectă; recomandările și comunicarea experiențelor din partea prietenilor sau rudelor sunt importante atunci când nu avem
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
anumită marcă de pantofi sunt incomozi, ne vom menține probabil aceeași atitudine chiar dacă n-am probat pantofii. În general acesta este modul de formare a atitudinilor negative. Atitudinea comportă și o componentă perceptivă. Modul În care este perceput obiectul este influențat de către caracteristicile stabile ale consumatorului (personalitate, inteligență, experiență anterioară, cultură, concepție etc.) și de caracteristicile comune (starea sufletească, starea fiziologică etc.). Atitudinile se asociază Întregului univers al vieții individului uman. Ele influențează percepțiile, gîndirea, imaginația și voința acestuia (P. Fraisse
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
perceptivă. Modul În care este perceput obiectul este influențat de către caracteristicile stabile ale consumatorului (personalitate, inteligență, experiență anterioară, cultură, concepție etc.) și de caracteristicile comune (starea sufletească, starea fiziologică etc.). Atitudinile se asociază Întregului univers al vieții individului uman. Ele influențează percepțiile, gîndirea, imaginația și voința acestuia (P. Fraisse, V. Pavelcu; apud Vlăsceanu, 1993). Atunci cînd sunt bine structurate, atitudinile acționează ca motive ale activității individuale, Îndeplinind funcții de adaptare, de apărare a sinelui, de expresivitate personală, cognitive. Totodată, atitudinile sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Respectivul fenomen mărește dificultatea măsurării atitudinii, deoarece interlocutorii vor opta pentru răspunsurile raționale sau acceptabile și nu pentru cele adevărate. Puțini oameni vor recunoaște deschis că au opinii rasiste, cu toate că multă lume Împărtășește asemenea convingeri. Este limpede că acest fenomen influențează cercetarea pieței deoarece Întrebările care vizează asemenea atitudini vor primi răspunsuri evazive sau mincinoase. In acest domeniu, marea majoritate a subiecților vor avea atitudini private și concomitent atitudini publice opuse. Investigarea și măsurarea atitudinilor private se poate face cu ajutorul tehnicii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
anumit mod. Dacă cele trei componente ale atitudinii (cognitivă, afectivă, intențională) sunt În echilibru modificarea atitudinii devine dificilă Întrucât aceasta devine stabilă. Dezechilibrul existent Între cele trei componente ale atitudinii survine la apariția unui nou stimul. Noile informații ar putea influența componenta cognitivă sau intenția subiectului, tot așa cum experiența negativă poate influența componenta afectivă a atitudinii subiectului. Când gradul de dezechilibru manifestat Între cele trei componente va depăși nivelul acceptat, subiectul va fi silit să apeleze la un anumit tip de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt În echilibru modificarea atitudinii devine dificilă Întrucât aceasta devine stabilă. Dezechilibrul existent Între cele trei componente ale atitudinii survine la apariția unui nou stimul. Noile informații ar putea influența componenta cognitivă sau intenția subiectului, tot așa cum experiența negativă poate influența componenta afectivă a atitudinii subiectului. Când gradul de dezechilibru manifestat Între cele trei componente va depăși nivelul acceptat, subiectul va fi silit să apeleze la un anumit tip de reglaj mental pentru redobândirea stabilității. Astfel, există trei mecanisme principale de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se bazează În special pe cercetarea pieței Însă factorul ce determină formarea atitudinii poate implica o sarcină. Acest lucru se datorează efectului de halou. Efectul de halou apare datorită tendinței manifestării unei atitudini construite pe o convingere fermă, de a influența alte atitudini izvorâte din alte convingeri. De asemenea, imaginea favorabilă asupra unor factori va determina o imagine favorabilă asupra altor factori. Tranziția ca izvor al unor atitudini și comportamente noi Atitudinile devin componente reprezentative ale caracterului În măsura În care ele sunt susținute
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
autoreglare al subiectului, are la bază voința și abilitățile de acțiune ale persoanei. Fiind În mare măsură dobândite, atitudinile se formează sub incidența valorilor spre care se orientează societatea. Tranziția la economia de piață, proces anevoios, traversat de români, a influențat și demersul formării atitudinilor noi, cerute de fenomenele cu care s-au confruntat și se confruntă la nivel social, economic, politic etc. Aceste fenomene au dus implicit la schimbarea unor atitudini existente Înainte În comportamentul consumatorului și la apariția unor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manageri dezvoltarea armonioasă a inteligențelor multiple: inteligența emoțională, inteligența socială și creativitatea structurându-se Într-un comportament inteligent al consumatorului. 2. Provocările venite din toate domeniile culturale, sportiv, economic, politic, profesional solicită gândirea, trezesc trebuințele și motivația, orientează dorințele și influențează dorința de consum a indivizilor. Psihologul de familie va fi un bun consilier al membrilor familiei În diverse situații. De exemplu: la ora actuală legea permite o gamă largă de terpaii alternative de la presopunctură, acupunctură și reflexoterpaie, cristaloterapie, meloterpaie, trepaie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
anumite produse trebuie să fie un aspect luat În considerare de producătorii din industria de textile și confecții. Deși ne confruntăm cu fenomenul globalizării, este important de analizat care este ponderea tendințelor culturale În spațiul românesc și ce aspecte culturale influențează preferințele și alegerile vestimentare ale românilor. Acesta reprezintă unul din obiectivele cercetării psihosociale pe care o vom realiza În pe parcursul derulării proiectului, pornind de la aceste fundamente teoretice. 2.3. Personalitatea și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Încercarea de previziune a comportamentului, pe baza informațiilor despre stilul de viață și atitudini. Abordarea psihografică pare să aibă un puternic potențial de previziune În domeniul achizițiilor de mărfuri, În industria furnizoare de Încălțăminte, Întrucât mare parte dintre acestea sunt influențate de stilul de viață. Problema nu este de ordin conceptual, ci devine mai degrabă una de determinare practică, concretă. Stilul de viață, În accepțiune lui E. Zaharia (1991), exprimă “modul de comportare al oamenilor În societate, de stabilire, de selectare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de aceea, În pregătirea strategiilor de marketing, trebuie avute În vedere relațiile dintre produse sau mărci cu stilul de viață al consumatorului căruia i se adresează. De altfel, stilul de viață explică În bună măsură schimbarea comportamentului consumatorului, pentru că acesta influențează de fapt toate componentele mixului de marketing. Apreciem, că este interesant de amintit, punctul de vedere al lui Gerhard Scherhom (apud S. Stanciu, 2001) care analizează corelația dintre comportamentul consumatorului și stilul său de viață, pe care o exprimă sub
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care explică comportamentul distinct de cumpărător și consumator al acestuia, fiind determinată de caracteristicile specifice, convingerile, obiceiurile pe care fiecare individ le prezintă. Desigur, există o diversitate de caracteristici și de aceea structurarea lor este dificilă. Trăsăturile definitorii ale personalității influențează atât mecanismul perceptual, cât și pe cel motivațional și deci comportamental, dar Încă nu se poate explica cu claritate natura acestor legături și succesiunea Înfăptuirii lor. Dintre activitățile de marketing, care au la bază trăsăturile de personalitate se pot evidenția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tradiții din culturi diferite. Competența interculturală devine o tendință și o dimensiune În obținerea soluțiilor de succes În realizarea unei stabilități În dinamica pieței. 2.5. Atitudini și tendințe În comportamentul de consum la adolescenți Interesați să cunoaștem ce factori influențează comportamentul de consum al adoescenților, am proiectat o cercetare a cărui scop a constat În studierea modului În care Însușirile de personalitate ale adolescentului susțin și structurează anumite comportamente de consum, precum si in delimitarea tendințelor de individualizare ale adolescenților prin intermediul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
continuă de reînnoire a garderobei, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă. extraversiune cu tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. conștiinciozitate cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
remarcat atunci când poartă o haină nouă. extraversiune cu tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. conștiinciozitate cu frecvența cumpărăturilor, ascultarea părerii celorlalți În privința vestimentației, aprecierea hainelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
precum și cu dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social. adolescenți cu scor crescut la agreabilitate manifestă dorința de a se face remarcați cu ajutorul vestimentației, comunciă cu prietenii asupra noilor achiziții vestimentare și au tendința
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social. adolescenți cu scor crescut la agreabilitate manifestă dorința de a se face remarcați cu ajutorul vestimentației, comunciă cu prietenii asupra noilor achiziții vestimentare și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine; adolescenții cu un nivel crescut al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Între independență și sfidare. Zona suportării influenței În continuumul influenței sociale cuprinde obediența, complezența și conformitatea (Sharon S. Brehm, M. S. Kassin, 1990, 392) (v. fig.2). Folosind termenul de influență socială, ne referim la modul În care oamenii sunt influențați de presiunea reală sau imaginară exercitată de alți oameni (Kiesler & Kiesler, 1969 apud S. Brehm și M.S. Kassin, 1990). Astfel, indivizii se pot conforma sau pot fi independenți unii față de alții, pot fi concilianți cu anumite cereri, solicitări pot răspunde
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
strategii de obținere a complezenței. Asertivitatea reprezintă strategia optimă de rezistență la influență și În același timp de exercitare a influenței. 3.3.2. Asertivitatea. Concept și strctură Lazarus analizează asertivitatea și o definește ca fiind capacitatea de a-i influența pe alții (S. Chelcea, 1998, 125), iar Cornelius Helena și Faire Shoshana (1996, 93) consideră asertivitatea ca acea opțiune a individului În comunicare ce Îl ajută să Își susțină poziția fără a blama sau fără a trata cealaltă persoană ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atunci măcar din adolescență. În sprijinul acestei idei vine aprecierea lui A. Adler (1991, 76) că aspirația de a te pune În valoare se manifestă Încă din primele zile de viață și se constituie ca un puternic factor psihologic ce influențează procesul actualizării de sine. Adler leagă aspirația de a te pune În valoare de manifestarea sentimentului de inferioritate și insecuritate, considerând-o ca principală modalitate de atingere a superiorității. Prin studiul biografiilor unor inventatori și convorbirile biografice cu peste 300
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
menținere a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt (de a-l influența). Comportamentul asertiv se concretizează În capacitatea și abilitatea de exprimare a opiniilor personale, În puterea de convingere, dar și În capacitatea de a-ți face respectate drepturile. Este foarte importantă cunoașterea drepturilor pe care omul le are, susținerea acestor drepturi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
-și crea imaginea În fața celorlalți Dintre componentele acestei structuri complexe a sinelui ne vom opri și asupra autoprezentării componenta comportamentală a Eului social de care depinde În mare măsură manifestarea asertivității. Din această perspectivă, consecințele stimei de sine, a autoevaluărilor influențează considerabil modul de abordare a situațiilor interacționale zilnice ale indivizilor. Deși unii oameni au o imagine pozitivă despre sine, uneori pot interveni perioade de Îndoială care atrag sentimentul de neputință și incompetență. Persoanele care gândesc pozitiv despre sine sunt, În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu o mare valoare În afirmarea de sine și asertivitate este autoprezentarea. Autoprezentarea utilizează două strategii: agreabilitatea și autopromovarea care urmăresc aprecierea competenței unei persoane, recunoașterea cunoștințelor, resurselor, rolului și statusului persoanei. Prin autoprezentare oferim informații celorlalți, care le vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta contribuie la realizarea distincției dintre asertiv și non-asertiv. Astfel, contactul vizual, expresia facială
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]